CONCEPTUL DE FAMILIE SI FUNCTIILE SALE

Devenita cea mai importanta forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati prin casatorie sau rudenie stabilirea exacta a continutului notiunii de familie comporta discutii indelungate generate pe de o parte de faptul ca familia este obiect de reglemntare pentru mai multe discipline, iar pe de alta parte de faptul ca structura acordata acesteia prin diverse acte normative este diferita cu atat mai greu este de stabilit continutul acestei notiuni cu cat legiuitorul nu ofera o definitie generala. Analizand reglementarile legale in materie se constata ca aceasta notiune este utilizata atat intr un inteles restrans cat si intr un inteles larg. Asfel in primul caz prin familie intelegem : parintii si copii lor minori , in vreme ce in sens larg pe langa aceste personae se include si alte categorii de personae , enumerate in mod expres de lege. De cele mai multe ori legiuitorul are in vedere intelesul restrans al notiunii. Potrivit codului familiei, familia desemneaza fie pe soti, fie pe acestia si copii lor, fie pe aceia ce se gasesc in relatii de familie ce izvorasc din casatarie, rudenie, adoptii, precum si relatii assimilate sub anumite aspecte cu cele de familie Aceasta este notiunea de drept comun a familiei. Legea locuintei: 114/1996 prevede ca prin familie sew intelege sotii , copii lor minori si majori, precum si parintii sotilor care locuiesc si gospodaresc impreuna. Codul civil si legea 319/1944 stabileste o sfera mai larga a notiunii raportandu se la descendentii, ascendentii , rudele in linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusive si sotul supravietuitor. Codul penal intelege prin familie toate persoanele intre care exista obligatia legala de intretinere. Legea 272/2004 utilizeaza conceptual de familie intr o tripla acceptiune.intr o prima acceptiune prin familie se inteleg parintii si copii acestora, prin urmare familia se bazeaza pe o legatura de sange directa intre parinti si copii Intr o a doua aceeptiune prin familie se inteleg parintii copii si rudele acestora pana la gradul al patrulea inclusiv , in acest caz discutam despre familie extinsa In cea de a treia acceptiune , familia cuprinde persoanele altele decat cele care apartin familiei extinse si care in conditiile legii asigura cresterea si ingrijirea copilului. In aceasta situatie discutam despre familia substitutiva. In sens sociologic prin familie se intelege grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie , care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intrajutorare. CEDO arata ca notiunea de familie nu se margineste numai la relatiile de casatorie ci poate cuprinde si alte legaturi de fapt cand partile traiesc impreuna in afara casatoriei. Asfel ca un copil nascut dintr o asfel de relatie este parte a acestei celule familiale din momentul nasterii si chiar prin faptul acesteia. Exista prin urmare, intre parinti si copii o legatura ce constituie viata de familie chiar daca in momentul nasterii sale parintii nu locuiesc impreuna sau relatia luase sfarsit. FUNCTIILE FAMILIEI Relatiile de familie au un caracter complex implicand atat legaturi de natura afectiva cu caracter nepatrimonial cat si relatii de natura patrimoniala. In doctrina juridica sunt mentionate fregvent 3 functii ale familiei: functia biologica (de perpetuare a speciei) functia educativa functia economica la aceste 3 functii se mai adauga si functia de solidaritate Functia biologica are un caracter patrimonial fata de celelalte. Este evident ca famila se bazeaza in primul rand , dar nu in mod exclusiv pe atractia biologica dintre barbat si femeie, determinata pe diferentierea de sex. Trebuie evidentiat si dorinta fiecarui om de a lasa urmasi, de a avea si de a creste copii. Hotararea unui cuplu de a avea copii este una personala influentata de cele mai multe ori de realitatile socialeconomice Functia educativa-familia ofera copilului primele notiuni despre conduita, morala imprimand personalitatii sale in formare reguli si principii ce constituie baza pe care se afirma omul matur. Parintii sunt datori sa creasca copilul ingrijind pe langa sanatatea si dezvoltarea lui si de educarea ,invatatura si pregatirea profesionala a acestuia. Functia economica-este influentata de gradul de dezvoltare social-economica a societatii, importanta acesteia fiind diferita de la o societate la alta. Din punct de vedere al dreptului familiei ea isi gaseste aplicare in regimul comunitatii de bunuri al sotilor precum si in obligatia legala de intretinere intre anumite categorii de persoane

PRINCIPIILE DREPTULUI FAMILIEI

Principiul monogamiei consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de persoane necasatorite. Legiuitorul prevede ca este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita. Incalcarea acestui principiu reglementat printr o norma imperativa este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii. Deasemenea intram sub incidenta infractiunii de bigamie. Principiul casatoriei liber consimtite intre soti ratiunea care a justificat instituirea acestui principiu a fost aceea ca incheierea casatoriei sa aiba la baza segmente de dragoste si pretuire intre soti. Importanta lui se deduce si din faptul ca el este inscris ca un drept fundamental in Constitutia Romaniei. Principiul ocrotirii casatoriei,mamei si copilului- are rang constitutional , Codul familiei prevazand ca: in Ro. Statul ocroteste familia si casatoria

Principiul egalitatii in drepturi si obligatii a sotilor- deriva din egalitatea deplina a femeii cu barbatul in toate domeniile vietii sociale, egalitate consacrata de Constitutie. Aceasta egalitate deriva din numeroase articole ale Codului familiei.

CASATORIA
Casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie incheiata in concordanta cu dispozitiile legale in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii In dreptul roman casatoria prezinta urmatoarele caractere: - caracterul laic (civil)= se afla in opozitie cu caracterul predominant religios pe care acesta l a avut in trecut fapt ce presupune ca incheierea casatoriei este in exclusivitate de competenta autoritatilor publice. Acest aspect rezulta din dispozitiile Codului familiei ce prevad ca numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor intre soti Constitutia Ro. Da dreptul incheierii religioase a casatoriei insa numai dupa incheierea civila si fara a avea un efect de natura civila. - casatoria este un act solemn , legea stipuland pentru validitatea casatoriei solemnitati deosebite , incepand cu prezenta personala , impreuna a ambilor soti pentru exprimarea consimtamantului in fata ofiterului de stare civila. Ofiterul de stare civila constata ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege si declara casatoria incheiata. Solemnitatea casatoriei nu trebuie confundata cu publicitatea acesteia , care reprezinta o conditie distincta. -casatoria este incheiata in scopul intemeierii unei familii, desi in mod obijnuit prin familie se inteleg parintii si copii acestora , chiar si numai cei doi soti pot constitui o familie. Casatoria incheiata in alt scop decat cel al intemeierii unei familii este lovita de nulitate absoluta avand in vedere ca se incalca o norma cu caracter imperativ Se pot incheia casatorii intre doi oameni de varsta inaintata sau chiar in ultimile momente ale vietii , ori intre persoane care nu pot procrea. In aceste cazuri scopul casatoriei fiind limitat. La aceste caractere unii doctrinari adauga si alte trasaturi : -casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie -casatoria este monogama -casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate dintre barbat si femeie.

CONCUBINAJUL
timp. Concubinajul reprezinta o convietuire de fapt dintre un barbat si o femeie pentru o perioada relativ indelungata de Concubinajul nu este o uniune juridica motiv pt care se deosebeste esential de casatorie. Concubinajul nu este interzis de lege dar nici nu i se pot aplica prin analogie regulile legale privitoare la casatorie. Noul cod civil nu reglementeaza de principiu concubinajul insa in dispozitiile sale se refera la acesta in urmatoarele ipostaze: 1.artic 426 introduce prezumtia de paternitate intre concubini cu conditia dovedirii convietuirii in perioada timpului legal al conceptiei. 2.artic 441 prevede ca reproducerea umana asistata medical cu tertii donatori poate fi solicitata si de parintii care nu sunt casatoriti.

LOGODNA
Codul familiei nu a recunoscut logodnei niciun efect juridic. Noul cod civil reia insa in ce priveste logodna o parte din dispozitiile anterioare anului 1954 si consacra logodna in cateva articole. Artic. 226 prevede ca logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria si se incheie cu respectarea conditiilor de fond prevazute pentru casatorie, insa fara a fi necesara vreo formalitate. Logodna nu este obligatorie Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria. Artic. 268 prevede ca in cazul ruperii logodnei sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le au primit cu ocazia incheierii logodnei sau pe durata acesteia cu exceptia darurilor obijnuite. Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractele incheiate in vederea incheierii casatoriei. De la actiunea in despagubiri si pentru restituirea darurilor se prescrie in termen de 1 an de la momentul ruperii logodnei.

