1. Notiunea sociologica a familiei.

Sub aspect sociologic, familia poate fi definita ca o forma specifica de

comunitate umana, formata dintr-un grup de persoane unite prin
casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de
viata, interese si intrajutorare.

2. Notiunea juridica a familiei.

Sub aspect juridic, familia desemneaza grupul de persoane intre care
exista drepturi si obligatii ce izvorasc din casatorie, rudenie(inclusiv
adoptie) precum si prin alte raporturi asimilate relatiilor de familie.

3. Enumerati si comentati caracterele familiei.

Potrivit art.48 din Constitutia Romaniei si a art.258 din noul C.civ.,
familia se intemeiaza pe: casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea
acestora, precum si pe dreptul si indatorirea egala a parintilor de a asigura
cresterea si educarea copiilor lor, pe egalitatea in fata legii a copiilor din
afara casatoriei cu cei din casatorie, un regim special de protectie si
asistenta in ceea ce priveste realizarea drepturilor copiilor si tinerilor.

4. Enumerati si comentati functiile familiei.

Familia indeplineste urmatoarele functii:
Functia demografica : familia este privita si ca o entitate biologica si
social juridica, alcatuita fiind din doua persoane de sex diferit sotii,
uniti prin casatorie- putem spune ca ea indeplineste o functie de
procreatie, de perpetuare a speciei umane, fara de care societatea ar fi
de neconceput.
Functia educativa: educatia in familie are ca scop formarea
caracterului si personalitatii copilului, pentru ca ea daruieste toate
calitatile ereditare si asigura cel mai important mediu prin educatie.
Modelul pe care il ofera parintele este foarte important. Dispozitiile
art.487 noul C.civ. prevad ca parintii sunt datori sa creasca copilul,
ingrijind sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de
educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit
propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului. Parintii au
implicit indatorirea ca prin felul lor de viata sa fie un exemplu pozitiv
pentru copiii lor, prin atitudinea fata de munca si societate, sa fie un
model de comportament in familie si societate.
Functia economica: aceasta difera de la o societate la alta. Functia
economica a familiei isi gaseste expresia in libertatea alegerii
regimului matrimonial de carte soti, in posibilitatea incheierii de catre
acestia a unor conventii matrimoniale, in modul de reglementare a
locuintei familiei, in posibilitatea dezvoltarii vietii economice a
familiei prin aportarea de bunuri in societati comerciale si ca o
expresie a functiei economice a familiei este si obligatia legala de
intretinere dintre membrii familiei, solidarietatea acestora in ajutorul
acordat membrilor de familie aflati in nevoie din cauza incapacitatii
de a munci.


5. Comentati obiectul de reglementare al dreptului civil al familiei.

Obiectul de reglementare al normelor dreptului familiei il formeaza
urmatoarele categorii de raporturi juridice:
Raporturile de casatorie. Familia are la baza casatoria liber consimtita
intre soti. In scopul consolidarii casatoriei, normele dreptului familiei
reglementeaza riguros problemele legate de incheierea, desfiintarea si
desfacerea ei, precum si raporturile personale si patrimoniale dintre
soti.
Raporturile care rezulta din rudenie. Prin rudenie se intelege legatura
dintre mai multe persoane care coboara unele din altele sau care au un
ascendent comun. In primul caz rudenia este in linie directa, iar in cel
de-al doilea caz , rudeniea este in linie colaterala.
Raporturile care rezulta din adoptie. Adoptia este astazi numai cu
efecte depline ale unei filiatii firesti.
Unele raporturi care sunt asimilate de lege cu raporturile de familie.
Putem enumera: relatiile care rezulta din luarea spre crestere si
educare a unui copil fara sa fie adoptat, raporturile dintre sot si copiii
celuilalt sot, raporturile dintre fostii soti sau fostii adoptati si
adoptatori.
Raporturile de familie iau atat aspecte personale nepatrimoniale, cat si
aspecte patrimoniale.
Exista unele raporturi care se nasc intre membrii familiei, dar ele nu
formeaza obiectul de reglementare a dreptului familiei, ci a altor ramuri
de drept, spre exemplu, raporturile succesorale care apartin ramurii
dreptului succesoral, raporturile care reglementeaza capacitatea civila a
membrilor familiei si raporturile de tutela, care apartin ramurii dreptului
civil.

6. Comentati principiul ocrotirii casatoriei si al familiei.

Art.258 al.2 si 3 din noul C.civ. prevede ca statul ocroteste casatoria si
familia. Ocrotirea casatoriei si a familiei se realizeaza nu numai prin
normele dreptului familiei, ci si prin alte norme juridice, prin masuri
economice si sociale. Rigurozitatea cu care sunt reglementate institutiile
juridice privind incheierea si desfacerea casatoriei, principiile care
guverneaza raporturile personale si patrimoniale dintre soti sau dintre
parinti si copii exprima de fapt tocmai modul in care statul si dreptul
asigura stabilitatea familiei.


7. Comentati principiul ocrotirii interesului superior al copilului.

Acest principiu consacrat prin art.483 noul C.civ., se aplica indifferent
daca copiii sunt din casatorie, din afara casatoriei sau sunt adoptati.
Autoritatea parinteasca este ansamblu de drepturi si indatoriri ce privesc
atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor
parinti. Al.2 al aceluiasi articol spune ca parintii exercita autoritatea
parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat
persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc,
tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.



8. Comentati natura juridica a logodnei.

Noul C.civ. introduce logodna , recunoscand-o ca pe o realitate ce
produce efecte juridice. Ea este reglementata in art. 266-270 ,
reprezentand promisiunea reciproca a doua persoane de a se casatori.
Logodna poate fi incheiata doar intre un barbat si o femeie si doar prin
consimtamantul personal si liber al acestora. Incheierea logodnei nu este
supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.
Logodna nu reprezinta o etapa prealabila obligatorie de parcurs in
vederea incheierii casatoriei si nici o conditionare sau o certitudine
privind o viitoare casatorie intre cei doi. Ea poate fi rupta oricand, chiar
si unilateral, de oricare dintre logodnici, fara consimtamantul celuilalt.

9. Conditiile de fond pentru incheierea logodnei.

Pentru incheierea logodnei este necesara indeplinirea urmatoarelor
conditii de fond:
Diferenta de sex: logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie.
Dovada indeplinirii acestei conditii rezulta din certificatele de nastere
ale viitorilor soti.
Varsta matrimoniala: varsta minima pentru incheierea logodnei este
de 18 ani, doar pentru motive temeinice, logodna se poate incheia si la
16 ani.
Consimtamantul viitorilor soti: logodna nu poate fi incheiata decat cu
consimtamantul liber si deplin al viitorilor logodnici.
Logodnicii sa nu fie deja logoditi.
Logodna nu se poate incheia intre rudele de linie dreapta ori intre cele
de linie colaterala pana la al 4-lea grad inclusiv.
Este interzisa logodna intre tutore si persoana aflata sub tutela sa.
Nu se pot logodi alienatul mintal si debilul mintal.
Dispozitiile art.266 al.2 noul C.civ. prevad conditiile de fond pentru
incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia
avizului medical si a
autorizarii instantei de tutela.



10. Efectele logodnei.

Logodna constituie o relatie cu caracter social, moral si cultural cu
posibile consecinte juridice in plan patrimonial in cazul ruperii
unilaterale si abuzive.
Logodna este o institutie de drept civil privind viata familiala. In prezent,
logodna are loc, de cele mai multe ori, intre concubini, astfel incat acestia
nu se limiteaza la a convietui, ci isi promit reciproc unul altuia si
casatoria.
In doctrina de specialitate se considera ca logodna este un simplu fapt
juridic care poate sa produca cel mult efecte extrinseci casatoriei, in
special in cazul ruperii unilaterale si abuzive.





11. Ruperea logodnei.

Un prim efect al ruperii logodnei prevzut de art. 268 noul C.civ. se
refer la obligaia de restituire a darurilor de logodn. Astfel, sunt supuse
restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei
sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu excepia darurilor
obinuite. Practicii judiciare i va reveni sarcina de a stabili criteriile n
baza crora se va putea aprecia,ntr-un mod unitar, care dintre aceste
daruri pot fi considerate obinuite n vederea excluderii lor de la obligaia
restituirii n condiiile legii.Aceast obligaie nu se nate dac logodna
este urmat de cstorie sau a luat sfrit prin decesul unui logodnic,
avnd o cauz strin de aceast promisiune de cstorie.
Cel de al doilea efect are n vedere situaia n care ruperea logodnei este
abuziv sau culpabil,
atrgnd obligaia desdunrii n sarcina logodnicului vinovat att
pentru cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, a
celebrrii acesteia, a pregtirii locuinei conjugale, ct i pentru orice alte
prejudicii materiale sau morale cauzate.
Totodat, partea care, n mod culpabil, l-a determinatpe cellalt s rup
logodna poate fi obligat la despgubiri n condiiile menionate mai sus.
Competena soluionrii aciunilor n rspunderea pentru ruperea
logodnei aparine instanei de tutel, iar dreptul la aciune se prescrie n
termenul special de un an de la ruperea logodnei.

12. Efectele logodnei in raporturile dintre logodnici cu tertii.

Incheierea cstoriei, rmne o facultate a viitorilor soi, prin care acetia
tind s-i garanteze promisiunea viitoarei cstorii respectiv tind s o
opun astfel i terilor cu care interacioneaz.
Ruperea logodnei produce efecte i n raporturile fotilor logodnici cu
terii, acetia din urm avnd dreptul s solicite restituirea darurilor de
logodn, cu excepia celor obinuite. Este de la sine neles c prin daruri
obinuite legiuitorul s-a referit la florile sau ateniile pe care invitaii le
fac n mod formal la un asemenea eveniment






13. Comentati actul juridic al casatoriei.

Prin conceptul act juridic al casatoriei se intelege un act juridic bilateral
si solemn, prin care viitorii soti consimt, in mod public, sa devina soti,
calitate in care li se aplica de drept statutul legal de persoane casatorite.

14. Comentati situatia juridica a persoanelor casatorite.

In ceea ce priveste situatia juridica de casatorie, desemneaza in limbajul
juridic legatura matrimoniala, starea dobandita prin legatura actului
juridic, adica ansamblul drepturilor si indatoririlor ce iau nastere in
persoana fiecaruia dintre soti ca urmare a incheierii casatoriei.

15. Comentati teoria contractuala a casatoriei.

In literatura juridica clasica, casatoria era considerata un fel de contract,
deoarece, inainte de incheierea acesteia, intre familiile viitorilor soti se
inchieia o conventie matrimoniala ce reglementa atat raporturile
patrimoniale dintre soti cat si dintre acestia si terti.
Casatoria era urmarea intelegerii patrimoniale prenuptiale intre cele doua
familii, intelegere consemnata in contractul de casatorie.
Aceasta teorie era reglementata de Codul civil de la 1865 care a
reglementat relatiile de familie pana la aparatia Codului familiei.



16. Comentati teoria institutionala si teoria contractual-institutionala a
casatoriei.

Potrivit teoriei institutionale casatoria este considerata o institutie
juridica, a fost lansata la inceputul sec. XX-lea de juristul francez
Lefebvre, considerandu-se ca partile nu pot stipula, in privinta uniunii
lor, intocmai ca partile unui contract.
Potrivit teoriei contractual-institutionala casatoria este considerata atat un
contract cat si o institutie juridica.



17. Comentati teoria contractuala a casatoriei si teoria contractual-
institutionala a casatoriei.

Potrivit teoriei contractuale casatoria este considerata un contract.
Potrivit teoriei contractual-institutionala casatoria este considerata atat un
contract cat si o institutie juridica.


18. Asemanari intre actul civil al casatoriei si contractul civil.

Legatura juridica dintre sot si sotie nu se poate forma decat in temeiul
acordului de vointe, dupa modelul contractelor consensuale.
Acest acord de vointe genereaza drepturi si obligatii cu caracter
juridic, ca si in cazul contractelor sinalagmatice.


19. Deosebiri intre actul juridic al casatoriei si contractul civil.

Intr-un contract fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte,
in casatorie scopul este comun si anume acela de a intemeia o familie.
Daca in contract partile pot sa stabileasca ele efectele patrimoniale ale
contractului, in ceea ce priveste efectele personale ale casatoriei sunt
stabilite imperativ de lege.
In principiu,contractul este suceptibil de modalitati, casatoria este un
act pur si simplu.
Daca in cazul contractelor care inceteaza putem vorbi despre mutuus
consensus (contractul stabilit prin acordul partilor) si mutuus
dissensus (prin simetrie, tot prin acordul lor), in cazul casatoriei
desfacerea acesteia este stabilita de lege prin conditii si forme
specifice.


20. Analizati conditia diferentei de sex la casatorie.

Conditia diferentei de sex este expres prevazuta in art.271 noul C.civ.
prin care casatoria se incheie doar intre barbat si femeie. Mai mult, in
art.277 al.2 se precizeaza ca nici casatoriile dintre persoane de acelasi sex
incheiate sau contractate in strainatate, fie de cetateni romani sau straini,
nu sunt recunoscute in Romania


21. Analizati conditia privind varsta matrimoniala pentru casatorie.

Legea stabileste o varsta minima pentru incheierea casatoriei atat pentru
barbat, cat si pentru femeie, din ratiuni de ordin:
Biologic si eugenic: viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea fizica de a
se casatori, adica sa fie puberi ori apti pentru procreere.
Psihic si moral: viitorii soti trebuie sa aiba aptitudinea morala de a
incheia casatoria, adica de a intelege insemnatatea actului casatoriei si
a putea sa isi asume in mod constient drepturile si obligatiile pe care
aceasta o implica.
Pentru a putea asigura un consimtamant constient liber si personal al
viitorilor soti, legea astabilit o varsta minima pentru casatorie, de 18 ani
impliniti.
Pentru motive temeinice minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate
casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau,
dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei
circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre
parinti refuza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste asupra
acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului.


