UNIVRSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

RUDENIA-LEGĂTURA INDISOLUBILĂ CONSFIINȚATĂ DE

LEGISLAȚIE

AUTORUL:
Pântea Iurie ,grupa 2109 ,
Coordonator stiintific,Cebotari Valentina

Chisinau, 2022
1
 Cuprins
Introducere…………………………………………………………
…………….3
Subiectul
1……………………………………………………………………
……3
Subiectul2…………………………………………………………
………………..3-4
Subiectul
3……………………………………………………………………
……..4
Subiectul
4……………………………………………………………………
………4-5
Subiectul
5……………………………………………………………………
……….5
Concluzie
Bibleografie

2
 Introducere
Principial, rudenia ca legatura existenta intre doua sau mai multe persoane, era stabilita in functie de apartenenta
la un anumit neam. Aceasta se facea fie pe cale naturala prin nastere, fie pe cale artificiala prin infiere. Unele
aspecte deosebite prezenta rudenia spirituala generata de actele sacramentale.
Linia de rudenie este sirul de persoane intre care exista rudenie. Ea se poate prezenta sub doua forme: dreapta si
colaterala. Pe parcursul istoriei , mai ales perioada evului mediu , rudenia artificială era foarte des întâlnită , adică
Infierea(luare de suflet), Infratirea, Rudenia spirituala și etc. Dar cu dezvoltarea dreptului so redus numărul de
rudenie și o rămas doar câteva tipuri care le voi expune amu

Subiectul 1 Notiunea și apariția

În ziua de azi definiția la rudenie este în codul familiei , art 45 , ce prevede următoarea ”
Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai
multe persoane au un ascendent comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea
caz - în linie colaterală. Gradul de rudenie se stabileşte prin numărul de naşteri. Rudele unuia dintre
soţi sînt afinii celuilalt soţ. Linia şi gradul de afinitate sînt similare liniei şi gradului de rudenie.”
rudenia firească este legătura de sânge dintre două sau mai multe persoane care coboară
unele din altele sau care, fără a descinde unele din altele, au un ascendent comun. Acest fel
de rudenie se întemeiază pe faptul naşterii, al filiaţiunii.
Rudenia poate însă izvorî şi dintr-o operaţiune juridică numită adopţie. Acest fel de
rudenie se numeşte rudenie civilă sau rudenie din adopţie, care se stabileşte, în temeiul
actului juridic al adopţiei, între adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi adoptator şi
rudele sale, pe de altă parte .
Prin urmare, există două feluri de rudenie: rudenia firească şi rudenia din adopţie.
Subiectul 2 Rudenia și Rudenia de adopție
Rudenia firească este de două feluri: rudenie în linie dreaptă şi rudenia în linie colaterală.
Prin linie se înţelege şirul de personae între care există rudenie. Această linie poate să se
prezinte sub două forme: dreaptă şi colaterală.
a) Rudenia în linie dreaptă. Se numeşte rudenie în linie dreaptă acea rudenie în care raportul
de filiaţie este stabilit între persoane care coboară unele din altele, fie în mod direct şi
nemijlocit, în sensul că o persoană este copilul celeilalte, fie în mod indirect, când
persoanele respective deşi nu sunt născute una din alta, între ele au fost o serie de naşteri
succesive în raport de părinte-copil, astfel încât linia duce de la bunic la nepot sau de la
străbunic la strănepot etc.

La rândul ei, rudenia în linie dreaptă se subclasifică în rudenie ascendentă, când este privită
pe linie directă urcătoare, de la copil spre părinte, şi rudenie descendentă, când este privită
pe linie directă coborâtoare, de la părinte spre copil.

3
 b) Rudenia în linie colaterală. Se numeşte rudenie colaterală legătura dintre două persoane
care, fără a descinde unele din altele, au un ascendent comun, cum este rudenia dintre fraţi
sau dintre veri.
Subiectul 3 Rudenia din căsătorie şi rudenia din afara căsătoriei.
Este rudenia care are la bază filiaţia din afara căsătoriei, când concepţia sau naşterea unei
persoane are loc fără ca părinţii acesteia să fie căsătoriţi.Indiferent dacă rudenia este din
căsătorie sau din afara căsătoriei, ambele beneficiază de acelaşi regim de ocrotire. Copilul
din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită are faţă de părintele şi rudele acestuia,
aceeaşi situaţie legală ca şi a copilului din căsătorie. De asemenea, copiii din afara căsătoriei
sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.
În cazul în care concepţia sau naşterea unei persoane, temei al rudeniei, are loc în cadrul
căsătoriei părinţilor săi, filiaţia este din căsătorie, iar rudenia bazată pe această filiaţie se
numeşte rudenie din căsătorie.
În cazul în care atât concepţia, cât şi naşterea unei persoane intervin fără ca părinţii
acestuia să fie căsătoriţi, filiaţia este din afara căsătoriei, iar rudenia bazată pe această filiaţie
este rudenia din afara căsătoriei.
Dreptul nostru acordă aceeaşi ocrotire atât rudeniei din căsătorie, cât şi celei din afara
căsătoriei sau celei rezultate din adopţie. Astfel, copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a
fost stabilită are, faţă de părintele său şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie legală ca a copilului
din căsătorie.