CONDITII DE FOND SI REGULI LA CASATORIE

Pentru incheierea valabila a casatoriei legiuitorul a prevazut necesitatea indeplinirii anumitor conditii de fond precum si respectarea anumitor conditii de forma dupa cum in prezenta anumitor imprejurari expres determinate a interzis incheierea casatoriei. Prin conditii de fond se inteleg acele imprejurari care trebuie sa existe la incheierea casatoriei pentru ca aceasta sa fie valabila. Sunt conditii de fond: -varsta legala la casatorie -comsimtamantul viitorilor soti -comunicarea reciproca a starii de sanatate -diferentierea sexuala(nu este prevazuta in mod expres de lege) Impedimentele la casatorie desemneaza acele imprejurari care nu trebuie sa existe pentru a fi asigurata incheierea valabila a casatoriei

Sunt impedimente la casatorie spre exeplu: existenta unei casatorii anterioare nedesfacute a unuia dintre soti, rudenia in grad prohibit de lege, adoptia si alienatia mintala . Impedimentele mai sunt numite si conditii de fond negative. Spre deosebire de conditiile de fond care trebuie a fi dovedite la incheierea casatoriei , impedimentele nu trebuie deovedite fiind suficient ca viitori soti sa declare ca acestea nu exista. Existenta impedimentelor poate fi invocata de catre terti pe calea opozitiei la casatoriei sau din oficiu de catre ofiterul de stare civila. Conditii de fond la casatorie: -varsta matrimoniala -comunicarea starii de sanatate -consimtamantul viitorilor soti La acestea trebuie adaugata desi legea nu o prevede in mod expres conditia deiferentierii sexuale . necesitatea indeplinirii ei rezulta atat din aceea ca scopul casatoriei este procreatia cat si din ansamblul normelor legale ce reglementeaza relatiile de familie. Noul cod civil insa interzice expres casatoria intre persoane de acelasi sex si nici nu recunoaste pe teritoriul romaniei casatoriile incheiate intre aceste persoane in strainatate. In doctrina conditiile de fond sunt clasificate in : conditii dirimante si conditii prohibitive. Impartirea lor in cele douca categorii are la baza caracterul normei ce le reglementeaza . asfel sunt considerate dirimante acele conditii stabilite prin norme inperative a caror incalcare atrage sanctiunea civila a nulitatii, iar cele prohibitive runt reglementate prin norme juridice cu caracter dispozitiv a caror incalcare nu atrage nulitatea casatoriei ci numai sanctiuni disciplinare aplicate functionarului care a incheiat casatoria cu nerespectarea conditiilor legale

Varsta matrimoniala
Stabilirea varstei minime la care se poate incheia casatoria este determinata de ratiuni de ordin biologic si socialmoral urmarind a se asigura incheierea casatoriei intre persoane abte de a intretine relatii sexuale si de a intelege insemnatatea actului pe care il incheie. Artic. 4 Codul fam. Asa cum a fost modificat prin legea 288/2007 varsta minima la casatorie este de 18 ani. Pentru motive temeinice minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatorii in temeiul unui aviz medical cu incuviintarea parintilor sai(a reprezentatului legal si cu autorizarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul minorul. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitatea de a si manifesta consimtamantul incuviintarea celuilalt parinte este suficienta. Daca nu exista nici parinti nici tutore va fi necesara incuviintarea autoritatii care a fost autorizata sa exercite drepturile parintesti. Conditii speciale in cazul incheierii casatoriei de catre un minor: In forma sa actuala artic 4 Codul familiei prevede ca minorii de 16 ani care doresc sa se casatoreasca trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii speciale: 1.existenta unor motive temeinice . motive ce sunt enumerate exemplificativ in jurisprudenta (starea de graviditate, nasterea unui copil) 2.existenta unui aviz medical. Legea nereferindu se la continutul acestuia. Avizul medical trebuie sa indice faptul ca minorul este abt din punct de vedere fizic de a intretine relatii sexuale specifice casatoriei. Legea 288/2007 nu a mai reluat formularea anterioara Codului familiei: avizul trebuie dat de un medic oficial ceea ce rezulta ca avizul trebuie sa fie emis de un doctor cu drept de practica fara a fi nevoie de opinia unui medic specialist. 3.existenta incuviintarii parintilor. Incuviintarea ambilor parinti este obligatorie cu exceptia cazurilor in care sunt decedati sau se afla in imposibilitatea de a si manifesta consimtamantul, situatie in care este suficienta incuviintarea unui singur parinte. Daca ambii parinti se afla in situatiile anterioare este suficienta incuviintarea tutorelui sau a autoritatii careia i a fost incuviintat minorul. 4.existenta autorizatiei DGASPC in a carei raza teritoriala isi are domiciliul minorul. Aceasta autorizatie este obligatorie atat in cazul in care incuviintarea o dau parintii cat si in cazul in care incuviintarea privine de la tutore sau de la autoritatea careia i a fost incuviintat minorul. Autorizatia are drept scop protejarea interesului superior al copilului care in anumite cazuri poate fi neconcordant cu cel al parintilor. Legea nu prevede in mod expres sanctiuni ce intervin pentru neindeplinirea conditiilor speciale enumerate anterior. Sub legislatia anetrioara sanctiunea prevazuta era nulitatea relativa in cazul incheierii casatoriei fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui in vreme ce avand in vedere importanta avizului DGASPC lipsa acestuia nu poate atrage decat nulitatea absoluta.

Consimtamantul la casatorie
Consimtamantul valabil exprimat la incheierea casatoriei este o conditie dirimanta dupa cum rezulta din dispozitiile artic 1(3), artic 16, artic 17 din Codul familiei transpuse in noul cod civil Importanta acestei conditii rezulta si din faptul ca este inserata si in dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului care arata in artic 16 punctul 2casatoria nu poate fi incheiata decat cu consintamantul liber si deplin al viitorilor soti Consimtamantul la incheierea casatoriei trebuie sa aiba la baza relatiile de ordin personal de afectiune si de incredere intre viitorii soti. Ofiterul de stare civila in fata caruia se manifesta consimtamantul are indatorirea de a verifica sa nu fie viciat prin unul din viciile de consimtamant.

civila.

De obicei consimtamantul se exprima prin raspunsul afirmativ pe care il dau sotii la intrebarea ofiterului de stare

In cazul persoanelor care nu pot vorbi consimtamantul de poate exprima si in alt mod insa trebuie sa fie neindoielnic . pentru atestarea consimtamantului in cazul persoanelor surdo-mute sau vorbitoare de alta limba este necesara prezenta unui interpretfapt in legatura cu care se va incheia un proces verbal.

Lipsa consimtamantului la casatorie

Incheierea unei casatorii de catre ofiterul de stare civila in absenta materiala a consimtamantului viitorilor soti este greu de imaginat , insa ar insemna ca ofiterul de stare civila sa incheie casatoria desi una sau abele persoane aflate in fata acestuia declara ca nu doresc sa se casatoreasca sau nu raspund in niciun fel. O situatie mai complexa este atunci cand persoanele in cauza exprima consimtamantul lor la incheierea casatoriei , consimtamantul desi exista din punct de vedere material nu exista din punct de vedere psihic (debili, alienatii mintali, cei lipsiti vremelnic de facultatile mintale) Sunt opriti sa se casatoreasca debilii, alienatii mintali, cei lipsiti vremelnic de facultatile mintale , atata vreme cat nu au discernamantul faptelor sale Debilii si alienatii mintali nu au voie niciodata sa se casatoreasca pt ca ei nu exprima de obicei un consimtamant valabil si din ratiuni biologice urmarinduse a se evita o descendenta nesanatoasa. Cei lipsiti vremelnic de facultatile mintale poti incheia casatoria cand sunt lucizi. Se afla intr o zitualtie de lipsa vremelnica de facultati mintale cei aflati in stare de ebrietate totala sau hibnoza. Sanctiunea aplicata in cazul incheierii casatoriei de catre debilul sau alienatul mintal este nulitatea absoluta putand fii invocata de orice persoana interesata pe calea actiunii in constatarea nulitatii. Aceasta actiune este imprescriptibila Sanctiunea isi gaseste justificare in aceea ca se apara un interes social anume acela de a prevenii procrearea unor copii cu deficiente psihice. In cazul celor lipsiti vremelnic de facultatile mintale sanctiunea este nulitatea relativa , poate fi invocata de cel care a fost adus in eroare pe calea actiunii in anulare...actiunea este prescriptibila. Conditiile consimtamantului: -sa fie neviciat -sa fie actual -sa fie dat persoanal -sa fie public -sa fie simultan -sa fie constatat de catre ofiterul de stare civila. Consimtamantul neviciat. Fiind vorba de un act juridic care se incheie prin acordul de vointa al viitorilor soti consimtamantul nu va fi valabil daca este viciat. Casatoria fiind nula. Consintamanul actual-se intelege necesitatea exprimarii consimtamantului in momentul celebrarii casatoriei in fata ofiterului de stare civila. Promisiunile anterioare casatoriei nu au valoare juridica si nici chiar consimtamantul exprimat in scris in declaratia de casatorie. Prin simultaneitatea consimtamantului se intelege ca el va fi exprimat de ambii soti la data celebrarii casatoriei prin raspunsuri consecutive la intrebarile ofiterului de stare civila daca doresc sa se casatoreasca. Consimtamantul trebuie constatat de catre ofiterul de stare civila acesta neputand declara casatoria incheiata decat dupa ce va constata direct ca viitorii soti si au exprimat liber consimtamantul.

Incuviintarea parintilor
Aceasta conditie de fond este ceruta de legiuitor numai in cazul unui minor intre 16 si 18 ani. Este necesara incuviintarea ambilor parinti cu exceptia cazurilor in care unul este decedat sau se afla in imposibilitatea de a si exprima consimtamanul, situatie in care incuviintarea unui parinte este suficienta. Daca ambii parinti se gasesc in situatia de mai sus se cere incuviintarea tutorelui sau a persoanelor autorizate in exercitarea drepturilor parintesti.