22. Caracterele juridice ale consimtamantului la casatorie.

Potrivit art.271 noul C.civ. casatoria se incheie prin consimtamantul
personal si liber exprimat al viitorilor soti.
Consimtamantul este liber la casatorie atunci cand el nu este viciat de
eroare, dol sau violenta.
Consimtamantul se da simultan, imediat unul dupa celalalt, personal si
public in fata delegatului de stare civila competent a oficia celebrarea
casatoriei si in prezenta a doi martori.

23. Eroarea, viciu de consimtamant la casatorie.

Eroarea este definit n general ca fals reprezentare a realitii din
momentul ncheierii actului juridic,constituie viciu de consimmnt i
poate atrage desfiinarea cstoriei doar dac privete identitatea fizic a
celuilalt so. ( ex: dou surori gemene)








24. Dolul si violenta, vicii ale consimtamantului la casatorie.

Dolul este tot o eroare, dar nu spontan, ci una provocat cu bun tiin
prin mijloace viclene. Aceste mijloace viclene pot fi:
Comisive atunci cnd unul din viitorii soi induce o anumit calitate
pentru a determina pe cellalt so s consimt la ncheierea actului
juridic al cstoriei.
Omisive atunci cnd unul dintre viitorii soi ascunde un anumit aspect
sau o anumit stare care, dac ar fi cunoscut de cellalt, acesta nu ar
mai consimi la ncheierea cstoriei.
Trebuie s fie vorba de elemente eseniale pentru cellalt, care dac le-ar
cunoate nu s-ar mai cstori. Este anulabila casatoria la cererea sotului
al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, dol sau violenta.

25. Lipsa consimtamantului la casatorie.

Pentru a se putea incheia casatoria trebuie sa fie indeplinita conditia
consimtamantului.
Exprimarea consimtamantului personal la casatorie se constata de catre
delegatul de stare civila care oficiaza casatoria.
Lipsa consimmntului poate fi material (atunci cnd unul dintre
viitorii soi sau ambii rspund negativ la ntrebrile ofierului de stare
civil) sau psihic (cauza determinant putnd fi o boal de care sufer
unul dintre soi, starea de beie, starea de hipnoz n care s-ar afla unul
dintre soi.











26. Conditiile speciale pentru casatoria minorului.

Pentru motive temeinice minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate
casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau,
dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei
circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre
parinti refuza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste asupra
acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului.

27. Incuviintarea parintilor sau a tutorelui ori a persoanei abilitata sa
exercite drepturile parintesti in cazul casatoriei minorului.

Dac unul dintre prini este decedat sau se afl n imposibilitatea de a-i
manifesta voina,
ncuviinarea celuilalt printe este suficient. Totodat, n cazul desfacerii
cstoriei, atunci cnd,instana avnd n vedere interesul superior al
copilului, hotrte ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de
ctre unul dintre prini, ncuviinarea acestui printe este de asemenea
suficient.
Dac nu exist nici prini i nici tutore care s poat ncuviina cstoria,
este necesar
ncuviinarea persoanei sau a autoritii care a fost
abilitat s exercite drepturile printeti. Aceast situaie, n urma intrrii
n vigoare a noului Cod civil, este prevzut ca fiind i una dintre cauzele
pe baza creia se poate solicita anularea cstoriei.


28. Sanctiunea nerespectarii incuviintarilor sau autorizarilor prevazute de
lege in cazul casatoriei minorului.

Este anulabila casatoria incheiata fara incuviintarile sau autorizarea
prevazute la art.272 privind varsta matrimoniala a minorului.
Anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare era
necesara.





29. Numele sotilor.

In ceea ce priveste alegerea numelui de familie, viitorii soti pot conveni:
Sa isi pastreze numele dinaintea casatoriei
Sa ia numele oricariua dintre ei sau numele lor reunite
Un sot poate sa isi pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt
sa poarte
numele lor reunite.



30 Obligatia de sprijin moral reciproc si obligatia de fidelitate.

Obligatia de sprijin moral si reciproc al sotilor se concretizeaza in
comuniunea si intelegerea care trebuie sa caracterizeze viata conjugala.
Obligatia de fidelitate consta in datoria sotilor de a nu intretine relatii
sexuale in afara casatoriei.


31 Obligatia de a locui impreuna si indatoririle conjugale.
Art.309-(1)Sotii isi datoreaza reciproc respect fidelitate si sprijin moral.(2)Ei au
indatorirea de a locui impreuna.Pentru motive temeinice, ei pot hotara sa locuiasca
separate.


32 Notiunea de regim matrimonial.
Ansamblu de reglementari ce guverneaza raporturile patrimoniale dintre soti,
precum si raporturile in care ei intra cu tertii in calitatea lor de soti.

33. Obligatia de a contribui la sarcinile casatoriei conform regimului primar.

Obligaia soilor de a contribui la cheltuielile cotidiene ale cstoriei este
reglementat n art. 29 C. fam., care prevede c soii sunt obligai s contribuie, n
raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile cstoriei.
Cheltuielile cstoriei sunt suportate de fiecare dintre soi, n raport cu
mijloacele fiecruia, att cu bunuri proprii, ct i cu bunuri comune. Contribuia
soilor la acoperirea sarcinilor cstoriei poate consta n aporturi bneti sau n
munca efectiv n gospodrie. Astfel, munca depus de oricare dintre soi n
gospodrie i pentru creterea copiilor minori constituie un aport patrimonial la
sarcinile cstoriei.

34. Drepturile sotilor asupra locuintei conjugale.
Locuina familiei este locuina comun a soilor sau, n lips, locuina soului la
care se afl copiii.
Niciunul dintre soi, chiar dac este proprietar exclusiv al imobilului care
reprezint locuina familiei (l-a dobndit ca bun propriu nainte de cstorie, sau
prin motenire etc.), nu poate nstrina, nchiria sau da n comodat locuina, fr
consimmntul scris al celuilalt so.Oricare dintre soi poate cere notarea n Cartea
Funciar a faptului c un anumit imobil reprezint locuina familiei sale.Nu doar
imobilul ce reprezint locuina familiei, dar i bunurile ce mobileaz sau decoreaz
locuina familiei nu pot fi nstrinate dect cu acordul scris al celuilalt so.

35. Natura juridica,manifestarea(aspectul formal) si continutul(fondul)
consimtamantului celuilalt sot privind locuinta conjugala

Natura juridic. Dac locuina este proprietate exclusiv a unuia dintre soi, acordul
celuilalt are valoarea unui consimmnt de nempotrivire, fr ca soul
neproprietar s devin parte n contract.
Coninut. Din punct de vedere al coninutului, se poate discuta dac este suficient
un acord de principiu al celuilalt so sau consimmntul trebuie s fie special,
exprimat n considerarea naturii juridice a actului preconizat, dar i a condiiilor
concrete n care ar urma s se ncheie.


36. Posibilitatea de cenzurarea a refuzului abuziv al consimtamantului
celuilalt sot privint locuinta conjugal.

Art 322 (3) n cazul n care consimmntul este refuzat fr un motiv legitim,
cellalt so poate s sesizeze instana de tutel, pentru ca aceasta s autorizeze
ncheierea actului.

37. Efectele desfacerii casatoriei asupra locuintei conjugale.

Art 324 Atribuirea locuinei comune la divor poate avea ca obiect fie locuina
deinut de soi n calitate de chiriai, fie locuina proprietate comun a soilor

38. Regimul juridic al bunurilor mobile care servesc locuintei conjugale.

Art 322 (2) prevede ca un so nu poate deplasa din locuin bunurile ce mobileaz
sau decoreaz locuina familiei i nu poate dispune de acestea fr consimmntul
scris al celuilalt so.


39. Protectia impotriva actelor unuia dintre soti care pun in pericol interesele
patrimoniale ale familiei.
Art 316 (1) n mod excepional, dac unul dintre soi ncheie acte juridice prin care
pune n pericol grav interesele familiei, cellalt so poate cere instanei de tutel ca,
pentru o durat determinat, dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi
exercitat numai cu consimmntul su expres. Durata acestei msuri poate fi
prelungit, fr ns a se depi n total 2 ani. Hotrrea de ncuviinare a msurii
se comunic n vederea efecturii formalitilor de publicitate imobiliar sau
mobiliar, dup caz.
(2) Actele ncheiate cu nerespectarea hotrrii judectoreti sunt anulabile. Dreptul
la aciune se prescrie n termen de unan, care ncepe s curg de la data cnd soul
vtmat a luat cunotin de existena actului.

40. Natura juridical a conventiei matrimonial
Din punctul de vedere al voinelor implicate convenia matrimonial este un act
bilateral (contract)iar ca tipar juridicpoate s conin i dispoziii de alt natur
dect cele prin care se reglementeaz raporturi patrimoniale decurgnd din
cstorie, precum donaii reciproce ntre viitorii soi sau donaii fcute de alte
persoane (de exemplu, prini) viitorilor soi sau unuia dintre acetia ori alte
dispoziii care nu au nicio legtur cu regimul matrimonial, precum recunoaterea
unui copil (care este un act unilateral).


41. Conditiile incheierii conventiei matrimonial de catre minor.
Art 337 (1) Minorul care a mplinit vrsta matrimonial poate ncheia sau modifica
o convenie matrimonial numai cu ncuviinarea ocrotitorului su legal i cu
autorizarea instanei de tutel.
(2) n lipsa ncuviinrii sau a autorizrii prevzute la alin. (1), convenia ncheiat
de minor poate fi anulat.
(3) Aciunea n anulare nu poate fi formulat dac a trecut unan de la ncheierea
cstoriei.

42. Principiul mutabilitatii conventiilor matrimonial.
Dupa cel putin 1 an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori
doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori
s ail modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea
conventiilor matrimonial


43. Partile conventiei matrimoniale.
Convenia matrimonial este o convenie ncheiat ntre cei doi viitori soi,
convenie care regleaz situaia patrimoniului celor doi soi

44. Capacitatea de a incheia o conventie matrimonial.
Este aplicabil principiul habilis ad nuptias, habilis ad pacta nuptialia,
ceea ce nseamn c cine poate ncheia valabil o cstorie poate ncheia i o
convenie matrimonial. Prin urmare, n principiu, nu sunt aplicabile regulile
generale privind capacitatea de a contracta, ci este necesar capacitatea (vrsta)
matrimonial.


45. Consimtamantul partilor la incheierea unei conventii matrimonial

Consimmntul persoanelor care trebuie s participe la ncheierea conveniei
matrimoniale trebuie s ndeplineasc condiiile generale de validitate pentru
ncheierea actelor juridice.
Potrivit art. 330 din N.C.civ., ncheierea conveniei matrimoniale n faa notarului
public presupune consimmntul tuturor prilor, exprimat personal sau prin
mandatar cu procur autentic, special i avnd coninut predeterminat.




46. Motivele formalitatii de autenticitate cerute la incheierea unei conventii
matrimonial
Tradiional, convenia matrimonial este un act solemn, pentru care se cere ad
validitatem forma autentic notarial. Raiunile pentru care a fost impus aceast
condiie sunt aceleai ca pentru actele solemne n general: protecia juridic a
prilor care sunt astfel consiliate de un profesionist al dreptului, avnd n vedere
gravitatea i complexitatea conveniei matrimoniale.


47. Publicitatea conventiilor matrimoniale
Art 334 Pentru a fi opozabile terilor, conveniile matrimoniale se nscriu n
Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale; dup autentificarea
conveniei matrimoniale n timpul cstoriei sau dup primirea copiei de pe actul
cstoriei (de la ofierul de stare civil), notarul public expediaz, din oficiu, un
exemplar al conveniei ctre:
serviciul de stare civil unde a avut loc celebrarea cstoriei, pentru a se face
meniune pe actul de cstorie;
Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale;
celelalte registre de publicitate - innd seama de natura bunurilor, conveniile
matrimoniale se vor nota n cartea funciar, se vor nscrie n registrul comerului,
precum i n alte registre de publicitate prevzute de lege (n toate aceste cazuri,
nendeplinirea formalitilor de publicitate speciale neputnd fi acoperit prin
nscrierea fcut n Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale);


48. Cazurile de nulitate absoluta in cazul incalcarii conditiilor de validitate
ale conventiei matrimoniale

Cazurile specifice de nulitate absolut sunt:
- lipsa consimmntului;
- nerespectarea condiiilor privind limitele de ordine public ale ncheierii
conveniei matrimoniale;
- lipsa formei autentice notariale, precum i lipsa procurii autentice i speciale,
atunci cnd convenia se ncheie prin mandatar.

49. Cazurile de nulitate relativa in cazul incalcarii conditiilr de validitate ale
conventiei matrimoniale
Nulitatea relativ intervine n cazul viciilor de consimmnt, precum i n cazul
minorului care ncheie convenia matrimonial fr respectarea formelor de
abilitare prevzute de lege (ncuviinarea prinilor i autorizarea instanei de
tutel).

