Rudenia poate sa fie fireasca sau civila.

Rudenia fireasca reprezinta legatura de sange, legatura dintre doua sau mai multe persoane care coboara unele din altele, sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun. Linia de rudenie, ce poate fi dreapta sau colaterala, reprezinta sirul persoanelor intre care exista rudenia. Rudenia in linie dreapta presupune deci fie legatura de rudenie intre persoane care coboara unele din altele , fie legatura de rudenie intre persoane care nu sunt nascute unele prin altele dar intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri. Sunt rude in linie directa de exemplu: mama, fiica, nepoata de fiica... Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descenta dupa cum leaga o persoana cu cei din care coboara sau invers.

Rudenia in linie colaterala presupune legatura de rudenie dintre doua persoane care au un autor comun, dar nu descind unele din altele. De exemplu: surorile intre ele, verisorii primari intre ei... Rudenia din casatorie presupune conceptia sau nasterea unei persoane in cadrul casatoriei parintilor sai, in timp ce rudenia din afara casatoriei presupune ca, conceptiaatat conceptia cat si nasterea persoanei intervin fara ca parintii sai sa fie casatoriti. Rudenia civila nu se bazeaza pe legatura de sange ci pe adoptie Afinitatea Afinitatea nu este definita de lege. In doctrina, ea a fost definita ca fiind legatura dintre sot si rudele celuilalt sot. De exemplu sunt afini: nora si socrii, ginerele si socrii sai, cumnatii intre ei. Afinitatea nu exista insa intre cuscrii precum si intre cei doi soti. Afinitatea este un efect al casatoriei, existand numai atat timp cat casatoria nu inceteaza sau nu se desface prin divort.

RUDENIA

Articolul 45 C.fam. defineste rudenia fireasca ca fiind legatura care se bazeaza pe descendenta persoanelor una din alta sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

Alaturi de aceasta forma a rudeniei, bazata pe legatura de snge dintre doua persoane, existasi rudenia civila fundamentata pe actul juridic al adoptiei si constnd n legatura izvorta din adoptie ntre adoptat si descendentii sai pe de o parte, si adoptator si rudele sale, pe de alta parte.

O alta clasificare a rudeniei se face dupa linia de rudenie n:

-rudenia n linie dreapta, care se bazeaza pe descendenta unei persoane din alta, fie n mod direct, n sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie n mod indirect, n sensul ca ntre persoanele respective exista un sir nentrerupt de nasteri (ex.:bunic-nepot); -rudenie n linie colaterala, bazata pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun (ex.: rudenia dintre frati, veri primari, etc.).

Rudenia n linie dreapta, n functie de sensul sau urcator sau

cobortor, poate fi:

-rudenie n linie ascendenta, care leaga o persoana cu cei care coboara (de ex.: copil parinti bunici); - rudenie n linie descendenta, care leaga o persoana cu cei care coboara din ea (de ex.: parinti copil nepot).

Rudenia fireasca (de snge) se mai poate clasifica n:

-rudenie din casatorie, aceea dintre parinti si copii rezultati din casatorie; -rudenie din afara casatoriei, aceea dintre parinti si copiii conceputi n afara casatoriei. Dreptul nostru acorda aceeasi ocrotire rudeniei din casatorie si aceleia din afara casatoriei. Astfel, potrivit art. 63 C.fam., copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita are, fata de parintele sau si rudele acestuia, aceeasi situatie legala ca a copilului din casatorie. n acelasi sens Constitutia Romniei prevede n art. 44 pct. 3 norma potrivit careia copiii din afara casatoriei sunt egali n fata legii cu cei din casatorie.

1. Gradele, ntinderea si efectele rudeniei.

Legatura de rudenie este exprimata prin gradele de rudenie, care stabilesc ntinderea, dar si masura apropierii rudeniei ntre doua persoane.

Potrivit art. 46 C.fam., gradul de rudenie se stabileste, n linie dreapta dupa numarul nasterilor, fiul fiind asadar ruda de gradul nti, nepotul si bunicul de gradul doi s.a.m.d., iar n linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcnd de la persoana al carei grad de rudenie se stabileste, pna la ascendentul comun si apoi cobornd pna la persoana fata de care gradul de rudenie se stabileste, astfel ca fratii sunt rude de gradul doi, verii primari sunt rude de gradul patru, etc. Stabilirea gradelor de rudenie si deci a ntinderii rudeniei este importanta ntruct adesea, legiuitorul conditioneaza producerea unor efecte juridice de existenta acestor raporturi.

Asemenea reglementari se gasesc att n dreptul familiei, ct si n alte ramuri de drept.

Exemple:

casatoria este oprita ntre rudele n linie colaterala, pna la gradul patru inclusiv (art. 4 C.fam.);

obligatia de ntretinere exista ntre anumite rude apropiate, prevazute de lege (art. 86 C.fam.);

 curatela poate fi instituita la cererea rudelor (art. 154 C.fam.);

n materie succesorala, vocatia succesorala exista pentru descendenti, ascendenti si rudele n linie colaterala pna la gradul patru inclusiv (art. 639 si urm. C.civ.);

obtinerea si recuzarea judecatorilor sau a expertilor se poate face pe motiv ca sunt rude cu partile (art. 27, 28 si 204 din C.proc.civ.);

cauza de nepedepsire (de ex., n cazul infractiunii prevazute de art. 262 C.pen., nedenuntarea unor infractiuni sau a tainuirii prevazuta de art. 221 C.pen.).

2. Dovada si durata rudeniei

Mijloacele de proba ale rudeniei firesti difera n raport cu interesul urmarit prin dovedirea rudeniei164

a)Cnd se urmaresc efecte de stare civila dovada rudeniei se face, n principiu, cu acte4le de stare civila (art. 22 din Decretul nr. 31/1954);

b) Cnd se urmaresc astfel de efecte, de regula, patrimoniale, dovada rudeniei se poate face prin orice mijloc de proba.

Exemple:

-n caz de opozitii la casatorie pe motiv de rudenie ntre cei ce vor sa se casatoreasca (art. 6 si 7 C.fam.)165; -n cazul stabilirii obligatiei de ntretinere ntre rudele prevazute de art. 86 C.fam.; - n cazul actelor juridice prohibite ntre anumite rude; -la recuzarea judecatorilor sau a expertilor pentru ca sunt rude cu partile (art. 27, 28 si 204 C.proc.civ.) etc. Chiar si n aceste cazuri, care au n principiu natura patrimoniala, dovada statutului civil al unei persoane se face n primul rnd prin actele de stare civila.

n principiu, rudenia produce efecte numai daca este dovedita. Durata rudeniei de snge este permanenta, n timp ce rudenia bazata pe adoptie, dureaza atta timp ct fiinteaza actul juridic al adoptiei.