Comunicarea starii de sanatate

Casatoria nu poate fi incheiata daca sotii nu declara ca si au comunicat reciproc starea de sanatate. Prin aceste prevederi legale legiuitorul lasa la aprecierea viitorilor soti decizia privind incheierea casatoriei, in situatia in care unu sufera de o anumita boala realizand acest act in cunostinta de cauza. In practica s a considerat ca omisiunea voita a viitorului sot de a aduce la cunostinta celuilaltboala de care sufera constituie in principiu un motiv de nulitate. Daca exista insa afectiuni minore obijnuite si vindecabile care nu afecteaza viata sau sanatatea sotului sau finalitatea casatoriei omisiunea nu este relevanta. Daca printr o lege speciala este oprita casatoria persoanelor care sufera de anumite boli se vor aplica prevederile acelei legi Comunicarea starii de sanatate se realizeaza cu certificatul medical ce urmeaza a fi anexat declaratiei de casatorie.

Diferentierea sexuala
Nu este o conditie de fond expes prevazuta de lege dar rezulta implicit din interpretarea dispozitiilor legale prevazute in Codul familiei. Dovada diferentierii sexuale se realizeaza prin certificatul de nastere (rubrica privitoate la sexul persoanei). Probleme se pun din acest punct de vedere numai in cazul unei insuficiente diferentieri de sex , situatie in care numai pe cale medicala se poate oferii o solutie pentru incheierea valabila a unei casatorii. Incheierea casatoriei fara indeplinirea acestei conditii duce la nulitatea absoluta a casatoriei.

Impedimente la incheierea casatoriei.

Impedimentele sunt p;revazute in mod expres de lege in artic 5-9 din Codul fam si reprezinta acele imrejurari in prezenta carora casatoria nu poate fi incheiata valabil Impedimentele se impart in: -impedimente dirimante -impedimente prohibitive Sunt dirimante acele impedimente care prezente fiind la incheierea casatoriei atrag nulitatea absoluta a acesteia: existenta unei casatori anterioare nedesfacute , rudenia fireasca in grad prohibit de lege, rudenia in linie dreapta izvorata din adoptie, alienatia mintala sau lipsa temporara a facultatilor mintale. Impedimentele prohibitive nu atrag nulitatea absoluta a casatoriei ci doar sanctiuni de natura administrativa aplicate functionarului public care a incheiat casatoria fara respectarea dispozitiilor legale. Impedimentele prohibitive: adoptia (casatoria incheiata intre copii adoptatorului si adoptat sau copii sai precum si intre cei adoptati de aceiasi persoana) si relatiile ce izvorasc din tutela. Impedimentele se mai impart in: -impedimente absolute -impedimente relative Sunt impedimente absolute cele care impiedica incheierea casatoriei unei persoane cu o anumita categorie de persoane. EXISTENTA UNEI CASATORII ANTERIOARE NEDESFACUTE Impiedicarea casatoriei intre persoanele deja casatorite asigura principiul monogamiei. Artic 5 Codul fam: este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita. Cei ce doresc sa incheie o casatorie trebuie sa fie celibatari, divortati sau vaduvi Incalcarea acestiu impediment este sanctionat cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii fiind antrenate insa si sanctiuni penalefapta constituind infractiunea de bigamie. Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana interesata, actiunea fiind imprescriptibila. Desfacerea primei casatorii prin divort nu inlatura nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii incheiata cu incalcarea impedimentului pe care il constituie calitatea de persoana casatorita a unuia dintre soti Starea de persoana casatorita intereseaza la momentul incheierii celei de a doua casatorii. Vor fi intrunite asfel elementele contitutive ale infractiunii de bigamie daca incheierea celei de a 2 casatorii are loc inainte de desfacerea primei casatorii prin divort. Nu va exista bigamie daca a 2 casatorie a fost declarata nula pentru alt motiv decat cel al bigamiei. In situatia in care sotul din 1 casatorie este declarat mort prin hotarare judecatoreasca iar sotul supravietuitor se recasatoreste iar sotul declarat mort se intoarce , fapt care duce la anularea hotararii declarative de moarte prima casatorie este considerata desfacuta la data incheierii celei de a 2 a. Impedimentul izvorat din existenta unei casatorii anterioare nnedesfacute se impune si strainilor care ar dorii sa se casatoreasca pe teritoriul romaniei chiar daca dupa legea lor nationala este admisa casatoria poligama, deoarece p[rincipiul monogamiei in dr. romanesc este un principiu de ordine publica. Persoanele casatorite cu mai multe persoane potrivit legii lor nationale nu vor fi considerati poligami potrivit legii noastre. RUDENIA Legatura de rudenie este impediment din ratiuni de ordin biologic deoarece descendenta din rude apropiate s a constatat a fi nesanatoasa dar si din ratiuni de ordin mental asfel de relatii ar influenta in mod negativ familia. Artic. 6 Codul fam: este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta si intre cele in linie centrala , paqna la al patrulea grad inclusiv. Nu se vor putea casatorii tatal cu fiica, mama cu fiul, fratii si surorile, verii primari. Acest impediment este valabil pentru rudenia din casatorie dar si pentru rudenia din afara casatoriei. Artic. 6 (2) Codul fam. : primarul general al Municipiului Bucuresti sau Presedintele Consiliului Judetean are dreptul de a acorda dispensa de rudenie pentru incuviintarea casatoriei pentru rudele in linie colaterala de gradul 4. ADOPTIA Artic. 7 Codul fam. Interzice casatoria implicand relatii de adoptie intre: -adoptator sau ascendentii lui pe de o parte si cel adoptat sau descendentii lui pe de alta parte. -intre copii celui care adopta si cel adoptat sau copii lui -intre cei adoptati de aceiasi persoana. Ca si in cazul dispensei de rudenie primarul general al Municipiului Bucuresti sai Presedintele Consiliului Judetean , pentru motive temeinice poate sa incuviinteze casatoria intre copii adoptatorului si cel adoptat sau copii sai si casatoria intre cei adoptati de aceiasi persoana. TUTELA Artic 8 Codul fam. Casatoria este oprita in timpul tutelei intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa. Scopul acestei dispozitii imperative consta in aceea ca perspectiva unei asfel de casatorii ar aduce minorului atat prejudicii morale cat si materiale. ALIENATIA SAU DEBILITATEA MINTALA ORI LIPSA TEMPORALA A FACULTATILOR MINTALE Artic 9 Codul fam interzice casatoria debililor sau alienatilor mintali si a celor lipsiti vremelnic de facultatile mintale pe perioada in care acestia nu au discernamant. Alienatii sau debilii mintali sunt opriti sa se casatoreasca pt ratiuni de consimtamant ( nu este valabil) si pentru ratiuni de ordin biologic si socialin scopul de a inlatura posibilitatea existentei unor familii nesanatoase si nasterea unor copii cu deficiente pshihice.

Persoanele lipsite vremelnic de facultatile mintale pot incheia valabil o casatorie doar in momentele de luciditate. Sanctiunea pentru nerespectarea artic 9 este nulitatea absoluta. Impedimentele la casatorie fiind imprejurari care nu trebuie sa existe pentru a asigura valabilitatea acesteia, cei doi soti au obligatia ca prin declaratia de casatorie sa precizeze ca nu exista nici o piedica pentru incheierea ei. Tertele persoane sau ofiterul de stare civila vor putea face insa dovada existentei unor asemenea imprejurari.

CONDITIILE DE FORMA LA INCHEIEREA CASATORIEI.