50. Comunitatea devalmasa a bunurilor sotilor.
Comunitatea devlma a soilor poate continua s supravieuiasc pn la
realizarea lichidrii, respectiv a mprelii bunurilor comune.

51. Categorii de bunuri proprii ale fiecarui sot in cadrul regimului
matrimonial legal

Potrivit art340., sunt bunuri proprii :
a) bunurile dobndite prin motenire legal, legat sau donaie, cu excepia cazului
n care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soi, dac nu sunt elemente
ale unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creaiilor sale i asupra
semnelor distinctive pe care le-a nregistrat;
e) bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele tiinifice
sau literare, schiele i proiectele artistice, proiectele de invenii i alte asemenea
bunuri;
f) indemnizaia de asigurare i despgubirile pentru orice prejudiciu material sau
moral adus unuia dintre soi;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, precum
i bunul dobndit n schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.

52. Criterii de determinare a bunurilor comune ale sotilor
Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti
sunt, de la data dobandirii lor, bunuri commune in devalmasie ale sotilor

53. Analizati notiunea de bunuri dobandite in timpul casatoriei
Bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune
in devalmasie ale sotilor. Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in
proprietate comuna pe cote parti. Un sot se poate folosi de bunurile celuilalt sot,
daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obligatiile unui uzufructuar, fiind
obligat sa restituie fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre sotul
proprietar sau dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului matrimonial.


54. Drepturile sotilor asupra bunurilor comune

Acte permise soilor, fr consimmntul celuilalt:

- actele de conservare;
- actele de administrare;
- actele de dobndire;
- actele de dispoziie, cu titlu oneros, privind bunurile mobile comune a cror
nstrinare nu este supus, potrivit legii, anumitor formaliti de publicitate;
- darurile obinuite.
(Soul care nu a participat la ncheierea actului juridic poate, n msura n care
interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate, s pretind
daune-interese de la cellalt so, fr a fi afectate drepturile dobndite de terii de
bun-credin).

Acte permise numai cu consimmntul ambilor soi:
- schimbarea destinaiei bunurilor comune;
- actele de nstrinare sau de grevare cu drepturi reale a bunurilor comune;
- deplasarea din locuina familiei a bunurilor care o decoreaz, precum i actele de
dispoziie cu privire la acestea;
- actele prin care se dispune de drepturile asupra locuinei familiei, precum i
actele care ar afecta folosina acesteia (chiar dac unul dintre soi este proprietar
exclusiv al locuinei).



55. Categorii de datorii comune pentru care sotii raspund cu
bunurile comune
Sunt considerate datorii comune ale soilor:
- obligaiile nscute n legtur cu conservarea, administrarea sau dobndirea
bunurilor comune;
- obligaiile pe care le-au contractat mpreun;
- obligaiile asumate de oricare dintre soi pentru acoperirea cheltuielilor obinuite
ale cstoriei;
- repararea prejudiciului cauzat prin nsuirea, de ctre unul dintre soi, a bunurilor
aparinnd unui ter, n msura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale
soilor.
Pentru datoriile comune, soii rspund cu bunurile comune.Dac acestea sunt
insuficiente pentru acoperirea datoriei comune, soii rspund solidar cu bunurile
proprii.
Soul care a pltit datoria comun cu bunurile sale proprii are drept de regres
pentru ceea ce a suportat peste cota parte care i revine din comunitatea de bunuri,
mpotriva celuilalt so i are, totodat, i un drept de retenie asupra bunurilor
acestuia pn la acoperirea integral a creanelor pe care i le datoreaz.
Veniturile din munc (profesie) i cele asimilate acestora ale unuia dintre soi nu
pot fi urmrite pentru datoriile comune asumate de cellalt so, cu excepia
datoriilor privind cheltuielile obinuite ale cstoriei.

56. Enumerati conditiile pentru care bunurile comune ale sotilor sa poata fi
urmarite in regimul matrimonial legal
Bunurile commune nu pot fi urmarite de catre creditorii personali ai unuia dintre
soti.Cu toate acestea ,dupaurmarirea bunurilo proprii ale sotului debitor, creditorul
sau personal poate cere partajul bunurilor commune,insa numai in masura necesara
pentru acoperirea creantei sale.Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.



57. Regimul juridic al datoriilor comune ale sotilor
Astfel, potrivit art. 352 din N.C.civ., n msura n care obligaiile comune nu au
fost acoperite prin urmrirea bunurilor comune, soii rspund solidar, cu bunurile
proprii. n acest caz, cel care a pltit datoria comun se subrog n drepturile
creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate
dac lichidarea s-ar face la data plii datoriei. Soul care a pltit datoria comun
are undrept de retenie asupra bunurilor celuilalt so pn la acoperirea integral a
creanelor pe care acesta i le datoreaz. Prin urmare, se instituie principiul
rspunderii solidare a soilor pentru datoriile comune, precum i un drept de
retenie, ca o garanie n beneficiul soului care a pltit integral datoria comun.


58. Regimul comunitatii conventionale
Regimul comunitii convenionale poate fi ales de viitorii soi sau de soi prin
ncheierea unei convenii matrimoniale. Prin aceast tehnic de reglementare,
libertatea de aciune a soilor este ngrdit, stipulaiile convenionale trebuind a se
circumscrie perimetrului ngust trasat de legiuitor. Se impune totui precizarea c,
n funcie de interesele concrete, opiunea soilor poate viza una sau mai multe
dintre clauzele prevzute la art. 367 lit. a)-e), fiind permis aadar cumularea lor,
dup cum rezult expres din partea introductiv aaceluiai articol.

59. Clauze referitoare la compozitia comunitatii
n funcie de interesele patrimoniale concrete, de aspiraiile, mentalitile ori alte
circumstane particulare, soii pot opta pentru o comunitate de bunuri mai extins
sau mai restrns dect cea legal.

60. Regimul separarii de bunuri.
Este, n principal, un regim convenional, n sensul c izvorul su este convenia
matrimonial, spre deosebire de reglementarea aplicabil sub imperiul Codului
civil de la 1864, n lumina creia regimul separaiei de bunuri era considerat ca
fiind regimul matrimonial legal. Temeiul regimului separaiei de bunuri l poate,
ns, constitui i hotrrea judectoreasc prin care instana, la cererea unuia dintre
soi, pronun separaia de bunuri, atunci cnd cellalt so ncheie acte care pun n
pericol interesele patrimoniale ale familiei

61.Clauza de preciput. Notiune
Reprezinta acordul de vointa al sotilor ori,dupa caz, al viitorilor soti,incheiat in
conditiile prevazute de lege,cuprins in conventia matrimonial,in virtutea caruia
sotul supravietuior este indreptatit sa preia,fara plata,inainte de partajul
mostenirii,unul sau mai multe bunuri comune,detinute in devalmasie ori in
coproprietate. Art 333
62.Obiectul clauzei de preciput
Il poate constitui unul sau mai multe din bunurile comune,aflate in devalmasie sau
in copropietate.
Partile clauzei de preciput sunt conform art 330 si 333 c civ viitori
soti,respective sotii.
63. Clasificarea nulitatilor in materia casatoriei
Nulitatea casatoriei se clasifica in fuctie de urmatoarele criterii:
a) in functie de consacrarea legislative:
- nulitati exprese sunt cele expres prevazute de lege
- nulitati virtuale sunt cele care rezulta implicit din ansamblul dispozitiilor legale
b) in functie de regimul juridic aplicabil:
- nulitati absolute
- nulitati relative


64.Analiza regimului juridic al nulitatii absolute a casatoriei
Actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei poate fi invocate de orice
persoana interesanta,deci reclamant poate fi orice persoana care justifica un interes
legitim si parat poate fi oricare din soti sau ambii soti.
Nulitatea absoluta se poate dovedi prin orice mijloc de proba.Actiunea in
constatarea nulitatii absolute a casatoriei este imprescriptibila.Hotararea
judecatoreasca de constatare a nulitatii absolute a casatoriei este constitutiva de
drepturi si produce efecte erga omnes.
Pentru nulitatea absoluta a casatoriei opereaza urmatoarele reguli:
- Poate fi invocate de orice persoana interesata
- Actiunea in constataea nulitatii absolute a casatoriei este imprescriptibila
- Probatiunea consta in dovada existentei cauzei de nulitate absoluta la data
incheierii casatoriei

65.Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce pot fi acoperite:
Art 294 lipsa varstei matrimoniale.Casatoria incheiata de minorul care nu
a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta.Cu toate
acestea,nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanearea definitiva
a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca
sotia a nascut sau a ramas insarcinata.
Art 295 casatoria fictiva.Casatoria incheiata in alte scopuri decat acelea
de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta.Cu toate acestea
nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramaneradefinitiva a hotararii
judecatoresti a intervenit convietuirea sotilor,sotia a nascut sau a ramas
insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.

66. Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce nu pot fi acoperite.
Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor
prevazute in Noul Cod Civil si anume, in articolele 271, 273, 274, 276 si 287 alin.
(1), acestea neputand fi acoperite, respectiv in cazurile care au in vedere
consimtamantul la casatorie, bigamia, interzicerea casatoriei intre rude,
alienatia si debilitatea mintala si celebrarea casatoriei.

67. Cazurile de nulitate relativa a casatoriei:
- lipsa incuviintarilor sau autorizarii in cazul casatoriei minorului
- viciile consimtamantului
- lipsa discernamantului
- casatoria incheiata intre tutore si minor aflat sub tutela

68. Regimul juridic al nulitatilor relative ale casatoriei.
In cazul nulitatii relative, regimul juridic al acesteia se refera, in esenta, la patru
aspecte :titularul actiunii, prescriptibilitatea actiunii, confirmarea nulitatii si
acoperirea nulitatii.
Titularul actiunii :
-> art. 298 alin. 1 potrivit caruia casatoria poate fi anulata la cererea sotului al
carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta.
->art. 297 alin. (2) prevede ca nulitatea poate fi invocata numai de cel a carui
incuviintare era necesara. Anularea pentru lipsa discernamantului poate fi
invocata numai de sotul care a fost lipsit vremelnic de discernamant la incheierea
casatoriei.
->in cazul tutelei, anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatori in timp ce era
sub tutela.
Prescriptibilitatea actiunii : termenul de precriptie al actiunii in anularea
casatoriei este de 6 luni si incepe sa curga de la incetarea violentei sau de la data
descoperirii erorii ori a dolului.
Confirmarea nulitatii : nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata expres,
prin declaratia in acest sens a celui indrituit sa o invoce, sau tacit, prin
neintroducerea actiunii in anulare in termenul legal de prescriptie.
Acoperirea nulitatii : in cazul lipsei incuviintarilor cerute de lege pentru casatoria
minorului, nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea
definitiva a hotararii judecatoresti, s-au obtinut incuviintarile si autorizarea cerute
de lege. In cazul anularii pentru vicii de consimtamant si a lipsei discernamantului,
casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data
incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice
a facultatilor mintale. In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera, daca, intre
timp, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas
insarcinata.

69. Casatoria putativa

Este cea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile,chiar daca ea este
nula sau anulabila,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti,pentru
sotul sau sotii de buna-credinta la incheierea ei.
Pentru a ne afla in prezenta unei casatorii putative trebuie indeplinite
cumulativ 2 conditii:
- Existent unei casatorii nule sau anulabile
- Buna-credinta a unui sau a ambilor soti la incheierea casatoriei,constand
in credinta gresita ca au incheiat o casatorie valabila,faptul ca nu au
cunoscut existenta unui impediment la incheierea casatoriei sau ca nu au
respectat o conditie de fond.

70.Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta,in
privinta raporturilor personale:
- pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a pronuntat
nulitatea,intre soti exista obligtia de sprijin moral si de fidelitate
- sotul care si-a schimbat numele in timpul casatoriei isi va recapata
numele avut anterior
- intre soti prescriptia este suspendata
- sotul care s a casatorit inainte de varsta de 18 ani isi va recapata
capacitatea de exercitiu,daca este minor la data cand casatoria a fost
anulata.
Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta,in
privinta raporturilor patrimoniale:
- Impartirea bunurlor se face potrivit dispozitiilor legale privitoare la divort
- Obligatia de intretinere a existat intre soti si va exista in viitor
- Daca unul dintre soti a decedat inainte de ramanerea definitive de
declarare a nulitatii casatoriei,celalalt are dreptul la mostenire in calitate
de sot supravietuitor

71. Efectele casatoriei putative atunci cand numai unul dinte soti a fost fe
buna-credinta:
- sotul nevinovat beneficiaza de efectele casatoriei putative,nulitatea
retroactivand doar pentru sotul de rea-credinta
- doar sotul minor de buna-credinta pastreaza capacitatea deplina de
exercitiu
- impartirea bunuror se face potrivit dispozitiilor legale referitoare la
divort.

72. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura
notariala

Potrivit art 374 c civ Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat
indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii
minori rezultati din casatorie.Divortul prin acordul sotilor nu poate fi
admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.Instanta este obligata
sa verifice existent consimatamantului liber si neviciat al fiecarui sot.
Pe cale administrative sau prin procedura notariala poate fi solutionat
divortul prin accord,indiferent de durata casatoriei,daca sunt intrunite
urmatoarele conditii:
- Sotii isi exprima liber si neviciat consimtamantul in fata ofiterului de
stare civila sau a notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei
locuinte comune a sotilor
- Niciunul dintre ei nu este pus sub interdictie judecatoreasca
- Nu au copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati.
Cererea de divort se depune de soti impreuna,iar dupa un termen de
gandire de 30 de zile de la inregistrarea cererii,sotii se prezinta personal
si daca ambii stauie sa divorteze,ofiterul de stare civila sau notarul
public,dupa ce verifica valabilitaea consimtamantului elibereaza
certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.