Subiectul 4 GRADUL DE RUDENIE

. Este instrumentul juridic prin intermediul căruia se măsoară distanţa între rude.
. Gradul de rudenie se stabileşte în mod diferit în funcţie de linia de rudenie.
. La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor. Astfel, fiul
şi tatăl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu şi bunicul sunt rude de gradul II.
La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabileşte după numărul naşterilor, urcând de
la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă.
Astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul şi nepotul sunt rude de gradul al treilea,
verii primari în gradul al patrulea.
Trebuie remarcat faptul că pe linie colaterală nu există rude de gradul I.

În cazul copilului născut în afara căsătoriei acesta este rudă cu mama ce i-a dat naştere şi cu
rudele ei. În căsătorie, rudenia de sânge nu există între soţi, ci apare prin naşterea copiilor,
dar poate rezulta şi din naşterea copiilor în afara căsătoriei.
. Rudenia în linie dreaptă sau directă poate fi ascendentă (ex. de la fiu spre tată, bunic străbunic,
la infinit) sau descendentă (ex. de la bunic spre nepot, de la tată spre fiu).

De asemenea, rudenia în linie ascendentă poate fi paternă, după cum punctul de plecare spre
stabilirea corectă a rudeniei dintre două sau mai multe persoane este mama sau tata.

4
. Fraţii şi surorile care au părinţi comuni sunt fraţi buni iar când părinţii acestora sunt vitregi,
întâlnim:
· fraţi şi surori cu tată comun, care se numesc fraţi consângeni sau consangvini;
. · fraţi şi surori care au mamă comună şi taţi diferiţi (vitregi) şi se numesc uterini sau materni.

Prin căsătorie ia naştere rudenia de sânge dar şi rudenia prin alianţă sau afinitate şi este creată
ca urmare a legăturii dintre soţ şi rudeniile celuilalt soţ.
. Ca efect al căsătoriei încheiate în condiţiile legii, soţul devine rudă prin alianţă sau afinitate cu
rudele soţiei şi invers. Această rudenie artificială nu dă naştere, de regulă, la efecte juridice,
în primul rând, soţii între ei nu sunt consideraţi de lege ca fiind rude, între aceştia se
stabilesc relaţii de afecţiune şi conjugale. Rudele prin alianţă sau afinitate sunt acele
persoane care aparţin familiilor diferite şi a căror membri s-au căsătorit între ei. Vom spune
că unul dintre soţi este rudă afină cu rudele celuilalt soţ în condiţiile în care celălalt soţ este
ruda de sânge cu persoana respectivă.
.
. Corespunzător acestei situaţii şi rudenia prin alianţă sau afinitate este de două feluri:
. · în linie dreaptă, dacă celălalt soţ este rudă de sânge în această linie cu
· în linie colaterală, dacă soţul celălalt este rudă de acest fel cu o anumită persoană cu care un
soţ prin căsătoria sa, se înrudeşte.
. Astfel, ca efect al rudeniei prin alianţă dintre soţ şi părinţii soţiei acesta le devine ginere, adică
fiu prin alianţă.
.
. Prin intermediul căsătoriei şi ca efect al ei, se creează o legătură între unul dintre soţi şi copiii
celuilalt soţ, rezultaţi dintr-o căsătorie anterioară sau din afara căsătoriei acestuia. Ei vor fi,
după caz, fii sau fiice vitrege faţă de soţia tatălui sau soţul mamei lor, în raporturile dintre ei,
sub aspectul afecţiunii lor, a drepturilor şi obligaţiilor legale.
Subiectul 5 Efectele rudeniei.
Rudenia produce numeroase efecte juridice, dintre care unele sunt de dreptul familiei, iar
altele de domeniul altor ramuri de drept, ca dreptul civil, dreptul muncii, dreptul penal,
dreptul procesual penal şi civil ş.a.
Dintre efectele pe care rudenia le produce în dreptul familiei, amintim în primul rând faptul
că legea opreşte căsătoria între rudele apropiate, că obligaţia legală de întreţinere este
prevăzută între anumite rude apropiate şi că reglementarea autorităţii părinteşti are la bază
tot ideea de rudenie. Iar dintre efectele pe care rudenia le produce în alte ramuri de drept,
amintim că în dreptul succesoral la baza alcătuirii claselor de moştenitori legali stă rudenia
apropiată. De asemenea, legislaţia muncii şi cea locativă ţin seama în mod favorabil de
rudenie; în dreptul penal, rudenia apropiată este luată în considerare, după împrejurări, ca o
cauză de nepedepsire, ca o circumstanţă atenuantă sau agravantă; după dreptul procesual
civil, anumite rude apropiate nu pot depune mărturie în procesul civil, iar conform normelor
procesuale penale, în procesele penale ele pot fi ascultate ca martori numai dacă doresc să o
facă etc.

5
 Bibleografie
1)Codul Familiei al R.M
2)https://legeaz.net/dictionar-juridic/rudenie#:~:text=rudenia%2C%20defini%C8%9Bie
%3A%20este%20leg%C4%83tura%20bazat%C4%83%20pe%20descenden%C5%A3a
%20unei,c%C4%83%20mai%20multe%20persoane%20au%20un%20ascendent%20comun.
3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Rudenie
4) https://dreptul-familiei.blogspot.com/p/gradul-intinderea-rudeniei.html
5)Codul Civil al Romîniei