Urmaresc indeplinirea conditiilor de forma si verificarea inexistentei impedimentelor la casatorie. Reglementarea legala a acestei conditii de forma are drept scop publicitatea casatoriei si asigurarea unui mijloc de dovada a acesteia. Caducitatea declaratiei de casatorie intervine in doua situatii: -casatoria nu a fost celebrata in termenul stabilit de lege -cand viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala Im ambele situatii daca intentia de a se casatorii a ramas neschimbata declaratiile de casatorie pot fi reinoite Aceste declaratii noi trebuie sa urmeze formalitatile de publicitate impuse de lege. PUBLICITATEA DECLARATIEI DE CASATORIE In ziua primirii declaratiei de casatorie ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia prin afisarea sa in extras intr un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteiaunde urmeaza sa se incheie casatoria si dupa caz la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta. Ratiunea formalitatilor de publicitate este aceea de a aduce la cunostinta publicului intentia de casatorie si de a invita pe oricine are cunostinta despre existenta unor imprejurari de natura sa interzica incheierea casatoriei sa faca opozitie pe calea opozitiei la casatorie Legea nu prevede nicio exceptie de la cerinta publicitatii casatoriei Ofiterul de stare civila este obligat sa verifice daca intentia viitorilor soti de a se casatorii respecta cerintele de valabilitate in caz contrar putand refuza incheierea casatoriei. Acesta va confrunta datele cuprinse in declaratia de casatorie cu dovezile anexate la aceasta si va examina realitatea si relevanta eventualelor opozitii depuse facandu si o convingere proprie asupra acestora. Opozitia la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului de stare civila existenta unor imprejurari care constituie impedimente sau neindeplinirea unor conditii de fond. Pt a fi valabila opozitia la casatorie trebuie sa indeplineasca 2 conditii: -sa fie facuta scris si semnata de catre cel care o face -sa se precizeze dovezile pe care se intemeiaza Desi o opozitie la casatorie care nu indeplineste conditiile anterioare nu are eficacitate juridica, ofiterul de stare civila va trebui sa faca totusi verificarile necesare. Opozitia nevalabila avand valoarea unei informatii. Dupa efectuarea verificarilor ofiterul de stare civila va respinge opozitia daca aceasta nu este intemeiata procedand la incheierea casatoriei. Daca constata ca exista o piedica la casatorie va refuza incheierea acesteia si potrivit legii 119/1996 privind actele de stare civila, la solicitarea partii va inainta actele judecatoriei competente sa hotarasca in regim de urgenta cu privire la refuzul de a incheia casatoria. Ofiterul de stare civila poate refuza incheierea casatoriei chiar daca nu exista nicio opozitie formulata in situatia in care constata din oficiu existenta unui impediment. PROCEDURA INCHEIERII CASATORIEI Casatoria se va incheia la domiciliul sau resedinta oricaruia dintre viitorii soti. In ceea ce priveste locul incheierii casatoriei sotii sunt obligati sa se prezinte impreuna la serviciul de stare civila. In mod exceptional casatoria poate fi incheiata si in afara sediului serviciului de stare civila ATRIBUTIILE OFITERULUI DE STARE CIVILA Potrivit legii numai ofiterul de stare civila competent poate incheia valabil o casatorie Ofiterul de stare civila competent este acela al consiliului local, comunal, al orasului si municipiului sau sectorului in raza caruia domiciliaza sau isi are resedinta oricare dintre soti. O persoana care nu are calitatea de ofiter de stare civila nu poate incheia valabil o casatorie pt ca nu este competenta marerial in acest sens. Casatoria asfel incheiata va fi lovita de nulitate, insa in unele situatii legiuitorul inlatura consecintele unei asfel de nulitati mentinand valabilitatea casatoriei. Este situatia prevazuta in legea 119/1996 cand inregistrarea facuta in registrul de stare civila de o persoana care nu are calitatea de ofiter de stare civila este valabila daca creaza convingerea generala ca acea persoana are calitatea sa instrumenteze. SOLEMNITATEA SI PUBLICITATEA CASATORIEI Actul casatoriei are un caracter solemn dat de prezenta viitorilor soti in fata ofiterului de stare civila impreuna cu 2 martori la data stabilita la sediul autoritatii competente de exprimarea simultana a consimtamantului ca casatorie si de declararea incheierii casatoriei de catre ofiterul de stare civila dupa ce acesta constata indeplinirea tuturor cerintelor legale. Prin aceste prevederi legale rezulta diferit de solemnitatea casatoriei si publicitatea acesteia in sensul ca publicul trebuie sa aiba aces liber la locul unde se celebreaza casatoria. Aceasta conditie este indeplinita chiar daca nu este prezenta nicio persoana in afara sotilor si martorilor in ipoteza in care s au creat conditiile pentru acesul publicului. Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata ca sunt indeplinite conditiile de valabilitate si ii declara pe viitorii soti casatoriti. Inregistrarea casatoriei constituie un mijloc de proba. Alaturi de nota de solemnitate si publicitate a casatoriei prezenta martorilor este destinata sa previna eventualele fraude privind identitatea sotilor.

Rolul martorilor este acela de a atesta ca viitorii soti infatisati personal si impreuna si au dat consimtamantul cu privire la incheierea casatoriei in fata ofiterului de stare civila. Acestia vor semna actul de casatorie alaturi de soti si de ofiterul de stare civila. Poate avea calitatea de martor orice persoana inclusiv rude sau afini indiferent de grad cu singura conditie de a fi in masura sa perceapa faptele pe care este chemat sa le ateste. Nu pot fi martori incapabilii. Limba in care se oficiaza casatoria este limba materna legea dand posibilitatea minoritatilor nationale sa si celebreze casatoria in propria limba. FORMALITATI ULTERIOARE CASATORIEI Dupa incheierea casatoriei ofiterul de stare civila intogmeste actul de casatorie care serveste alaturi de certificatul eliberat in baza acestui drept instrument probatoriu al casatoriei. Intogmind actul de casatorie ofiterul inscrie prin mentiune regimul matrimonial ales de soti si indicat de catre acesta in cuprinsul declaratiei de casatorie (comunitate legala, separatie de bunuri, regim conventional). Ofiterul are obligatia de a comunica din oficiu o copie a actuluio de casatorie la Registrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale si notarului public care a autentificat conventia matrimoniala ori de cate ori a fost incheiata o asfel de conventie. Actul de casatorie serveste ca principal mijloc de proba fara sa fie o cerinta de valabilitate a casatoriei deoarece omisiunea incheierii sau semnarii acesteia nu afecteaza valabilitatea casatoriei. Din punct de vedere probator actele de stare civila sunt inscrisuri autentice si fac dovada pana la inscrierea in fals pentru ceea ce reprezinta constatarile ofiterului de stare civila si pana la proba contrara pentru celelalte mentiuni.

NULITATEA CASATORIEI
Incheierea casatoriei cu nerespectarea conditiilor de fond si de forma atrage dupa sine sanctiunea nulitatii. Data fiind importanta evenimentului pe care il implica incheierea casatoriei precum si consecintele pe care le implica desfiintarea acesteia legiuitorul a creat un regim juridic aparte al nulitatilor deosebit de regimul juridic consacrat in dreptul comun. Nulitatea absoluta poate fi invocate de orice persoana interesata fie pe cale de actiune fie pe cale de exceptie in timp ce nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes este ocrotit prin norma incalcata. In ce priveste prescriptibilitatea dreptului la actiunea nulitatii absolute poate fi invocata oricand in opozitie cu nulitatea relativa care poate fi invocata doar in termenele prevazute de lege. De asemenea ca regula nulitatea absoluta compromite iremediabil operatiunea juridica La fel ca in normele dreptului comun in materie de nulitater, sanctiunea nulitatii este replica nerespectarii conditiilor de valabilitate si are drept consecinta ca regula desfiintarea actului juridic cu alte cuvinte suprimarea efectelor produse in trecut si stoparea producerii de efecte in viitor. Cazuri de nulitate la casatorie 1.Cazuri de nulitate absoluta: -lipsa materiala a consimtamantului la casatorie -neindeplinirea varstei matrimoniale legale -bigamia -rudenia in grad prohibit -alienatia si debilitatea mintala -lipsa diferentierii de sex -nerespectarea formalitatilor de solemnitate si publicitate la casatorie -casatoria fictiva 2.Cazuri de nulitate relativa: -viciile de consimtamant -lipsa autorizarilor cerute de lege -lipsa discernamantului -existenta tutelei. a)Lipsa materiala a consimtamantului la casatorie atrage nulitatea absoluta in situatia in care manifestarea de vointa exista insa i a fost alterat caracterul liber prin eroare dol sau violenta, casatoria nu este nula ci este anulabila. b)Nerespectarea varstei matrimoniale este tot o cauza de nulitate absoluta. Nulitatea absoluta poate lovi casatoria unei persoane minore care la data incheierii casatoriei nu avea varsta de 16 ani implinitei.deoarece legea nu distinge sanctiunea este aplicabila indiferent daca unul sau ambii soti erau impubeli. Sanctiunea poate fi evitata iar casatoria nu se va desfiinta daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti a intervenit una din imprejurarile indicate de codul civil si anume: -ambii soti au implinit varsta de 18 ani -sotia a nascut sau a ramas insarcinata. Legiuitorul a preferat mentinerea casatoriei in aceste conditii si din perspectiva protejarii intereselor copilului nascut. Practica judiciara a statuat mentinerea casatoriei si in situatia in care sotia a nascut un copil mort sau a intrerupt cursul sarcinii deoarece aceste imprejurari au dovedit ca impotriva varstei sotia este pubela si deci abta sa intretina relatii sexuale. c)Bigamina-incheierea unei casatorii de catre o persoana care este casatorita este interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute.