73. Conditiile divortului prin acordul sotilor pe cale administrative sau prin
procedura notariala
Potrivit art 375 daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii
minori,nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati,ofiterul de stare civila
ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor
poate constata desfacerea casatoriei prin acordul lor,eliberadu-le un certificate de
divort,potrivit legii.
Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in
care exista copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati,daca
sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il
poarte dupa divort,exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii partinti,stabilirea
locuintei copiilor dupa divort,modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre
parintele separate si fiecare dintre copii,precum si stabilirea contributiei parintilor
la cheltuielile de crestere,educare,invatatura si pregatire profesionala a
copiilor.Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca sotii nu cad de accord in ce
priveste unul dintre aspect aratate,atunci notarul public emite o dispozitie de
respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.

74.Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara.Conditii
Condiiile divorului prin acordul sotilor pe cale judiciar, care nu s-au
modificat n raport de vechea reglementare, n sensul c divorul prin acordul
soilor poate fi pronunat indiferent de durata cstoriei i dac au sau nu copii
rezultai din cstorie, instana fiind obligat s verifice existena
consimmntului liber i neviciat al fiecrui so, divorul neputnd fi pronunat
dac unul din soi este pus sub interdicie.
Acordul sotilor trebuie sa mai cuprinda:
- Numele de familie pe care il poarta dupa divort
- Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti
- Stabilirea locuintei copiilor dupa divort
- Modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si
fiecare dintre copii
- Stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de
crestere,educare,invatatua si pregatire profesionala a copiilor.




75. Divortul din culpa
Potrivit art 379 si art 373 lit b c civ,divortul se poate pronunta daca instanta
stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.Daca din probele
administate rezulta culpa ambilor soti,instanta poate pronunta divortul din culpa lor
comuna,chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.
Se admite si divortul din culpa exclusiva a reclamantului.Acest tip de divort
atrage insa consecinte speciale,in sensul ca reclamantul vinovat exclusiv de divort
va putea di obligat la acordarea de despagubiri sotului nevinovat (art 388 c civ).
In ipoteza de divort prevazuta prin art 373 c,adica la cererea unuia dintre soti
dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani,se pronunta divortul tot din
culpa exclusiva a sotului reclamant,cu exceptia situatiei in care paratul se declara
de acord cu divortul,cand acesta se va pronunta fara a se face mentiune despre
culpa sotilor.
Conform art 380 c civ,daca sotul reclamant decedeaza in timpul
procesului,mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.Aceasta actiune insa va
putea fi admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.


76.Divortul din cauza starii de sanatate.Conditii

Conditii :

- Motivul divortului trebuie sa fie starea de sanatate a unuia dintre soti care
face imposibila continuarea casatoriei ;
- Instant va pronunta desfacerea casatoriei fara a face mentiune despre
culpa sotilor (Art 373)




77.Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre soti.
Cu privire la relatiile personale dintre soti, efectele se produc numai pentru viitor,
nu si pentru trecut. Pentru viitor, calitatea de sot inceteaza, fiecare dintre fostii
soti redobandind dreptul de a se recasatori, chiar si intre ei. De asemenea,
inceteaza obligatia de sprijin moral, de fidelitate, de a locui impreuna. Fiecare sot
isi redobandeste numele avut inainte de incheierea casatoriei, insa legea prevede
posibilitatea mentinerii acestuia cu acordul celuilalt sot sau chiar fara acordul
acestuia, daca exista motive temeinice. Cu privire la capacitatea de exercitiu a
minorului casatorit, divortul nu produce efecte juridice. Noul Cod Civil prevede
expres ca divortul se considera pronuntat impotriva sotului din a carui culpa
exclusiva s-a desfacut casatoria, care va pierde drepturile pe care legea sau
conventiile incheiate cu tertii i le atribuie.

78. Efectele divortului cu privire la regimul matrimonial

In cazul divortului, regimul matrimonial intre soti inceteaza la data introducerii
cererii de divort.
Oricare dintre soti sau amandoi,impreuna,in cazul divortului prin acordul
lor,pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat la data
separatiei de fapt.
Actele de instrainare si grevare cu titlu oneros de oricare dintre soti cu
privire la bunuri mobile comune a caror instrainare nu este supusa,potrivit
legii,anumitor formalitati de publicitate,precum si actele din care se nasc obligatii
in sarcina comunitatii,incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de
divort sunt: anulabile,daca au fost facute in frauda celuilalt sot.
Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si dupa caz
certificatul de divort eliberat de ofiterul de stare civila sau de notarul public sunt
opozabile fata de terti,in conditiile legii.

79. Efectele divortului asupra relatiilor personale dintre parinti si copii.
Incredintarea copiilor minori.
Instanta de tutela care pronunta divortul este obligata, din oficiu, chiar daca nu
exista o cerere expresa a sotilor, sa se pronunte si asupra incredintarii copiilor
minori. Un element de noutate in legislatia noastra este custodia comuna, numita
de Codul civil exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti. Regula
instituita de lege este ca la desfacerea casatoriei, autoritatea parinteasca revine in
comun ambilor parinti si doar in mod exceptional revine unui singur parinte.
Astfel, daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al
copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de
catre unul dintre parinti. Celalalt parinte are dreptul de a veghea asupra modului
de crestere si educare al copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia
acestuia. Exista posibilitatea ca minorul sa fie incredintat altor persoane, in mod
exceptional. Instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la
o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de
ocrotire. La stabilirea persoanei/persoanelor carora le vor fi incredintati minorii,
instanta de tutela hotaraste in functie de interesul superior al copiilor, concluziile
raportului de ancheta psihosociala si de invoiala parintilor, pe care ii asculta.
Instanta trebuie sa decida pentru fiecare dintre copii, iar copilul/copii pot fi
incredintati chiar parintelui vinovat de divort. Pentru luarea deciziei, instanta va
asculta parintii si copilul care a implinit varsta de 10 ani ( ascultarea copilului care
a implinit varsta de 10 ani este obligatorie ). Poate fi ascultat si copilul care nu a
implinit varsta de 10 ani daca autoritatea competenta considera ca acest lucru
este necesar pentru solutionarea cauzei.
Cu privire la locuinta copilului minor, in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca
aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela
stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele
cu care locuieste in mod statornic. Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii
parinti, instanta stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul
superior al acestuia. Instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste
contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si
pregatire profesionala a copiilor.

80. Rudenia fireasca este definite de art 405 c civ ca fiind legatura bazata pe
descendenta unei persoane dintr o alta persoana sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendant comun.
Rudenia poate insa izvori si dintr-o operatiune juridical numita
adoptie.Acest fel de rudenie se numeste rudenie civila sau rudenie din adoptie,care
se stabileste,in temeiul actului jurdic al adoptiei,intre adoptat si descendentii sai si
adoptator si rudele sale.

81. Dovada filiatiei fata de mama prin certificatul constatator al nasterii.
Filiatia fata de mama se mai numeste si maternitate si rezulta din faptul nasterii.
De aceea, pentru stabilirea filiatiei fata de mama trebuie sa se dovedeasca faptul
nasterii copilului, precum si identitatea dintre copilul nascut si persoana care
doreste sa-si stabileasca filiatia.

82. Posesia de stat
Art 410 este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre
copil si familia din care se pretinde ca face parte.
Consta in urmatoarele imprejurari:
- O persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau,ingrijindu-se de
cresterea si educarea sa,iar copilul se comporta fata de aceasta persoana
ca fiind parintele sau
- Copilul este recunoscut de catre familie,in societate,si cand este cazul,de
catre autoritatile publice,ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca
este parintele sau
- Copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele
sau
Pentru a dovedi filiatia,trebuie sa fie continua,pasnica,publica si neechivoca.

83. Stabilirea maternitatii prin recunoasterea voluntara a mamei.
Recunoasterea maternitatii este actul unilateral prin care o femeie declara, in
forma prevazuta de lege, ca este mama unui anumit copil. Recunoasterea filiatiei
fata de mama are o natura juridica mixta, in literatura juridica considerandu-se ca
aceasta recunoastere are opt caractere juridice si anume :
- caracter declarativ, stabilind filiatia fata de mama a copilului in mod retroactiv
de la data nasterii sale, iar in ceea ce priveste drepturile copilului, chiar de la
conceptia acestuia;
- caracter irevocabil, mama nu mai poate reveni asupra recunoasterii
maternitatii, chiar daca a facut-o prin testament;
- caracter personal, recunoasterea nu poate fi realizata de reprezentantul legal al
mamei sau de catre mostenitor dupa decesul mamei. Acest caracter nu exclude
posibilitatea ca recunoasterea sa poata fi facuta in numele mamei de catre un
mandatar cu procura speciala ( autentica );
- caracter netransmisibil;
- caracter solemn, recunoasterea de maternitate trebuie sa se faca in una dintre
formele impuse de lege;
- este un act juridic pur si simplu, nesusceptibil de modalitati;
- este un act juridic unilateral;
- recunoasterea produce efecte fata de toti ( erga omnes ).
De regula, filiatia fata de mama se stabileste si se dovedeste prin certificatul
constatator al nasterii. In cazurile expres prevazute de lege, ea se poate stabili,
dupa caz, prin recunoasterea mamei sau hotarare judecatoreasca. In mod
exceptional, cazurile in care poate interveni recunoasterea sunt urmatoarele :
nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, copilul a fost trecut in
registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti. Recunoasterea
voluntara a maternitatii se poate face prin declaratie la serviciul de stare civila,
prin inscris autentic sau prin testament.

84. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca.
Cazurile in care dovada filiatiei fata de mama se poate face in fata instantei de
judecata sunt urmatoarele : in cazul in care, din orice imprejurari, dovada filiatiei
nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii si in cazul in care se
contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii.
Conditiile pentru intentarea unei actiuni in stabilirea maternitatii sunt
urmatoarele :
- dreptul la actiune apartine copilului si se porneste in numele sau de catre
reprezentantul sau legal, aceasta actiune putand fi continuata de mostenitorii sai
in conditiile legii;
- actiunea se introduce impotriva pretinsei mame sau a mostenitorilor pretinsei
mame;
- actiunea este imprescriptibila, ca regula; daca intre timp copilul a decedat
inainte de introducerea actiunii, mostenitorii sai o pot formula in termen de un an
de la data decesului.


85. Actiunea in tagada paternitatii.
Pentru a tagadui paternitatea unui copil, trebuie sa fie rasturnata prezumtia de
paternitate, prezumtie care nu are un caracter absolut, aceasta putand fi
rasturnata prin actiune in instanta. Obiectivul acestei actiuni este stabilirea
faptului ca sotul mamei nu este tatal copilului nascut de aceasta.Actiunea in
tagada paternitatii tinde sa stabileasca un fapt real si anume, lipsa raportului de
filiatie dintre tatal prezumtiv si copilul din casatorie.
Dreptul la actiune in tagada paternitatii revine urmatoarelor persoane : sotului
mamei, iar daca este pus sub interdictie, actiunea va fi pornita de un tutore sau
de un curator numit de instanta de judecata; mamei; tatalui biologic; copilului si
mostenitorilor acestora.
Calitatea de parat va reveni, dupa caz, urmatoarelor persoane :
-cand reclamantul este sotul mamei, parat va fi copilul, iar daca acesta este
decedat, mama sau alti mostenitori ai sai;
-cand reclamant este mama copilului, parat va fi prezumptivul tata, iar daca
acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui;
-cand reclamant este tatal biologic, paratii vor fi sotul mamei si copilul, iar daca
acestia sunt decedati, parati vor fi mostenitorii.
Cu privire la probatiune, in cadrul acestei actiuni se poate folosi orice mijloc de
proba. In privinta probei cu martori, pot fi ascultati ca martori rudele si afinii
partilor, indiferent de grad, cu exceptia descendentilor.
86. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator

Art 441 stabileste ca reproducerea umana asista medical cu tert donator nu
determina nicio legatura de filiatie intre copii si donator.In acest caz,nicio actiune
in raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului.De asemenea,parinti in
sensul dat de prezenta sectiune,nu pot fi decat un barbat si o femeie sau o femeie
singura.

87. Adoptia. Notiune si principii

Adopia este o ficiune juridic prin care filiaia fireasc i raporturile de rudenie
fireasc sunt nlocuite cu o filiaie civil, respectiv cu legturi de rudenie civil.
Astzi, adopia este consacrat, chiar ncurajat ca fenomen, n mai toate
legislaiile, fiind cunoscut i acceptat nc din antichitate.

Art. 452 din N.C.civ. enun principiile care trebuie respectate n mod obligatoriu
n cursul procedurii adopiei:

principiului interesului superior al copilului;
principiul creterii i educrii copilului ntr-un mediu
familial;
principiul continuitii n educarea copilului, innd seama
de originea sa etnic, cultural i lingvistic;

Dintre acestea, principiul interesului superior al copilului
se detaeaz ca fiind de importan primordial, fiind considerat
etalon al fiecreia din aciunile, msurile sau deciziile luate n
legtur cu nfptuirea adopiei.

88.Impedimente la adoptie
Leguitorul indica in mod expres acele situatii in care adoptia este interzisa:
este interzisa adoptia intre frati confor art.8 alin. (1) din Legea 273/2004 si
art.457 din N.C.civ
este interzisa adoptia propriului copil fires, argument adus in doctrina prin
analizarea de ansamblu a conditiilor de derulare a adoptiei.
este interzisa adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau
familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau intre fosti soti conform art. 8
alin. (2) din legea adoptiei si art. 458 N.C.civ
este interzisa adoptia simultana sau succesiva de catre mai multi adoptatori
conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 si art. 462 N.C.civ
este interzisa adoptia de catre personae cu boli psihice si handicap mintal

89.Ocrotirea parinteasca a copilului adoptat
Din momentul incuviintarii irevocabile a adoptiei, adoptatorul are fata de copilul
adoptat drepturile si indatoririle parintelui firesc fata de copilul sau, atat
drepturile si indatoririle privitoare la persoana, cat si cele referitoare la bunurile
copilului. In cazul adoptatorilor sot si sotie, cat si al adoptatorului casatorit cu
parintele firesc al copilului, parintii vor exercita drepturile si indatoririle parintesti
impreuna si in mod egal.
Obligatia de a da intretinere copilului este, in primul rand, in sarcina parintilor. In
subsidiary, au obligatia legala de intretinere a copilului, in ordinea stabilita de
art.89 C.fam., fratii, precum si ascendentii minorului, altii decat parintii acestuia.
In situatia decesului, disparitiei, decaderii din drepturile parintesti, aplicarii
pedepsei interzicerii drepturilor parintesti sau a neputintei, din orice motive, a
unuia dintre pariniti de a-si mainfesta vointa, drepturile si indatoririle parintesti
vor fi preluate, integral, de catre celalalt parinte. Daca amandoi parintii se afla in
vreuna din aceste situatii, copilul, are dreptul la protective altenrnativa fie prin
instituirea tutelei, fie prin luarea unei masuri de protective speciala, cu precizarea
ca protectia alternative poate insemna adoptia succesiva a copilului, insa numai
daca parintii adoptatori au decedat. Audierea copilui este obligatorie.



90.Persoanele intre care exista obligatia de intretinere
Potrivit art. 86 C.fam., si in raport de dispozitiile art.516-518 din N.C.civ., obligatia
legala de intretinere exista intre urmatoarele persoane:
intre sot si sotie
intre parinti si copii
intre bunici si nepoti
intre strabunici si stranepoti
intre frati si surori
intre celalalte persoane anume prevazute de lege:
1. intre fostii soti din casatoria desfacuta Sotul din a carui vina exclusiva a fost
pronuntat divortul are drept la intretinerea celulilalt sot.
2. intre fostii soti din casatoria desfiintata Daca amandoi sotii au fost de buna-
credinta la data incheierii casatoriei nule sau anulate, fiecare dintre ei poate
invoca beneficiul putativitatii, inclusiv dreptul la intretinere al fostului sot.
3. Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot este obligat
sa continue a da intretinere unui copil, sunt datori a continua intretinerea, fiecare
in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe perioada mioritatii copilului.
4. Copilul care a beneficiat timp de cel putin 10 ani de intretinerea sotului
parintelui firesc poate fi la randul sau obligat a da intretinere sotulului parintelui
firesc
5. Mostenitorii celui obligat la intretinerea unui copil, sunt datori a continua
intretinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe perioada
mioritatii copului.
6. Cel care ia un copil(gasit sau parasit de parinti) pentru a-l ingrji sau proteja
temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie, are obligatia de a-l
intretine.
91.Ordinea in care se datoreaza intretinerea
Textul art. 89 C.fam stabileste urmatoare ordine a prestarii intretinerii de catre
persoanele enumerate in cuprinsul art. 86 alin. (1):
sotii isi datoreaza intretinerea inainte celorlalti obligati
decendentul este obligat la intretinerea inainte ascendentului iar daca sunt mai
multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat este obligat
inaintea celui in grad mai indeparat.
cel care adopta este obligat la intretinerea inaintea parintilor firesti
fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, dar inaintea bunucilor
Cat priveste celalalte persoane prevazute de lege in exprimarea art.86 aling. (1)
parte finala C.fam, in lipsa dispozitiilor exprese, urmand indicatiile leguitorului,
ordinea in care se datoreaza intretinerea este urmatoarea:
intre fostii soti divortati sau a caror casatorie a fost desfiintata, intretinerea se
datoreaza in aceeasi ordine ca si intre sotii dintr-o casatorie in fiinta, adica inainte
oricarei alta persoane.
Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot datoreaza
intretinerea copilului, dar numai daca parintii firesti sunt decedati, disparuti ori se
afla in nevoie, deci subsidiar
Copilul intretinut timp de cel putin 10 ani de sotul parintelui firesc poate fi
obligat la intretinerea parintelui vitreg.
Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui copil, la fel ca
mostenitorii celui care, fara a avea obligatia legala, a prestat intretinere unui
copil, sunt datori a continua intretinerea copilului pe timpul minoritatii acestuia,
dar numai daca parintii copilului au murit, sunt disparuti sau se afla in nevoie.
intretinerea datorata de cel care a luat copilul pentru a-l ingriji sau proteja
temporar, prin definite, are caracter subsidiar fata de obligatia impusa parintilor,
de vreme ce are drept creditor copilul gasit sau parasit de parinti.
92. Situatia in care o persoana este obligata sa presteze intretinere, in
acelasi timp, mai multor persoane
n ceea ce privete divizibilitatea activ a obligaiei, dac debitorul inut
concomitent la ntreinerea mai multor creditori nu are mijloace ndestultoare
pentru a acoperi n ntregime starea de nevoie a fiecruia dintre creditori, instana
de judecat, innd seama de trebuinele fiecrei persoane ndreptite la ntreinere,
poate hotr fie ca ntreinerea s se presteze unei singure persoane, fie ca
ntreinerea s se mpart ntre mai multe sau ntre toate persoanele n drept s o
primeasc - situaie n care se va stabili, prin aceeai hotrre, modul n care se
mparte ntreinerea ntre beneficiarii acesteia.


93. Conditiile generale privind creditorul obligatiei de intretinere

Are drept la intretinerenumai cel care se afla in nevoie, neputandu-se
intretine din munca sau din bunurile sale.

Dreptul la ntreinere al minorului
(1) Minorul care cere ntreinere de la prinii si se afl n nevoie dac nu se
poate ntreine din munca sa, chiar dac ar avea bunuri.
(2) Cu toate acestea, n cazul n care prinii n-ar putea presta ntreinerea fr a-
i primejdui propria lor existen, instana de tutel poate ncuviina ca
ntreinerea s se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu
excepia celor de strict necesitate.
Art. 527
Debitorul ntreinerii
(1) Poate fi obligat la ntreinere numai cel care are mijloacele pentru a o plti sau
are posibilitatea de a dobndi aceste mijloace.
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaz ntreinerea se ine seama de
veniturile i bunurile acestuia, precum i de posibilitile de realizare a acestora;
de asemenea, vor fi avute n vedere celelalte obligaii ale sale.
Art. 526 Comportamentul necorespunzator
Nu poate prteinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat l
aintretinere de fapte grave contrare legii sau bunelor moravuri.
Acela care se afla in stare de nevoie din culpa, sa poata cere numai intretinerea de
stricta necesitate

Art. 528 Dovada starii de nevoie
Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere precum si mijloacele celui
care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

94.Conditiile generale privind deibitorul obligatiei de intretinere
Art. 524 N.C.civil prevede faptul ca are drept la intretinere numai cel care se afla
in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale
Are drept la intretinere doar sotul care a fost de buna credinta, care nu este
recasatorit si care nu beneficieaza deja de o prestatie compensatorie

95.Definiti dreptul civil al familiei
Totalitatea relatiilor personale si patrimoniale nascute din casatorie, filatie,
adoptie sau alte reglementari asmilate de lege relatiilor de familie, reglementate
de norme juridice alcatuiesc dreptul familiei.
96. Comentati principiul egalitatii intre sexe in dreptul civil al familiei
Desi noul Cod civil, in acelasi art. 258, consacra expres egalitatea femii cu
barbatul, atat in relatiile lor personale si patrimoniale, cat si in acelea care privesc
raporturile lor cu copiii (Art.483), nu inseamna ca acest principiu este specific
numai dreptului familiei el se aplica in toate domeniile vietii sociale. Preciza ca
egalitatea dintre barbat si femeie nu exclude insa dreptul femeilor la un regim de
protectie, la fel cu al tinerilor, atunci cand ratiuni sociale impun aceste masuri.
97.Comentati principiul monogamiei
Acest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre o
persoana necasatorita consideranu-l atat de evident in traditia poporuli roman
unii autori nu il mai enumera ca facand parte din categoria principiilor. Incalcarea
acestui principiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii.
Incheierea unei casatorii de catre o persoana deja castorita este considerata
infractiune si de asemenea atrage nulitatea acesteia.
98. comentati principiul casatoriei liber consimtite intre soti
Acest principiu, consacrat atat in art. 258 si art.271 C.civ., cat si in art. 48 din
Constitutie, nu poate fi inteles decat in sensul ca viitorii soti sunt liberi sa decida
singuri incheierea casatoriei, fara a putea fi constransi din afara si numai daca
exista acea puternica afectiune si atractie care, cred ei, poate da temei unei
casatorii durabile

99. Enumerati componentele principiului ocrotirii casatoriei si familiei.
Principiul este formulat chiar n dispozitiile art. 1 alin. 1 C.fam., aratndu-se ca n
Romnia statul ocroteste casatoria si familia; el sprijina, prin masuri economice si
sociale, dezvoltarea si consolidarea familiei. Ocrotirea casatoriei si familiei se
realizeaza nu doar prin intermediul normelor dreptului familiei ci si cu ajutorul
altor norme juridice. n acest sens Codul familiei reglementeaza riguros conditiile
de fond si cele de forma ale casatorie, drepturile si obligatiile personale si
patrimoniale ale sotilor, egalitatea n drepturi a sotilor, obligatia de ntretinere pe
care sotii o au unul fata de celalalt, drepturile si ndatoririle parintilor fata de
copiii lor minori, desfacerea casatoriei prin divort. Art. 48, pct. 2 din Constitutie
prevede ca prin lege se stabilesc conditiile de ncheiere, de desfacere si de
nulitate a casatoriei.


100. Comentati principiul solidaritatii familiale.
Codul familiei consacra acest principiu n art. 2 :Relatiile de familie se bazeaza pe
prietenie si afectiune reciproca ntre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul
altuia sprijin moral si material. Astfel, n tot ceea ce priveste casatoria si asupra
tuturor masurilor privitoare la persoana si bunurile copiilor, sotii hotarasc de
comun acord. Ei contribuie la cheltuielile casniciei n raport cu mijloacele
fiecaruia, iar bunurile dobndite n timpul casatoriei, de oricare dintre soti, cu
exceptia celor expres mentionate de lege ca fiind proprii, sunt bunuri comune ale
sotilor, pe care le administreaza si folosesc mpreuna si de care dispun tot astfel.

101. Comentati principiul egalitatii in drepturi a copiilor.
Potrivit art. 260, Copiii din afara cstoriei sunt egali n faa legii cu cei din
cstorie, precum i cu cei adoptai. Textul are corespondent n prevederile art.
48 alin. (3) din Constituie, potrivit crora copiii din afara cstoriei sunt egali n
faa legii cu cei din cstorie. Tot astfel, Codul familiei a
consacrat principiul conform cruia Copilul din afara cstoriei a crui filiaie a
fost stabilit prin recunoatere sau prin hotrre judectoreasc are, fa de
printe i rudele acestuia, aceeai
situaie ca i situaia legal a unui copil din cstorie. De asemenea, Romnia
este parte la Convenia european asupra statutului juridic al copiilor nscui n
afara cstoriei, adoptat la Strasbourg la 15 octombrie 1975 i ratificat prin
Legea nr. 101/1992.
Art. 260 din N.C.civ. aduce, ns, un element suplimentar fa de aceste
reglementri anterioare, pentru c se refer expres i la copiii adoptai pe care i
asimileaz copiilor fireti din punctual de vedere al statutului lor legal.