Atata vreme cat starea de persoana casatorita nu a incetat fie ca urmare a mortii fizice sau prin hotarare judecatoreasca , fie prin desfacerea casatoriei sau prin desfiintarea acesteia , casatoria subsecventa incheiata cu nerespectarea legii este lovita de nulitate absoluta. d)Rudenia in grad prohibit de lege potrivit codului civil este oprita casatoria intre rudele in linie colaterala pana la gradul 4 inclusiv fara nicio discutie dupa cum rudenia este fireasca ori este civila. Pe cale de consecinta va fi lovita cu nulitate absoluta casatoria in linie dreapta sau in linie colaterala. Pe cale de exceptie legiuitorul recunoaste insa valabilitatea casatoriei intre rudele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. e)Alienatia si debilitatea mintala reprezinta in esenta o boala care afecteaza psihic o persoana si determina incompetenta psihica a acesteia de a actiona si de a recunoaste consecintele social juridice ale actelor sale. Aceasta interdictie de a incheia o casatorie de cel alienat sau debil mintal este impusa de legiuitor in mod categoric si absolut. f)Lipsa diferentierii de sex legea romana impune in mod categoric incheierea castoriei intre persoane diferentiate sexual. Casatoria intre persoane de acelas sex neincheiata pe teritoriul statului roman este lovita de nulitatea fara nicio sansa de validare. g)Nerespectarea formalitatilor de solemnitate si publicitate a casatoriei-in vederea incheierii valabile a casatoriei viitorii soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei pentru a si da consimtamantul in mod public in prezenta a 2 martori si a ofiterului de stare civila. Lipsa acestei formalitati legea atrage nulitatea absoluta. Deci este nulitate absoluta in cazul in care: -casatoria incheiata de o alta persoana decat ofiterul de stare civila -casatoria incheiata in lipsa unuia dintre soti, in lipsa martorilor sau in prezenta unui singur martor -casatoria a carei incheiere nu a fost constatata de ofiterul de stare civila h)Casatoria fictiva-casatoria incheiata in alte scopuri decat intemeierea unei familii este lovita de nulitate absoluta. Pentru a fi calificata fictiv actul casatoriei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulativ: -sa fi fost oficiata -formala, autorii ei sa si fi dat consintamantul la incheierea ei -consintamantul nu a fost dat in intentie matrimoniala Proba casatoriei fictive se poate face cu orice mijloc de proba. Legea stabileste 3 ipoteze ce sunt avute in vedere inainte de ramanerea definitiva a hotarari de desfiintare a casatoriei fictive si anume: -a intervenit convietuirea sotilor:legiuitorul nu indica o perioada minima sau un alt criteriu temporal ori de alta natura insa se are in vedere o situatie de fapt sa poata sa puna in evidenta faptul ca intemeierea unei familii nu mai este straina de intentia sotilor. -sotia a nascut sau a ramas insarcinata -au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei chiar daca sotii nu au convietuit. Starea de casatorie implica un statut conjugal avand in vedere un ansamblu de drepturi si indatoriri personale dar si patrimoniale in raporturile dintre soti. DREPTURILE SI INDATORIRILE PERSONALE ALE SOTIILOR. Vorbim de un ansamblu de drepturi si indatoriri de natura personala care iau nastere de drept din momentul incheierii casatoriei : -indatoriri reciproce ale sotiilor(indatorirea de respect, de fidelitate , de sprijin moral, si indatorirea de a locuii impreuna) -functiile conjuncte-presupun luare deciziilor de comun acord de catre soti(principiul codeciziei) si independenta sotilor -numele sotilor in timpul casatoriei. INDATORIRI RECIPROCE ALE SOTILOR Artic 309 noul cod civil prevede ca sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.ei au indatorirea de a locuii impreuna iar pentru motive temeinice ei pot hotara sa locuiasca separat. 1.Datoria de respectsintetizeaza de fapt indatorirea de fidelitate si de sprijin moral. Ea vizeaza persoana, personalitatea celuilalt sot, inclusiv viata privata a acestuia nefiind permis niciunuia dintre soti sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesionala a celuilalt sot. 2.Datoria de fidelitate tine de viata intima a vietii conjugale , implica 2 aspecte: -unul pozitiv constand in indeplinirea de catre fiecare sot a indatoririlor conjugale. -altul negativ in sensul de a nu intretine relatii amoroase in afara casatoriei. De aici rezulta si prezumtia de paternitate conform careia copilul conceput sau nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Refuzul nejustificat al oricaruia dintre soti de a si indeplinii indatoririle conjugale dar si relatiile adulteriene pot fi invocate ca motive pentru divortul din culpa. 3.Datoria de sprijun moral. Presupune o asistenta afectiva reciproca intre soti. Continutul si formele sale sunt diferentiate in functie de multiplele aspecte care tin de starea de sanatate a unuia dintre soti, de provocarile profesionale. Disponibilitatea de a oferii un asfel de sprijin tine de personalitatea fiecaruia , asadar, sprijinul moral poate consta in sustinerea si incurajarea celuilalt sot in depasirea situatiilor mai dificile. In lipsa reciprocitatii sprijinului moral relatiile dintre soti pot fi grav afectate putandu se ajunge la disolutia casatoriei.

Starea de casatorie

4.Datoria sotiilor de a locui impreuna. Este instituita de legiuitor pe considerentul ca, in principal convietuirea faptica ofera ambianta creaza posibilitatea unei coeziuniconjugale si este premiza realizarii efective a scopurilor naturale ale casatoriei. In mod obijnuit casatoria presupune traiul comun in cadrul aceleiasi locuinte totusi locuinta comuna nu tine de esenta casatoriei, pentru motive temeinice sotii putand sa hotarasca sa locuiasca separat. Evaluarea motivelor temeinice imputabile sau nu unuia sau altuia dintre soti este lasata la aprecierea acestuia Daca neintelegerile nu pot fi rezolvate intre ei sotii se pot adresa instantei de tutela sau pot recurge la mediere insa sub nicio forma unul dintre soti nu poate obtine constrangerea judecatoreasca a celuilaltde a locuii impreuna. Sotul abuziv impiedicat sa vina sau sa revina la locuinta familiei ar putea cere sprijinul instantei de tutela , la fel si sotul care solicita evacuarea celuilaltpt un anume comportament care face imposibila convietuirea. In ceea ce priveste separatia faptica convenita sau nu aceasta poate avea urmatoarele consecinte: -despartirea in fapt care a durat cel putin 2 ani constituie motiv de divort. -cu ocazia desfacerii casatoriei oricare dintre soti poate solicita incetarea regimului matrimonial pe data separatiei in fapt. Noul cod civil reglementeaza distinct locuinta familiei considerand ca aceasta este locuinta comuna a sotilor sau in lipsa locuinta sotului la care se afla copiii.(art312) Separatia faptica a sotilor nu ilatura calitatea familiara a locuintei daca sunt copii care au ramas la unul dintre soti. FUNCTIILE CONJUGALE Trebuie avuta in vedere o anumita colaborare intre soti in exercitarea drepturilor si indatoririlor prin care se asigura conducerea familiei. Legiuitorul instituie 2 principii si anume: -principiul codeciziei -principiul independentei sotilor Principiul codeciziei sotii hotarasc de comun acord tot ceea ce priveste casatoria Regula codeciziei reprezinta o aplicabilitate a principiului deplinei egalitati intre soti , asadar. Oro de cate ori nu este constituita o conduita obligatorie sotii sunt cei care hotarasc de comun acord in privinta celei mai bune decizii Functiile pe care le presupune conducerea intereselor familiei sunt recunoscute in indiviziune ambilor soti de unde rezulta ca orice decizie reclama un acord al acestora.ex:in materie nepatrimoniala alegerea locuintei comune sa face prin acordul expres sau tacit al sotiloriar in materie patrimoniala niciunul dintre soti chiar daca este proprietar exclusiv nu poate dispune fara acordul scris al celuilalt. Instanta de tutela nu poate interveni pentru a cenzura o decizie luata de comun acord de catre soti decat daca respectiva decizie este in exercitiul autoritatii parintesti. Fiecare dintre soti trebuie sa si exercite atributele codeciziei ca pe niste drepturi si nu ca pe niste puteri discretionale Impotrivirea abuziva a unuia dintre soti la un act incheiat de celalalt poate fi inlaturata pe cale judecatoreasca. Actul incheiat fara consintamantul celuilaltva putea fi asfel anulat. Principiul independentei sotilor-un sot nu poate sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesionala a celuilalt sot. Secretul corespondentei (al schimbului de informatii de idei)dintre 2 sau mai multe persoane pe orice cale de comunicare urmarindu se confidentialitatea gandurilor unei persoane. Dreptul de pastrare a secretului corespondentei este reglementat si la nivel international fiind opozabil inclusiv sotului Sunt sanctionabile distrugerea retinerea intarzierea voita a remiterii corespondentei Respectul corespondentei nu se aplica documentelor primite de destinatar si conservate de acesta. In ceea ce priveste relatiile sociale ale fiecaruia dintre soti aceste trebuie respectate tinand de viata sociala Profesia este obtiunea personala a fiecaruia. Legea face referire doar la profesie nu si la ocupatie sau la functie avandu se in vedere libertatea de a alege profesia. Numele sotilor in timpul casatoriei Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei. In ceea ce priveste numele de familie in timpul casatoriei viitorii soti pot sa obteze pentru una din variantele: -fie pentru nume de familie diferite prin pastrarea de catre fiecare a numelui purtat inainte de incheierea casatoriei -fie pentru nume de familie comun. In aceasta situatie poate fi vorva de numele unuia dintre soti sau numele lor reunite . Noul cod civil prevede si o varianta intermediara pe care codul familiei nu o avea in vedere:posibilitatea ca unul dintre soti sa si pastreze numele dinaintea casatoriei iar celalalt sa poarte numele lor reunite, aspect ce va fi mentionat in declaratia de casatorie. In cazul numelui comun (al unuia dintre soti sau reunite)schimbarea pe cale administrativa a numelui unuia dintre soti se face doar cu consintamantul celuilalt. Regimul comunitatii legale este aplicabil ori de cate ori sotii nu au incheiat o conventie matrimoniala sau in situatia in care acea conventie este lovita de nulitate absoluta. Regimul comunitatii legale este un regim de comunitate partiala, sub aspectul activului patrimonial regula este ca bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor bunuri comune in devalmasie, iar prin exceptie sunt bunuri proprii cele reglementate in mod expres de lege. Din punct de vedere al pasivului patrimonial sunt datorii comune ce angajaza raspunderea sotiilor cu bunurile comune numai acele categorii expres prevazute de lege.

Drepturi si obligatii patrimoniale ale sotiilor.