102. Comentati principiul ascultarii copilului in procedurile administrative.

Art. 264 din N.C.civ. ridic la rangul de principiu ascultarea minorului n
procedurile administrative i judiciare. Astfel, textul stabilete c: (1) n
procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului care a
mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat i
copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac autoritatea competent consider
c acest lucru este necesar pentru soluionarea cauzei.
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere i a primi
orice informaie, potrivit cu vrsta sa, de a-i exprima opinia i de a fi informat
asupra consecinelor pe 23 care le poate avea aceasta, dac este respectat,
precum i asupra consecinelor oricrei decizii care l privete.
(3) Orice copil poate cere s fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) i (2).
Respingerea cererii de ctre autoritatea competent trebuie motivat.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta i cu
gradul su de maturitate.
(5) Dispoziiile legale speciale privind consimmntul sau prezena copilului, n
procedurile care l privesc, precum i prevederile referitoare la desemnarea de
ctre instan a unui
reprezentant n caz de conflict de interese rmn aplicabile.
Textul are corespondent n dispoziiile art. 24 din Legea nr. 272/2004

103. Definiti institutia logodnei.

Logodna nu reprezint altceva dect o promisiune reciproc de cstorie, fcut
de regul ntr-un cadru festiv. Logodna nu poate fi calificat ca un antecontract,
pentru c nu este de conceput existena unei obligaii de a ncheia o cstorie.
Altfel spus, libertatea de a se cstori, prin componenta ei - dreptul de a nu se
cstori face imposibil o asemenea obligaie juridic.
Din punct de vedere sociologic, logodna reprezint o perioad preparatorie, n
vederea viitoarei cstorii. n practic, promisiunile de cstorie sunt adeseori
dublate de convieuirea viitorilor soi, un fel de pre-mariaj sau cstorie de
prob. Dei, din punct de vedere juridic, simplele promisiuni
de cstorie sunt suficiente pentru a ridica probleme de calificare juridic i
responsabilitate, nu exist un contencios relevant n aceast materie, astfel nct,
de regul, eventualele litigii se plaseaz mai ales pe planul raporturilor
patrimoniale dintre concubini i al stabilirii paternitii din afara cstoriei, n
cazul n care au rezultat copii.
Natura juridic a logodnei este controversat n doctrin. Astfel, s-a considerat c
logodna nu este un contract, ci un simplu fapt juridic care poate s produc cel
mult efecte extrinseci cstoriei, n special n cazul ruperii unilaterale i abuzive.
Dei noul Cod civil nu calific expres logodna ca fiind
un contract, din ansamblul reglementrii s-ar putea desprinde aceast concluzie.
Astfel, art. 266 definete expres logodna ca fiind promisiunea reciproc de a
ncheia cstoria. Textul se
refer expres la ncheierea logodnei, respectiv la condiiile de fond i
formalitile logodnei.

104. Conditiile de forma pentru incheierea logodnei.
Cstoria este uniunea liber consimit ntre un brbat i o femeie, ncheiat
potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie, i reglementat de
normele imperative ale legii . Exprimarea consimmntului liber al celor ce se
cstoresc este garantat prin dispoziii legale care permit ncheierea cstoriei
bazat pe afeciunea reciproc a viitorilor soi. Pornind de la tradiie i pn la
dispoziiile constituionale (art. 44, pct. 1 Constituia Romniei) cstoria trebuie
s se ncheie numai ca urmare a voinei libere a viitorilor soi, care au toat
libertatea de a se ndrepta spre acest act, numai potrivit nclinaiei lor reciproce,
pe baza strilor bazate pe afeciune i ncredere . Cstoria se ncheie ntotdeauna
n formele cerute de lege, ceea ce denot caracterul solemn al cstoriei. Acest
caracter se exprim, printre altele, prin aceea c se ncheie numai ntr-un anumit
loc, n faa autoritii de stat, ntr-o zi dinainte fixat i n prezena efectiv i
concomitent a ambilor soi, cu posibilitatea pentru public de a asista la
celebrarea cstoriei. ncheierea i nregistrarea cstoriei sunt de competena
exclusiv a autoritii de stat. Potrivit dispoziiilor constituionale care garanteaz
tuturor cetenilor libertatea contiinei i libertatea exercitrii cultului religios,
soii au posibilitatea s procedeze la celebrarea religioas a cstoriei, dar aceasta
numai dup ncheierea cstoriei n faa autoritii de stat (Constituia Romniei,
art. 44, pct. 13); aceast celebrare religioas neproducnd nici un efect juridic. Tot
astfel, uniunea ncheiat numai religios nu are valoare juridic . Pentru ncheierea
unei cstorii valabile i sntoase este necesar a fi ndeplinite att condiii de
fond ct i condiii de forma.

105. Raspunderea pentru ruperea abuziva sau, dupa caz, pentru determinarea
culpabila a ruperii logodnei.
Se sancioneaz modalitatea n care s-a produs ruperea unilateral a logodnei
(intempestiv, brutal, incorect, injurioas). Noul Cod civil reglementeaz expres
rspunderea pentru ruperea logodnei n art. 269, astfel:
(1) Partea care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la despgubiri pentru
cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost
potrivite cu
mprejurrile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate.
(2) Partea care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate fi
obligat la despgubiri n condiiile alin. (1).
Reclamantul trebuie s dovedeasc, aadar, caracterul abuziv al ruperii logodnei,
culpa logodnicului prt, precum i prejudiciul cauzat. Referitor la prejudiciu,
ntruct textul nu distinge, poate fi reparat sub forma despgubirilor att
prejudiciul material, ct i cel moral.
n sfrit, potrivit art. 270 din N.C.civ., dreptul la aciune, att pentru restituirea
darurilor, ct i n cazul rspunderii pentru ruperea logodnei se prescrie n termen
de un an de la ruperea logodnei.


106. Obligatia de restituire a darurilor in cazul ruperii logodnei.

Potrivit art. 268:
(1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au
primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu
excepia darurilor obinuite. (2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta
nu mai este cu putin, n msura mbogirii.
(3) Obligaia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia
dintre logodnici.
Soluiile sunt fireti. Darurile manuale, fcute pentru a respecta un obicei social i
care au o valoare modic n raport cu nivelul de trai al donatorului nu se restituie.
Cadourile cu valoare mare, fcute n considerarea cstoriei proiectate sunt
supuse restituirii. Cu toate acestea, dac ruperea logodnei a fost abuziv, ele pot
fi pstrate cu titlu compensatoriu, n contul despgubirilor care s-ar cuveni prii
obligate la restituire.

107. Desfacerea, desfiintarea si incetarea logodnei.
Oricare dintre logodnici poate rupe logodna, ceea ce echivaleaz cu o denunare
unilateral a logodnei. Potrivit alin. (3) al art. 267, ruperea logodnei nu este
supus niciunei formaliti i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob. De
asemenea, ca i o garanie a libertii matrimoniale, potrivit alin. (2) al art. 267,
clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris.
Faptul c logodna poate fi oricnd denunat (rupt) n mod unilateral nu
nseamn c nu se pot produce i anumite consecine juridice. Art. 268 i art. 269
reglementeaz dou asemenea efecte: restituirea darurilor si raspunderea pentru
ruperea unilaterala a logodnei.
108. Definiti si comentati institutia casatoriei.
Noiunea de cstorie desemneaz actul juridic al cstoriei, adica acel act juridic
prin care, pe temeiul consimmntului viitorilor soti, constatat de ofierul strii
civile, acetia ntemeiaz o familie.
Noiunea de cstorie desemneaz starea (statutul) juridic dobndit prin
ncheierea actului juridic al cstoriei, adic ansamblul drepturilor, ndatoririlor ce
iau natere n persoana firecruia dintre soi ca urmare a ncheierii cstoriei.
Sens doctrinar : prin cstorie se desemneaz instituia cstoriei, adic
totalitatea normelor juridice referitoare la actul juridic, precum i statutul juridic
al soilor.

109. Locul ocupat de institutia casatoriei in cadrul dreptului civil al familiei.
Comentarii
Din punct de vedere legal, casatoria este un act juridic incheiat de cei ce doresc sa
se casatoreasca, iar pe de alta parte, situatia juridica a celor casatoriti. Casatoria
este o uniune liber consimtita, monogama, ce se incheie in formele cerute de
lege, cu scopul de a forma o familie, avand caracter civil. Casatoria se intemeiaza
pe deplina egalitate in drepturi intre barbati si femeie.
Dreptul familiei reprezint unul dintre cele mai speciale i n acelai timp
controversate ramuri ale dreptului. Dreptul familiei reprezint acea ramur a
sistemului de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaz
relaiile (patrimoniale i personale) de familie, pe care societatea are interes s le
ndrume juridicete.
Odat cu creterea importanei acordate femiliei n societatea contemporan, cu
nelegerea caracterului complex al acesteia, cu evoluia concepiei privind
respectarea drepturilor omului, cu diversificarea normelor juridice n domeniu i
dezvoltarea jurisprudenei, dreptul familiei a devenit o ramur special de drept,
desprins din dreptul civil, care rmne norm general n raport cu acesta (n
cazul n care nu exist norm expres n materia normelor de familie se aplic
regulile drepturile civil, trebuind ns interpretate potrivit principiilor dreptului
familiei).

110. Enumerati si comentati caracterele casatoriei.
Caracterele juridice ale casatoriei:
1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de
competenta exclusiva a autoritatii de stat. De asemenea celebrarea religioasa a
casatoriei este permisa numai dupa casatoria civila ; in caz contrar preotul sau
reprezentantul oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia religioasa poate fi
sanctionat contraventional.
2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este valabil
numai daca viitorii soti respecta anumite cerinte de forma cum ar fi :
consimtamantul trebuie exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal, in
prezenta a doi martori.
3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are la baza
cele doua vointe liber exprimate a viitorilor soti.
111.Enumerati conditiile de fond,in sens restrains,la incheierea casatoriei
Potrivit dispozitiiloe legale,conditii de fond necesare incheierii casatoriei sunt:
-Diferentierea de sex
-Varsta matrimonial
-Consimtamantul viitorilor soti
-Comunicarea starii sanatatii
CEEA CE URMEAZA ESTE DETALIAT PENTRU CINE DORESTE SA
INVETE ASTFEL
Prin conditii de fond se inteleg acele imprejurari care trebuie sa existe la incheierea
casatoriei, pentru ca ea sa fie valabila.
Acestea se clasifica in functie de urmatoarele criterii:
a)In functie de consacrarea lor legislative:
-Conditii de fond exprese,adca prevazute expres de noul cod civil
-Conditii de fond virtual,neprevazute de lege,dar care rezulta implicit din scopul
urmarit de leguitor

b)In functie de sanctiunea car eintervine in cazul neindeplinirii lor
-Conditii de fond dirimante,a caror neindeplinire atrage nulitatea casatoriei si care
sunt stabilite prin norme imperative:diferentierea de sex,varsta matrimonial si
consimtamantul viitorilor soti
-Conditii de fond prohibitive,a caror neindeplinire nu duce la nulitatea casatoriei,ci
pastreaza casatoria valabila,insa atrag sanctiuni disciplinare pentru ofiterul d stare
civila,si care sunt stabilite prin norme imperative:diferenta de sex,varsta
matrimonial si consimtamantul

c)Dupa scopul pe care il urmaresc si elementele a caror existenta o vizeaza la
incheierea casatoriei:
-Conditii de ordin fizic sunt considerate:diferentierea de sex,varsta matrimonial si
comunicarea reciproca a starii de sanatate viitorilor soti
-Conditii de ordin psihic sunt considerate:existent consimtamantului viitorilor soti
si exprimarea sa libera
-Conditii de liber moral sunt considerate:impiedicarea incheierii unei casatorii intre
rude apropiate sau intre personae intre care exista relatii rezultate din adoptie sau
tutela.

112. Enumerati impedimentele,in sens restrans,la casatorie
Impiedimentele la casatorie sau piedicile legale la casatorie constituie imprejurari
de fapt si de drept care,daca exista,casatoria nu mai poate fi incheiata.
Acestea sunt:
-Bigamia sau statutul de casatorit al unuia dintre viitori soti
-Rudenia de sange n gradul oprit de lege,adica intre rudele de linia dreapta la
infinit,iar intre cele in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusive
-Rudenia rezultata din adoptie
-Starea de tutela
-Starea de alienatie sau debilitate mintala
-Este interzisa casatoria intre persoane de acelasi sex

113.Definiti consimtamantul la casatorie
Existenta consimtamantului la casatorie a viitorilor soti este cerinta
fundamental,indispesabila a actului juridic al casatoriei,nu si suficienta,pentru ca
acesta mai trebuie sa fie liber,adica netulburat in manifestarea sa,precum si actual.

114. Emanciparea minorului
Capacitatea de exerciiu anticipat

Pentru motive temeinice, instana de tutel poate recunoate minorului care a
mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplin de exerciiu. n acest scop, vor fi
ascultai i prinii sau tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, i avizul
consiliului de familie.

115.Principiul care guverneaza relatiile personale dintre soti si consecinta
aplicarii acestui principiu

Tinand cont de dispozitiile din noul Cod civil,consideram ca relatiile personale
dintre soti presupun existenta urmatoarelor oblgatii:
-De a lua deciziile impreuna
-De a-si acora respect si sprijin moral
-De fidelitate
-De a locui impreuna
-De a avea impreuna relatii sexual liber consimtite
-Independenta sotilor
-De a hotari asupra numelui pe care il vor purta in casatorie
-Abtinerea de la orice act de violenta familiala

1.Sotii vor decide impreuna atat asupra vietii lor publice,cat si private,vor lua
decizii asupra tuturor actelor si faptelor lor,intrucat consecintele actelor sau
faptelor unui sot se pot revarsa si asupra celuilalt.
Art 308 C civ
2.Aceasta obligatie este o consecinta a prieteniei si afectunii pe care se intemeiza
raporturile de casatorie si este bazata pe sinceritate,rabdare,buna intelegere si
comunitatea matrimonial de viata,incurajarea si stimularea reciproca in activitatile
familial,profesionale si obstesti,apararea la nevoie a cinstei si reputatiei celuilalt
sot,sprijinul reciproc in caz de boala,infirmitate ori alte asemenea situatii speciale.
Art 309 alin 1
3.Continutul ei consta in abtinerea sotilor de a avea relatii sexual cu alte
persoane.Indatorirea de fidelitate tine,inainte de toate,de sfera intima a vietii
conjugale.
4. Intelegerea sotilor privitoare la domiciliu se refera la stabilirea domiciliului
comun, deoarece in acest fel ei isi stabilesc si locuinta lor comuna; totodata, prin
stabilirea domiciliului comun, sotii se obliga si la mentinerea acestuia, ei neputand
decat tot de comun acord sa-si schimbe domiciliul astfel ales, de aceea, parasirea
nejustificata a domiciliului comun, care constituie si locuinta comuna a sotilor,
poate constitui un motiv temeinic de divort pentru sotul parasit.

Art 321-324
5.Continutul aceste obligatii consta in datoria sotilor de a intretine impreuna relatii
sexual liber consimtite.
6.Niciunul dintre soti nu este indreptatit sa exercite controlul asupra
corespondentei si realtiilor sociale ale celuilalt sot.
7.Daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l au
declarat in fata delegatului de stare civla pana in momentul incheierii
casatoriei,unul dintre soti nu poate cere schimbarea lui pe cale administrative decat
cu consimtamantul celuilalt sot.
8.Fiecare sot va decide in privinta propriei sanatati,pentru ca fiecare persoana
dispune liber de prorpiul sau corp,iar dreptul la viata este unul fundamental.

116.Obiectul regimului matrimonial in sens material

Regimul matrimonial este puntea de legatura dintre dreptul familiei,redus la
cel al casatoriei,si dreptul civil clasic conceput ca drept patrimonial.
In sens material,regimul matrimonial reglementeaza ansamblu bunurilor
sotilor,deci totalitatea bunurilor sotului si sotiei,indiferent de data si de modul de
dobandire a acestora.Obiectul sau il formeaza toate bunurile pe care sotii le aveau
in momentul incheierii casatoriei,precum si cele dobandite de ei in timpul
casatoriei,impreuna sau separate,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.In cazul
proprietatii collective,drepturile vor consta fie in parti din copropietate,fie in partile
cuvenite din proprietatea comuna,proprietatea putand fi generate de o indiviziune
de familie,o comunitate ereditara,rezultand dintr- o succesiune sau raporturile care
unesc membrii unei societati simple,in nume colectiv sau in comandita.

117.Obiectul regimului matrimonial in sens juridic

In sens juridic,regimul patrimonial supune bunurile sotilor unor reguli avand
ca obiect propriu,dar formand impreuna un tot coerent.O parte dintre aceste reguli
se refera la proprietatea asupra bunurilor,ele guvernand separatia bunurilor sau
compunere patrimoniilor.Cu ajutorul lor se pot stabili daca anumite bunuri pe care
sotii le-au avut in momentul incheierii casatoriei sau le-au dobandit ulterior,in
timpul casatoriei,raman proprii fiecaruia sau intra,in totalitate sau in parte,in masa
comuna.

118.Regimurile matrimoniale,dupa izvorul lor

Din punctul de vedere al izvorului lor, se clasific n:
- regimuri matrimoniale legale
-regimuri matrimoniale convenionale. Acestea din urm i au izvorul n
conveniile matrimoniale. Regimul matrimonial legal se aplic ori de cte ori
viitorii soi nu au ncheiat o convenie matrimonial.

119.Regimurile matrimonial,dupa structura lor

Dup structura lor, regimurile matrimoniale sunt:
-de comunitate
-de separaie de bunuri
-eclectice (mixte), adic mbin separaia din timpul cstoriei cu un principiu
comunitar care se manifest la desfacerea cstoriei. Astfel, regimul de participare
la achiziii este un regim matrimonial eclectic.
La rndul lor, regimurile comunitare pot fi:
-universal
-pariale.
Criteriul esenial n funcie de care se realizeaz calificarea regimului matrimonial
este compoziia activului. Astfel, regimurile comunitare se caracterizeaz prin
existena unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific. Regimurile
separatiste se caracterizeaz prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune,
patrimoniul fiecruia dintre soi fiind, n linii mari, structurat asemenea persoanelor
celibatare.
Regimurile mixte mprumut unele trsturi de la ambele regimuri, nefiind posibil
calificarea lor ca fiind separatiste sau comunitare.

120.Dupa cum pot sau nu modificate in timpul casatoriei

Dup cum se pot sau nu modifica n timpul cstoriei,regimurile
matrimoniale sunt:
- imutabile
- mutabile.
Dup cum am artat, tendina general este aceea de a permite modificarea
regimului matrimonial n timpul cstoriei.



121.Definiti regimul primar

Regimul primar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza
raporturile stabilite intre soti sau intre unul sau ambii soti,pe de o parte si terte
persoane pe de alta parte,raporturi ce au drept obiect bunuri existente in momentul
incheierii casatoriei,dobandite pe parcursul acesteia,precum si obligatiile sarcinilor
casatoriei si care se aplica tuturor casatoriilor,indiferent de regimul matrimonial
caruia ii sunt supusi sotii.

122. Stabilirea cuantumului contributiei la cheltuielile casatoriei prin acordul
sotilor
Obligaia de a suporta cheltuielile csniciei constituie un efect al cstoriei i se
concretizeaz n contribuia fiecruia la asigurarea condiiilor materiale ale traiului
comun. Dei regulile n aceast materie intr n compunerea regimului primar, de
la care nu se poate deroga, totui, prin excepie, viitorii soi sau, dup caz, soii au
posibilitatea de a stabili prin convenie matrimonial unele aspecte viznd
cheltuielile cstoriei, norma juridic avnd un caracter supletiv, iar nu imperativ.
Numai n lipsa unei asemenea stipulaii se aplic dispoziia legal prin care se
consacr regula proporionalitii mijloacelor, cu precizarea c nu se poate conveni
n sensul c numai unul dintre soi este obligat s suporte cheltuielile cstoriei.

123.Notiunea de locuinta conjugala
Locuinta conjugala este defininta in art. 321 alin. (1) ca fiind locuinta comuna a
sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. Oricare dintre soti poate
cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu
este proprietarul imobilului in cauza si fara obligata de a-l informa pe calalt sot

124.Exercitarea unei profesii de fiecare sot
Art. 327 N.C.civil. prevede faptul ca fiecare sot este liber sa exercite o profesie si
sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii
revin privind cheltuielile casatoriei.

125.incheierea actelor juridice de catre soti
Pentru incheierea actelor juridice de catre soti este necesara indeplinirea
cumulativaa doua categorii de conditii: conditii de fond, respectiv conditii de
forma
Conditiile de fond sunt:
1.Consimtamantul la casatorie
2.Varsta matrimoniala-Exceptie: minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate
casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai ori, dupa caz, a
tutorelui si cu autorizarea directiei generale de asistenta sociala si protectie a
copilului in acare raza teritoriala isi are domiciliul.
3.Comunicarea reciproca de catre vititorii soti a starii sanatatii lor
Conditiile de forma sunt:
1.Formalitati premergatoare incheierii casatoriei
A)Declaratia de casatorie
B) Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei
de casatorie
2.Formalitati concomitente incheierii casatoriei
A)Solemnitatea incheierii casatoriei
B)Publicitatea incheierii casatoriei

126.Mandatul conventional intre soti
-Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea
drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. (art.314-Noul cod civil)

127.Mandatul judiciar intre soti
Art.315-Noul cod civil legea 287/2009
(1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si maifesta
vointa, celalat sot poate cere instantei de tutela incuiintarea de a-l reprezenta pentru
exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea
pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui
mandat.
(2) In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul
reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin. (1) sa cand este numit un
tutore ori, dupa caz, un curator.
(3) Dispozitiile art.346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator.



128. dreptul la informare intre soti
(1) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt s ail informeze cu privire la bunurile,
veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa istantei de
tutela.
(2) Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa
furinizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.
(3) Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor ceruta atunci cand, potrivit legii,
refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.
(4) Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai
la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca
sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.


129.Notiunea de conventie matrimoniala
(art.329-Noul cod civil)Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al
comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.
Conventia matrimoniala reprezinta actul prin care viitori soti, sau cei deja
casatoriti, stabilesc regimul matrimonial aplicabil casatoriei lor, cat si alte
dispozitii legate de viitoarele relatii patrimoniale ale acestora.


130. Principiul libertatii incheierii conventiilor matrimoniale
Principiul libertatii incheierii conventiilor matrimoniale prevede faptul ca, sotii pot
introduce in contractul lor de casatorie dispozitii diferite de cele impuse de regimul
juridic legal, combinand regulile de natura patrimoniala, dar fara ca acestia sa se
abata de la dispozitiile legale prevazute in codul civil pentru aceasta.


131. Obiectul conventiei matrimoniale
Obiectu conventiei matrimoniale este constituit de regimul matrimonial pe care
sotii il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal in administrarea unor bunuri
comune aflate in devalmasie sau in copropietate.


132. Cauza in conventiile matrimoniale
Cauza conventii matrimoniale pentru care viitori soti, sau sotii, inceheie o
conventie matrimoniala este aceea de a-si organiza raporturile patrimoniale care
vor caracteriza viata lor de familie, fiind prin urmare, in prezenta unei cauze speci
ale (affection conjugalis).


133. Efectele nulitatii unei conventii matrimoniale
In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se va aplica
regimul comuintatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de terii de buna-
credinta.


134. Caducitatea conventiei matrimoniale
Caducitatea conventiei matrimoniale intervine dupa caz, atunci cand casatoria nu s-
a incheiat sau a fost desfintata pentru o cauza de nulitate. Cu toate acestea, vor
supravietui si vor produce efecte actele juridice independente de regimul
matrimonial, cuprinse intr-o conventie matrimoniala, si pe care partile nu le-au
subordonat incheierii casatoriei.


135.Incetarea regimului matrimonial
Conform art.319 (N.C.C) regimul matrimonial inceteaza prin constatarea
nulitatii,anularea,desfacerea sau incetarea casatoriei.


136.Lichidarea regimului matrimonial
In conditiile in care patrimoniile celor doi soti sunt complet separate lichidarea
regimului matrimonial va fi guvernata de regulile dreptului comun privitoare la
partaj, in caz contrar aceasta se va face dupa regulile stabilite de catre cei doi soti
prevazute in conventia matrimoniala. Ea intervine la desfacerea casatoriei prin
divort, la schimbarea regimului matrimonial existent sau la decesul unuia dintre
soti si se efectueaza prin act de lichidare incheiat in forma autentica sau, in caz de
neintelegere, prin hotararea judecatoreasca, si trebuie sa aiba in vedere data
incetarii comunitatii, natura juridica a comunitatii post-matrimimoniale, iar in
cadrul lichidarii propriu-zise pe langa impartirea bunurilor comune trebuie avut in
vedere si lichdarea pasivului matrimonial.
Prima etapa a lichidarii in absenta unei conventii matrimoniale fiind determinarea
cotei parte a fiecaruia dintre sot, sau fost sot, pe baza contributiilor sale aduse atat
la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor, dupa care se va
trece la partajarea bunurilor si la regularizarea datoriilor.






137.Lichidarea comunitatii legale prin schimbarea regimului matrimonial
In caz de incetare sau de schimbare, regimul comunitatii legale se lichideaza
potrivit legii, prin act autentic notarial ( daca sotii se inteleg) sau, in caz de
neintelegere, pe cale judiciara, hotararea judecatoreasca definitiva sau, dupa caz,
inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare.

138.Extinderea comunitatii de bunuri
Cu respectarea exceptiilor prevazute de art. 367 lit a) Cod civil, sotii pot extinde
comunitatea prin includerea in comunitate bunurile dobandite sau datorii proprii
nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei. Aceasta posibilitate exista si in cazul
incheierii unei conventii matrimoniale in timpul casatoriei. Limita maxima a
extinderii comunitatii o reprezinta comunitatea universala de bunuri, mai putin
bunurile care raman proprii in temeiul legii.


139.Restrangerea comunitatii de bunuri
Cu respectarea exceptiilor prevazute de art.367 lit a) Cod civil, sotii pot restrange
comunitatea, pana la limita transformarii regimului intr-unul de separatie de
bunuri.




140.Modificarea gestiuni bunurilor sotilor
Una dintre cele mai importante probleme ale regimurilor comunitare o constituie
cea legata de gestiunea bunurilor comune. La baza acestei gestiuni sta, in prezent,
principiul egalitatii sotilor.
Din punct de vedere teoretic pot fi concepute trei sisteme de gestiune a bunurilor
comune:
Gestiunea comuna fiecare sot are dreptul de a participa la gestiunea bunurilor
comune, alaturi de celalalt
Gesiunea paralela fiecare sot are aceleasi puteri asupra bunurilor comune
Gestiunea separata fiecare sot nu are putere decat asupra bunurilor proprii si
asupra bunurilor comune pe care le-a dobandit
La acestea se poate adauga, cu titlu exceptional, gestiunea exclusiva un sot are o
putere exclusiva, tinand seama de natura juridica a actului sau a bunului.

141.Separatia activului in regimul matrimonial al separatiei de bunuri
Principiul dominant in cazul separatiei activului este acela de fiecare pentru sine
exceptiile fiind reprezentate de :
1)Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun utilizand fondur/bunuri
apartinant celuilalt sot, fara acordul acestuia. In acest caz art. 363 alin. (2) prevede
faptul ca sotul proprietar al bunurilor/fondurilor utilizate poate alege intre a
reclama pentru sine propietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de
la sotul dobanditor, insa doar inainte ca sotul dobanditor sa dispuna de bunul
dobandit, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut ca bunul a fost
achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bunurilor celulialt sot.
2)Ipoteza in care sotii dobandesc un bun in baza unui act juridic cu titlu gratuit in
care este prevazuta grtificarea ambiilor soti. In acest caz bunurile dobandite
impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile
legii.
3) Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun in timpul separatiei de bunui.
In acest caz in lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, existenta
copropietatii in cazul unei posesii comune.