In ce priveste functionarea regimului comunitatii legale functioneaza regula congestiunii(puterile de administrare asupra bunurilor comune apartin ambilor soti). Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consintamantul expres al celuilalt sot , poate incheia singur acte de conservare si administrare cu privire la bunurile comune, poate incheia acte de dobandire a bunurilor comune si in situatia in care acestea sunt prejudiciabile pt celalalt sot cel din urma poate solicita daune interese fara a fi afectate actele juridice incheiate cu tertii de bunacredinta. Actele de instrainaresau grevare cu drepturi reale asupra bunurilor din comunitate intra si acestea sub regula congestiunii fiind aobligatoriu consintamantul ambilor soti sub sanctiunea nulitatii facand exceptie actele de instrainare ce au ca obiect bunuri mobile comune care potrivit legii nu sunt supuse anumitor formalitati de publicitate precum si darurile obijnuite, acte ce pot fi incheiate de oricare dintre soti. In ce priveste regimul datoriilor comune opereaza porincipiul raspunderii solidare a sotilor iar in masura obligatiilor neacoperite prin urmarirea bunurilor comune sotii vor raspunde solidar cu bunirile proprii. Venitul din munca al fiecaruia dintre soti precum si veniturile asimilate,comune (prima, sporuri)sunt exceptate de la urmarire pt datorii comune asumate de catre celalalt sot afara de cazul in care obligatia a fost angajata pentru acoperirea nevoilor obijnuite ale casatoriei(hrana , intretinere) Partajul bunurilor comune in timpul regimului comunitatii legale este permis atat prin invoiala sotilor cat si pe cale judecatoreasca. Regimul comunitatii legale poate fi modificat pe cale conventionala sau judiciara. Regimul matrimonial conventional-presupune o abordare a regimului separatiei de bunuri si a regimului conventional. 1.Regimul separatiei de bunuri are ca sursa conventia matrimoniala incheiata dupa caz sau in timpul casatoriei, sau hotararea judecatoreasca pronuntata la cererea unuia dintre soti atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol grav interesele patrimoniale ale familiei in aceasta ultima ipotez el inlocuind un regim matrimonial legal sau unul conventional. La nivelul activului patrimonial fiecare dintre soti esteproprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite inainte de casatorie precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu in timpul casatoriei iar sub aspectul pasivului patrimonial niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute prin actele savarsite de celalalt. 2.Regimul conventional are ca unica sursa conventia matrimoniala prin care sotii stabilesc de comun acord compozitia comunitatii , gestiunea acesteia, lichidarea si partajul comunitatii . Noul cod civil prevede ca intr o asfel de conventie poate fi inclusa si o cauza de preciput. Clauza de preciput confera sotului supravietuitor dreptul de a prelua fara plata inainte de impartirea mostenirii unul sau mai multe bunuri comune detinute in devalmasie sau in coproprietate. Pt a proteja interesele mostenitorilor rezervatari legiuitorul a prevazut ca principiul este supus reductiunii ori de cate ori depaseste cantitatea disponibila in limitele careia putea dispune decuius. Activarea clauzei de preciput poate avea loc numai daca regimul comunitatii conventionale inceteaza prin moartea unuia dintre soti ori clauza de preciput devine caduca. Conventia matrimoniala=actul juridic prin care viitorii soti isi stabilesc propriul regim matrimonial sau dupa caz sotii modifica regimul matrimonial sub care s au casatorit. Pentru a putea fi calificata matrimonial conventia trebuie sa se fi realizat in considerarea casatoriei. In principiu conventia matrimoniala se incheie inainte de casatorie de viitorii soti dar produce efecte juridice numai de la data incheierii casatoriei, ea putand fi incheiata insa si in timpul casatoriei , producand efecte juridice de la acel moment. Conventia matrimoniala este guvernata de principiul libertatii conventiilor ca o aplicatie a principiului libertatii de a contracta. Libertatea de a contracta prin conventia matrimoniala are insa propriile restrangeri asfel ea nu poate aduce atingere egalitatii in drepturi dintre barbat si femeie , autoritatii parintesti , devolutiunii succesorale legale si nici efectelor nepatrimoniale ale casatoriei. Conventia matrimoniala are un caracter accesoriu casatoriei . daca viitorii soti renunta la proiectul de casatorie conventia matrimoniala devine caduca. Caracterul accesoriu al acestei conventii presupune si faptul ca eventuala sa nulitate nu afecteaza cu nimic casatoria ea producandu si pe mai departe efectele. Conventia matrimoniala are un caracter personal determinat de caracterul intuitum personem al casatoriei fapt ce presupune ca aceasta conventie este incheiata si in considerarea persoaneiinsa spre deosebire de casatorie ea poate fi incheiata si prin procura speciala si autentica. Conventia matrimoniala este un act juridic cauzal special pt ca este animata de o cauza specifica: de a fi in serviciul casatoriei. Este o veritabila carta patrimoniala a relatiilor intre soti precum si intre acestia si tertele persoane. Are un caracter solemn, sub sanctiunea nulitatii absolute, se incheie prin inscris autentificat de notarul public. Pt opozibilitatea fata de terti conventia matrimoniala este supusa inscrierii in Registrul National Notarial al regimurilor matrimoniale. Regimul primar reprezinta un ansamblu de norme juridice aplicabile relatiilor dintre soti precum si relatiile dintre soti si tertele persoane indiferent de regimul matrimonial concret . Aceste reguli juridice vizeaza locuinta familiei, sustinerea cheltuielilor casatoriei si independenta economica si sociala a sotilor. Regimul juridic al familiei Definita ca locuinta comuna a sotilor sau in lipsa acesteia ca locuinta celui in care se afla copii , locuinta familiei este ocrotita ca stare de fapt si indeiferent de natura dreptului real sau de creanta sub care unul dintre soti sau acestia impreuna le ar detine , fiind vorba despre un element care intra in structura regimului primar , fara niciun fel de discutie in functie de regimul matrimonial aplicabil.

Protectia exceptionala a locuintei de familie este exclusiva in sensul ca in aceiasi unitate de timp numai o singura locuinta beneficiaza de statultul de locuinta de familie chiar daca sotii sau unul dintre ei ar detine mai multe imobile ce ar putea primi o asfel de destinatie. Daca sotii au mai multe resedinte, doar resedinta principala are valoare de locuinta a familiei iar in situatia in care detin mai multe locuinte intereseaza numai locuinta care serveste in mod efectiv dreptului caminuluichiar daca ocazional si vremelnic familia si ar gasi gazduire intr o alta locuinta cum ar fi de ex: casa de vacanta. Odata dobandit statutul de locuinta de familie acesta este asigurat pe toata perioada casatoriei inclusiv pe timpul separatiei in fapt a sotilor. In ce privesc drepturile asupra locuintei comune legiuitorul instituie regula cogestiunii (cerinta consintamantului expres exprimat in scris al fiecaruia dintre soti pt actele juridice de dispozitie asupra locuintei familiei aceiasi dispozitie fiind prevazuta si pt actele de dispozitie care au ca obiect bunuri materiale ce fac parte din locuinta de familie ) Consintamatul urmeaza a fi unul special exprimat in considerarea naturii juridice a actului ceva fi incheiat si va fi irevocabil inca de la emitere. Refuzul abuziv al sotilor de a si manifesta consintamantul poate fi inlaturat de care instanta de tutela care va autoriza incheierea actului in situatia in care acesta apreciaza ca este in consens cu interesele familiei. Nesocotirea cerintei privitoare la consintamantul scris al sotilor atrage nulitatea relativa a actului de dispozitie incheiat, insa numai daca s a facut notarea locuintei familiei in cartea funciara iar tertul dobanditor a cunoscut aceasta calitate a imobilului. In caz contrar adica in lipsa notarii sau in prezenta tertului de buna credinta sotul care nu si a dat consintamantul nu poate obtine anularea actului ci numai daune interese de la celalalt sot. Suportarea cheltuielilor casatoriei Solidaritatea casnica are 2 componente: -obligatia de sprijin material reciproc intre soti -obligatia fiecarui sot de a contribui la cheltuielile casatoriei. Obligatia de sprijin material reciproc este o aplicatie a obligatiei legale de intretinere si consta in asistenta materiala pe care unul dintre soti o ofera celuilalt sot in caz de nevoie. In ce priveste suportarea cheltuielilor casatoriei stabilirea contributiei fiecaruia dintre soti se poate face prin acordul sotilor consemnat in conventia matrimoniala cu precizarea ca este lovita de nulitate intelegerea sotilor cu privire la exonerarea totala a unuia dintre ei de aceste cheltuieli In situatia in care sotii nu s au invoit intre ei cu privire la acest aspect fiecare dintre ei va contribui la cheltuielile casei proportional cu mijloacele financiare. Independenta economica si sociala a sotilor are in principal urmatoarele repere: 1.fiecare dintre soti este liber sa exercite o profesie si sa dispuna de veniturile sale in conditiile legii cu respectarea obligatiilor care ii revin privitor la cheltuielile menajere Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt depasind in acest fel limitele obligatiei de sprijin moral reciproc si a obligatiei de a contribui la cheltuielile casniciei poate obtine o compensatie in masura imbogatirii celui din urma. 2.daca prin lege nu se prevede altfel fiecare sot poate incheia orice acte juridice atat cu celalalt sot cat si cu tertele persoane. 3.fiecare sot poate face singur depozite bancare precum si alte operatiuni in legatura cu acestea inclusiv dupa desfacerea sau incetarea casatoriei cu exceptia cazului in care prin hotarare executorie s a dispus altfel. La cerere sotul este dator sa si informeze partenerul cu privire la bunurile veniturile si datoriile sale iar in caz de refuz nejustificat aceste informatii pot fi obtinute cu sprijinul instantei.

DESFACEREA CASATORIEI PRIN DIVORT

Divortul reprezinta mijlocul juridic de desfacere a casatoriei pt motive care fac imposibila continuarea acesteia Noul cod civil reglementeaza urmatoarele modalitati de desfacere a casatoriei: -divortul prin acordul sotilor-la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt -atunci cand din cauza unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. -la cererea unuia dintre soti dupa o separatie in fapt care a durat cel putin 2 ani -la cererea aceluia dintre soti a carui sanatate face imposibila continuarea casatoriei. Divortul prin acordul sotilor Cunoaste 2 forme in functe de momentul in care intervine consensul asupra desfacerii casatoriei raportat la procedura divortului -divortul la cererea ambilor soti (consensual, propriu-zis) Acordul exista la data cererii de divort -divortul la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt(consensual imperfect) a carui specificitate consta in acea ca acordul sotilor intervine ulterior cererii de divort formulata initial pe temeiul culpei unuia dintre soti in destramarea casniciei. Potrivit noului cod civil divortul consensual propriu-zis este admisibil indiferent de durata casatoriei si indiferent daca sunt sau nu sunt copii minori firesti sau adoptati cu singura conditie ca ambii soti sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Divortul prin acordul sotilor nu poate fi primit daca unul dintre soti se afla sub interdictie judecatoreasca cerinta indispensabila fiind existenta si caracterul liber al consintamantului ceea ce presupune abtitudinea fiecaruia de a se exprima in cunostinta de cauza Divortul consensual propriu zis se poate desfasura atat pe cale judiciara cat si pe cale administrativa sau notariala. Divortul consensual pe cale judecatoreasca Cererea de divort trebuie sa cuprinda ca mentiuni specifice numele copiilor din casatorie sau adoptati ori precizarea ca sotii nu au copii minori.

Sotii vor indica modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului in masura in care a existat o asfel de intelegere. Cererea accesorie divortului poate avea ca obiect una sau mai multe din pretentiile indicate de noul cod civil : numele sotilor dupa divort, locuinta familiei, exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educatie a copiilor , dreptul copilului de a avea legaturi personale cu parintii, contributia sau despagubirea pretinsa pt prejudiciile materiale sau morale suportate ca urmare a desfacerii casatoriei , obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti, incetarea regimului matrimonial, lichidarea comunitatii de bunuri si partajul acestora. Cererea va fi semnata de ambii soti sau de un mandatar comun cu procura speciala si autentica ,iar daca mandatarul este avocat el va certifica semnatura sotiilor. Instanta competenta este judecatoria in circumsriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor Daca nu au avut o locuinta comuna ori daca niciunul dintre ei nu mai locuiesc in circumscriptia instantei de la cea din urma locuinta comuna va fi competenta judecatoria in a carei raza teritoriala isi are locuinta paratul iar daca acesta nu mai are locuinta in tara judecatoria in a carei raza teritoriala isi are locuinta reclamantul. In situatia in care niciunul dintre soti nu mai au locuinta in tara partile pot convenii sa introduca cererea de divort la oricare judecatorie din Ro, iar in lipsa unui asfel de acord cererea de divort se va introduce la judecatoria sectorului 5 bucuresti. Data desfacerii casatoriei este data la care hotararea pronuntata a ramas definitiva. Instanta va trimite aceasta hotarare din oficiu Serviciului de Stare Civila unde a fost incheiata casatoria, Registrului National al Regimurilor Matrimoniale precum si in situatia in care unul dintre soti intreprinzator, hotararea va fi trimisa la registrul comertului. Divortul consensual propriuzis pe cale administrativa sau notariala Conditii speciale de admisibilitate: Alaturi de cerintele comune privitoare la divortul consensual se mai cere o conditie: sotii sa cada de acord asupra numelui pe care il vor purta dupa divort:fie sa pastreze numele comun din casatorie fie sa si reia numele dinainte de casatorie. In caz contrar ofiterul de stare civila sau notarul public va emite o decizie de respingere a cererii de divort indrumand partile sa se adreseze instantelor de judecata. Daca sotii nu au copii divortul lor poate fi constatat la alegere de ofiterul de stare civila sau de notarul public. In cazul in care exista copii numai notarul public poate constata divortul amiabil ,daca sotii s au inteles la relatiile dintre ei si copii in sensul exercitarii comune a autoritatii parintesti, a modalitatilor de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, in privinta stabilirii locuintei copiilor si a contributiei fiecaruia dintre parinti la cheltuielile de crestere si educatie. Cererea de divort Legea nu ofera niciun fel de lamuriri cu privire la cuprinsul cererii de divort , insa fara indoiala aceasta cerere va cuprinde in afara de solicitarea cu privire la desfacerea casatoriei, declaratia sotilor ca nu au copii minori nascuti din casatorie sau adoptati si mentiunea ca s au invoit cu privire la numele pe care doresc sa il poarte dupa divort. Competenta in materie apartine la alegerea sotilor , ofiterului de stare civila sau notarului public teritorial de la locul incheierii casatoriei sau de la locul ultimei locuinte comune a sotilor. Depunerea cererii de divort si solutionarea acesteia Cererea se depune de soti impreuna , prin exceptie in cazul divortului notarial cererea poate fi depusa si de un mandatar cu procura autentica. Inregistrand cererea ofiterul de stare civila sau notarul public acorda sotilor un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cereri. Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot indrepta cu cererea lor de divort in fata instantei de judecata pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege. Data desfacerii casatoriei este data eliberarii certificatului de divort. Divortul la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt-art 379 alin (2) noul cod civil. Reprezinta o varietate a divortului fiind una din inovatiile noului cod civil. In ipoteza divortului cerut dupa o separatie in fapt care a durat cel putin 2 ani, divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul cand acesta se pronunta fara a se face mentiuni despre culpa sotilor. Noua legislatie stabileste ca atunci cand cererea de divort este intemeiata pe culpa sotului parat, iar acesta recunoaste faptele care au dus la destramarea casatoriei , instanta daca reclamantul este de acord va pronunta divortul fara a cerceta temeinicia motivelor si fara a face mentiune despre culpa sotilor Divortul cerut de unul dintre soti si acceptat de celalalt este o cale intermediara intre divortul din culpa si divortul prin acordul sotilor. Acesta este initiat ca divort din culpa dar este finalizat ca divort consensual. Cererea de divort,instanta competenta,depunerea si solutionarea cereri Pentru a fi acceptata cererea de divort trebuie sa fie initiata de unul dintre soti. Asadar in momentul formularii cererii nu exista nicio garantie ca aceasta va fi acceptata de celalalt. In materie procesuala in ceea ce priveste cuprinsul cererii judecatoria competenta sau depunerea cererii sunt aplicabile aceleasi conditii ca si in cazul desfacerii casatoriei din culpa. Hotararea de divort Instanta constatand acordul paratului in ceea ce priveste desfacerea casatoriei va pronunta divortul fara a face mentiune cu privire la culpa sotilor in destramarea relatiilor conjugale. In acelas timp instanta va lua act de eventuala invoiala a sotiilor cu privire la cererile accesorii. Hotararea este definitiva, nesusceptibila de apel.

In cazul in care exista divergente asupra pretentiilor accesorii instanta va administra probele necesare in vederea solutionarii acestora cu privire la exercitarea atributiilor parintesti , contributia la cheltuielile de crestere, educatie a copiilor, numele sotilor dupa divort. Hotararea data asupra cererilor accesorii divortului este supusa cailor de atac prevazute de dreptul comun. Data desfacerii casatoriei este aceea la care hotararea data asupra cererii principale a ramas definitiva Intrucat hotararea prin care se constata acceptarea de catre parat a divortului cerut de sotul reclamant este definitiva de la pronuntare , acesta va fi si momentul final al casatoriei. Formalitatile de publicitate a hotararii de divort. Instanta va trimite hotararea ramasa definitiva din oficiu , Serviciului de stare civila unde a fost incheiata casatoria , Registrul National al Regimurilor matrimoniale iar atunci cand sotul a fost intreprinzator Registrului Comertului. Divortul din motive de sanatate.-art 381 noul cod civil Casatoria poate fi desfacuta la cererea aceluia dintre sotii a carui stare de sanatate face imposibila desfasurarea casatoriei. Conditiile de admisibilitate a cererii: -starea precara a sanatatii unuia dintre soti -imposibilitatea continuarii casatoriei -relatiile de cauzalitate dintre starea sotului si imposibilitatea continuarii casatoriei Cat priveste starea patologica a unuia dintre soti in lipsa oricarei precizari referitoare la natura afectiunii consideram ca aceasta poate fi de natura fizica , organica sau psihica. Gravitatea maladiei si severitatea formelor de manifestare sunt relevante in privinta admisibilitatii cererii, ceea ce inseamna ca desfacerea casatoriei se poate pronunta numai daca respectiva boala face imposibila continuarea casatoriei. Nu are relevanta daca boala a preexistat sau a intervenit in timpul casatoriei daca este vindecabila sau nu , daca afecteaza sau nu discernamantul. Conteaza doar existenta ei la data cererii de divort. Cererea de divort,instanta competenta, depunerea si solutionarea Singura particularitate cu privire la motivul de divort invocat vizeaza obiectul probatiunii Instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav. In ceea ce privesc cererile accesorii , instanta va lua act de invoiala sotilor sau va administra probe in vederea solutionarii lor Asupra numelui sotilor dupa divort si atunci cand sotii au copii firesti sau adoptati instanta va statua, chiar si din oficiu asupra exercitarii autoritatii parintesti si a contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educatie a copiilor. Hotararea de divort-se va pronunta fara vreo mentiune privind culpa sotilor. La cererea ambilor soti hotararea nu se va motiva in ceea ce priveste solutia de desfacere a casatoriei. Hotararea poate fi atacata in termen de 30 de zile cu apel.termen ce incepe sa curga de la data comunicarii hotararii. Data desfacerii casatoriei este data la care hotararea de divort a ramas definitiva. Divortul din culpa art 374 noul cod civil Poate interveni in 2 situatii: -cand din cauza unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila -la cererea unuia dintre soti dupa o separatie in fapt de cel putin 2 ani Sotul reclamant este tinut sa faca dovada realitatii si gravitatea motivelor invocate Procedura divortului din culpa Dreptul de a cere desfacerea casatoriei are caracter personal ceea ce inseamna ca divortul poate fi cerut numai de catre soti (doar sotii au calitatea procesuala putand exercita actiune in justitie) Fiind un drept cu caracter personal acesta nu se poate transmite mostenitorilor si oricum prin moartea unuia dintre soti casatoria inceteaza. Cuprinsul cererii de divort Cererea va cuprinde pe langa elementele formale si de continut comune cererilor de chemare in judecata si anumite mentiuni specifice referitoare la numele copiilor minori ai sotilor din casatorie sau adoptati precum si precizarea ca nu au copii minori, modalitatile convenite de soti cu privire la solutionarea cererilor accesorii divortului. Cererea accesorie divortului poate avea ca obiect una sau mai multe dintre urmatoarele pretentii prevazute de noul cod de procedura civila: -exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si de educatie a copiilor, locuinta acestora, dreptul de a avea legaturi personale cu copii. -numele sotilor dupa divort -locuinta familiei -despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei -obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti -incetarea regimului matrimonial ,dupa caz, lichidarea comunitatii de bunuri si partajul acestora. Dintre aceste cereri accesorii pretentia cu privire la despagubirea pt prejudiciile material sau morale rezultate in urma divortului si cea referitoare la prestatia compensatorie intre fostii soti nu pot fi valorificate decat o data cu desfacerea casatoriei . Intrucat aceste drepturi se cuvin exclusiv sotului nevionovat de divort , ele nu pot fi pretinse de sotul reclamant care isi intemeiaza cererea principala de divort pe despartirea faptica de cel putin 2 ani.

Cererea reconventionala Sotul parat poate solicita la randul sau divortul, formuland in acest sens o cerere reconventionala la cererea principala in desfacerea casatoriei Cererea reconventionala se poate infatisa si numai ca o cerere subsidiara (paratul intelege sa si valorifice unele drepturi numai in eventualitatea admiterii cererii principale a reclamantului) Cererea reconventionala a paratului se depune pana la primul termen de judecata pentru care a fost legal citat.Neintroducerea cererii in termenul aratat va atrage sanctiunea decaderii paratului din din dreptul de a valorifica acele motive de divort. Prezenta personala a paratilor- este obligatorie in fata instantei de fond. Ca si derogare de la dreptul comun este permisa exercitarea drepturilor procesuale personal in vederea impacarii partilor in fata instantei de judecata. Norma care stabileste obligatia infatisarii personale a fiecaruia dintre soti are in vedere si anumite exceptii-este permisa reprezentarea sotului prin avocat mandatar sau tutore curator in una din urmatoarele situatii: -daca se afla in executarea unei pedepse privative de libertate -este impiedicat de o boala grava -este pus sub interdictie judecatoreasca -are resedinta in strainatate -se afla in alta situatie similara ce l impiedica sa se prezinte personal. Cerinta prezentei personale este adresata fiecaruia dintre soti (reclamant sau parat), absenta paratului chiar nejustificata neimpiedicand desfasurarea procesului , cererea fiind judecata Daca reclamantul este cel care lipseste in prima instanta nejustificat prezentandu se numai paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta prezumandu se desistarea ascesteia Daca niciuna dintre parti nu se prezinta desi au fost legal citate , instanta va dispune suspendarea judecatii. Probele in procesul de divort Divortul din culpa reclama probatiunea motivelor temeinice invocate in sustinerea cererii Sarcina probei revine celui care face sustinerea Actele de dispozitie ale sotilor Sotii se pot impaca in timpul judecatii, instanta luand doar act de impacare , dispunand prin hotarare definitiva incheierea dosarului. Fiecare dintre soti va putea formula o noua cerere de divort bazata pe fapte noi dar si vechi. Masurile vremelnice,in timpul divortului La cerere, instanta poate lua in timpul procesului masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori , obligatia de intretinere, incasarea alocatiei de stat, la folosinta locuintei familiei. Caile de atac ale hotararii de divort Hotararea este supusa apelului in 30 de zile de la comunicare. Sunt deschise caile de atac extraordinare: recursul , contestatia in anulare , revizuirea(daca unul dintre soti s a recasatorit in ceea ce priveste divortul hotararea definitiva nu este supusa contestatiei in anulare si revizuirii) Data desfacerii casatoriei :data la care hotararea a ramas definitiva Formalitati de publicitate a hotararii de divort Instanta va trimite hotararea ramasa definitiva din oficiu Serviciului de Stare Civila, unde a fost incheiata casatoria, Registrului National al Regimurilor Matrimoniale iar atunci cand sotul a fost intreprinzator si Registrului Comertului. EFECTELE DIVORTULUI La data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de divort sau la data eliberarii certificatului de divort pentru divort consensual notarial sau pe cale administrativacu privire la relatiile personale inceteaza obligatia de coabitare, obligatia de sprijin moral si obligatia de fidelitate. In privinta numelui sotul care si a schimbat numele la casatorie revine la numele anterior. Prin exceptie daca exista acordul celuilalt sot acesta va putea pastra numele pe care l a purtat in timpul casatoriei. Data de la care se produc efectele divortului asupra regimului matrimonial Indiferent de temeiul divortului sau de calea procedurala aleasa incetarea regimului matrimonial precede data desfacerii casatoriei. Exceptie: oricare dintre soti sau acestia impreuna pot cere instantei sa constate ca regimul matrimonial a incetat la data separatiei in fapt. Asa sotul interesat poate evita ca beneficiile sale din perioada in care nu a avut niciun fel de sprijin din partea celuilalt sot sa profite si acestuia din urma. Cu privire la relatiile patrimoniale tot la data desfacerii casatoriei se sting si obligatia de sprijin moral reciproc si obligatia de intretinere fondata pe calitatea de sot. Dreptul fostilor soti asupra locuintei comune Daca nu este posibila folosirea locuintei de ambii soti , iar acestia nu ajung singuri la un acord, atribuirea beneficiului locuintei conjugale se face prin hotararea instantei de tutela , la cerere, chiar daca divortul a urmat o cale judiciara. Criteriile de atribuire a locuintei de familie sunt aceleasi chiar daca locuinta este inchiriata, se afla in devalmasie, se afla in detinere pe cote parti(regimul separatiei de bunuri) se vor avea in vedere: -interesul superior al copilului -culpa sotiilor in desfacerea casatoriei -posibilitatile locative proprii Atribuirea locuintei inchiriate are loc cu titlu definitiv iar atribuirea locuintei proprietate comuna este temporala(pana la lichidarea regimului matrimonial)

Sotul caruia i s a atribuit beneficiul folosirii locuintei bun comun sau dupa caz al contractului de inchiriere este obligat sa i plateasca celuilalt sot o indemnizatie cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Dreptul la despagubiri :distinct de dreptul la prestatie compensatorie , sotul nevinovat care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei poate solicita sotului vinovat sa l despagubeasca . instanta de tutela solutioneaza cererea. Conditii: -divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti -existenta unui prejudiciu suferit de sotul nevinovat -prejudiciul suferit este consecinta desfacerii casatoriei Acest drept nu poate fi valorificat decat in cadrul procesului de divort , nu si printr o actiune directa introdusa ulterior desfacerii casatoriei. Dreptul la intretinere Odata cu divortul inceteaza si obligatia legala de intretinere intre fostii sotii. Fostul sot are dreptul la obligatia de intretinere daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de minca survenite in timpul casatoriei sau cand incapacitatea se iveste in timp de 1 an de la desfacerea casatoriei, dar nunmai daca incapacitatea are legatura cu casatoria. Dreptul fostului sot la intretinere nu este inlaturat de faptul ca acesta a primit despagubiri pentru prejudiciul suferit prin desfacerea casatoriei. Sotul care solicita prestatie compensatorie nu poate solicita de la fostul sot si pensie de intretinere. Intre fostii soti obligatia legala de intretinere este prioritara, este datorata inaintea celorlalti(descendentii, parinti). Intretinerea se stabileste pana la din venitul net al celui obligat in raport cu starea sa si cu starea de nevoie a creditorului. Dreptul la prestatie compensatorie- noul cod civil confera sotului nevinovat de desfacerea casatoriei care a durat cel putin 20 de ani si care a suferit un dezechilibru al conditiilor de viata din cauza divortului, dreptul de a beneficia de o despagubire din partea celuilalt sot. Prestatia compensatorie nu poate fi cumulata cu pensia de intretinere dar se pot adauga despagubiri. La stabilirea prestatiei compensatorii se va tine seama de resursele sotului care o solicita si ale celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are lichidarea regimului matrimonial si alte imprejurari previzibile de natura sa modifice resursele acestuia(varsta, starea de sanatate, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri) Prestatia compensatorie este un drept recunoscut sotului care a contribuit efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot(peste limitele obligatiei de a contribui la cheltuielile casniciei sau ale obligatiilor de sprijin moral reciproc) Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani (suma globala sau renta viagera)sau in natura(uzufructul asupra bunurilor mobile sau imobile)si inceteaza prin decesul unuia dintre soti , prin recasatorirea sotului creditor si cand acesta obtine resurse de natura sa i confere conditiile de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei sau cand implineste termenul stabilit de instanta. Dreptul la prestatie compensatorie poate fi valorificat doar odata cu divortul, la fel si dreptul la despagubiri. Neinvocarea acestuia atragand decaderea din exercitarea lor.