142.Separatia pasivului in regimul matrimonial al separatiei de bunuri
Independenta patrimoniala a sotilor se manifesa si in privinta laturii pasive, in
principiu neexistand decat datorii personale ale fiecarui sot potrivit art. 364 alin.
(1) care prevede faptul ca Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile
nascute din acte savarsite de celalat sot. in afara cazurilor in care obligatiile
asumate de oricare dintre ei sunt acumulate pentru acoperirea cheltuielilor
obisnuite ale casatoriei si a cresterii si educarii copiilor si in lipsa unei conventii
aditionale care sa specifice altfel sau in cazul in care sotul interesat face dovada
carateruui inutil ori excesiv al cheltuielilor facute de celalalt.

143. Efectele nulitatii casatoriei
Nulitatea cstoriei are caracter judiciar, n sensul c aceasta trebuie s fie
constatat, sau, dup caz, pronunat de instana judectoreasc.

Spre deosebire de dreptul comun, unde nulitatea unui act juridic poate fi invocat
fie pe cale de aciune, fie pe cale de excepie, nulitatea cstoriei implic
ntotdeauna o aciune n justiie, care are un caracter personal nepatrimonial (este o
aciune n contestare de stare civil).

Cstoria este desfiinat din ziua rmnerii irevocabile (definitive, potrivit
N.C.civ.) a hotrrii.29. Nulitatea cstoriei produce aceleai efecte, indiferent
dac este absolut sau relativ, expres ori virtual.

144. Situatia copiilor in cazul desfiintarii casatoriei
Situaia copiilor
(1) Nulitatea cstoriei nu are niciun efect n privina copiilor, care pstreaz
situaia de copii din cstorie.
(2) n ceea ce privete drepturile i obligaiile dintre prini i copii se aplic, prin
asemnare, dispoziiile privitoare la divor.

145. Conceptiile care au la baza temeiul juridic al divortului

1. Concepia divorului prin efectul voinei soilor.
Potrivit acestei concepii
cstoria poate fi desfcut fie prin voina unilateral a oricruia dintre soi, fie
prin
acordul de voina al soilor (consimmntul soilor la divor se constat prin
hotrrea
judectoreasc sau prin nregistrarea cererii de divor la organul de stare civil).
Din
punct de vedere doctrinar, concepia i-a gsit argumentarea n cadrul teoriei
contractuale asupra cstoriei: de vreme ce ncheierea cstoriei are loc prin voina
soilor, desfacerea acesteia se realizeaz tot prin voina lor. Deci, desfacerea
cstoriei
apare ca o realizare, dup caz comun sau unilateral, a cstoriei.

2. Concepia divorului prin efectul hotrrii judectoreti.
n aceast concepie, voina soilor se rezum numai la promovarea aciunii de
divor n justiie, ea
neavnd i rolul de a soluiona desfacerea cstoriei. Acest rol revine n
exclusivitate
instanei judectoreti, investit cu soluionarea aciunii de divor. Din punct de
vedere
doctrinar, concepia divorului prin efectul hotrrii judectoreti a fost consacrat
n
cadrul teoriei instituionale asupra cstoriei i a teoriei cstorie uniune.

3. Concepia mixt.
Aceast concepie prezint dou variante:
- n prima variant, ca regul avem desfacerea cstoriei prin efectul voinei
soilor i, numai prin excepie, divorul are loc prin efectul hotrrii judectoreti;
- n a doua variant, avem ca regul desfacerea cstoriei prin efectul
hotrrii judectoreti i, numai prin excepie, n cazurile expres prevzute de lege,
divorul are loc prin efectul voinei soilor.

4. Concepia Codului Civil din 1865.
Codul Civil romn din 1865 a adoptat o
concepie mixt n cea de-a doua variant. Astfel divorul prin consimmntul
mutual
era posibil cu ndeplinirea urmtoarelor condiii: soul s fi mplinit vrsta de 25
ani, iar
soia de 21 ani; n momentul introducerii cererii de divor s fi trecut cel puin doi
ani
de la data ncheierii cstoriei; s nu fi trecut 20 de ani de la ncheierea cstoriei,
iar
soia s nu fi mplinit 45 ani (art. 254-276).

5. Concepia adoptat de Codul Familiei.
ntocmai ca i cele mai numeroase
legislaii moderne, Codul romn de familie a adoptat n privina temeiului juridic
al
divorului o concepie mixt, n baza creia regula este desfacerea cstoriei prin
efectul
hotrrii judectoreti, pentru motive temeinice, care fac imposibil continuarea
cstoriei i, numai prin excepie, n cazurile anume i limitativ prevzute de lege,
divorul poate avea loc pe baza acordului de voina al soilor.

146. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti

Vezi 145

147. Conceptii privind natura motivelor de divort

a) Concepia divorului sanciune.
Divorul se pronun la cererea unuia dintre
soi ca o sanciune pentru conduita necorespunztoare a celuilalt so. n literatura
de
specialitate s-a apreciat c divorul apare ca o sanciune civil sau de dreptul
familiei, la
baz fiind ideea de culp.

b) Concepia divorului remediu.
Se admite divorul ori de cte ori se ivete o
mprejurare care face imposibil continuarea cstoriei. Nu prezint importan
natura
motivelor care au determinat apariia acelei mprejurri. Majoritatea legislaiilor
contemporane au promovat concepia aceasta.

c) Concepia mixt. Sunt mbinate elementele primelor dou concepii
(divorului sanciunea i divorului remediu) n felul urmtor:
- Divorul este reglementat ca o sanciune i numai prin excepie poate fi i un
remediu;
- Divorul este ntotdeauna un remediu, dar, de cele mai multe ori, el presupune
i culpa unuia ori ambilor soi.

d) Concepia Codului civil romn din 1865. Codul civil romn a consacrat
concepia divorului sanciune. Alturi de aceasta, legiuitorul a adoptat i
concepia divorului remediu, deoarece era admis i desfacerea cstoriei prin
consimmntul
mutual.

e) Concepia Codului familiei.
Din analiza ntregului articol 38 C.fam., rezult c a fost adoptat concepia mixt
privind natura motivelor de divor. Aa fiind,
divorul apare, n principal, ca un remediu.

148. Conceptiile privind reglementarea motivelor de divort

a) Concepia enumerrii motivelor de divor.
Legislaiile care au adoptat aceast
concepie individualizeaz toate motivele de divor sau numai o parte dintre ele,
restul
fiind determinate doar generic. Acestea din urm sunt lsate la aprecierea instanei
judectoreti, pentru a hotr dac pot constitui sau nu motive temeinice de divor.


b) Concepia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divor. Potrivit
acestei concepii, legea nu enun motivele de divor, ci numai prevede criteriile
dup
care instan judectoreasc apreciaz dac motivele invocate de ctre soi n
aciunea
de divor sau n cererea reconvenional pot fi acceptate sau nu ca motive pentru
desfacerea cstoriei.

c) Concepia mixt. Presupune admiterea att a criteriilor de apreciere a
motivelor de divor, ct i a enumerrii motivelor de divor.

d) Concepia Codului civil din 1865. Prin art. 211-213 i 215, Codul civil a
consacrat concepia enumerrii motivelor de divor. Astfel, putea constitui motiv
pentru
desfacerea cstoriei una din urmtoarele mprejurri: adulterul, excese, cruzimi,
insulte
grave, condamnarea la munc silit, tentativa de infraciune de omor mpotriva
soului
reclamant.

e) Concepia Codului familiei. Din analiza art. 38 C.fam. rezult c legiuitorul
romn a adoptat concepia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divor.
Deci,
s-a renunat la sistemul formalist al enumerrii motivelor de divor ntlnit n
cadrul
Codului Civil i s-a consacrat concepia potrivit creia divorul se poate pronuna
atunci
cnd, datorit unor motive temeinice, raporturile dintre soi sunt grav vtmate i
continuarea cstoriei nu mai este posibil.

149. Definitia divortului

Stingerea cu efect numai pentru viitor a principalelor efecte ale casatoriei, in baza
hotararii irevocabile a instantei, pronuntata la cererea unuia dintre soti sau in baza
consimtamantului de divort al ambilor soti.

150. Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere in cazul desfacerii
casatoriei
Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere
(1) La desfacerea cstoriei, dac nu este posibil folosirea locuinei de ctre ambii
soi i acetia nu se neleg, beneficiul contractului de nchiriere poate fi atribuit
unuia dintre soi, innd seama, n ordine, de interesul superior al copiilor minori,
de culpa n desfacerea cstoriei i de posibilitile locative proprii ale fotilor soi.
(2) Soul cruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere este dator s
plteasc celuilalt so o indemnizaie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare
ntr-o alt locuin, cu excepia cazului n care divorul a fost pronunat din culpa
exclusiv a acestuia din urm. Dac exist bunuri comune, indemnizaia se poate
imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite soului cruia i s-a atribuit beneficiul
contractului de nchiriere.
(3) Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere se face cu citarea locatorului
i produce efecte fa de acesta de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas
definitiv.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplic n mod similar i n cazul n care bunul este
proprietatea comun a celor 2 soi, atribuirea beneficiului locuinei conjugale
producnd efecte pn la data rmnerii definitive a hotrrii de partaj.

151. Prestatia compensatorie in cazul desfacerii casatoriei

n cazul n care divorul se pronun exclusiv din culpa
soului prt, soul reclamant poate beneficia, pe ct este posibil,
de o prestaie care s compenseze un dezechilibru semnificativ pe
care divorul l-ar cauza n condiiile de via ale solicitantului.

Pentru a se putea solicita o asemenea prestaie, este
necesar s fie ntrunite o serie de condiii:
- divorul s se fi pronunat din culpa exclusiv a soului
prt;
- cstoria s fi durat cel puin 20 de ani;
- s se solicite odat cu cererea de desfacere a cstoriei;
- s existe un dezechilibru semnificativ pe care divorul l
determin n condiiile de via ale celui ce solicit prestaia.


152. Obligatia de intretinere intre fostii soti. Conditiile de existenta
Obligaie de ntreinere exist i ntre fotii soi, dar nu are aceeai natur ca cea
din timpul cstoriei, fundamentul ei constnd n regulile de convieuire social i
exist numai n msura n care a fost stabilit hotrrea de divor sau printr-o
hotrre judectoreasc ulterioar.
Obligaia de ntreinere exist dac fostul so se afl n stare de nevoie, cu condiia
ca starea de nevoie s fi intervenit nainte, n timpul sau n termen de un an de la
desfacerea cstoriei, din mprejurri care s aib legtur cu cstoria, s fi avut o
comportare corespunztoare normelor de convieuire social fa de debitor i s
nu se fi recstorit. De asemenea, cellalt so va fi debitor dac are mijloace
materiale suficiente pentru a presta ntreinerea.

153. Cuantumul intretinerii in cazul obligatiei de intretinere intre fostii soti
Cuantumul ntreinerii se stabilete n funcie de nevoile creditorului i
mijloacele debitorului fr, ns, a depi o treime din venitul n munc al fostului
so (dac se acord ntreinere numai lui) sau dup caz, jumtate din venitul net
(dac ntreinerea se acord i pentru copii). Regulile de mai sus se aplic i n
cazul cstoriei putative n msura n care cel puin unul din soi a fost de bun-
credin la ncheierea ei i care, n msura n care ar fi ndeplinite i celelalte
condiii indicate mai sus, ar fi ndreptit la ntreinere.

154. Ascultarea minorului in procedurile administrative si judiciare
(1) n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului
care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat
i copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, dac autoritatea competent consider
c acest lucru este necesar pentru soluionarea cauzei.
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere i a primi
orice informaie, potrivit cu vrsta sa, de a-i exprima opinia i de a fi informat
asupra consecinelor pe care le poate avea aceasta, dac este respectat, precum i
asupra consecinelor oricrei decizii care l privete.
(3) Orice copil poate cere s fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) i (2).
Respingerea cererii de ctre autoritatea competent trebuie motivat.
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta i cu
gradul su de maturitate.
(5) Dispoziiile legale speciale privind consimmntul sau prezena copilului, n
procedurile care l privesc, precum i prevederile referitoare la desemnarea de ctre
instan a unui reprezentant n caz de conflict de interese rmn aplicabile.


155. Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la persoana copilului

Prinii exercit mpreun i n mod egal autoritatea printeasc. Fa de terii de
bun-credin, oricare dintre prini, care ndeplinete singur un act curent pentru
exercitarea drepturilor i ndeplinirea ndatoririlor printeti, este prezumat c are
i consimmntul celuilalt printe.





156. Efectele divortului asupra relatiilor patrimoniale dintre parinti si copii.
Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si
pregatire profesionala a copilului.

Dispunnd desfacerea cstoriei, instana de divor este
obligat s fixeze contribuia fiecruia dintre prini la cheltuielile
de cretere, educare, nvtur i pregtire profesional (art. 42
alin. (3) Cod familie), ntr-un cuvnt, la cheltuielile de ntreinere
a minorului, chiar n lipsa unei cereri exprese n acest sens i
indiferent dac ncredinarea copilului s-a dispus la unul dintre
prini sau la o ter persoan ori la o instituie de ocrotire.
Cuantumul ntreinerii datorate se stabilete n funcie de
nevoile minorului i de mijloacele fiecrui printe. nvoiala
prinilor este admisibil dar, ca i n cazul nvoielii privind
ncredinarea copilului, este necesar ncuviinarea instanei (art.
42 alin. ultim C.fam.), pentru a se preveni nesocotirea intereselor
beneficiarului ntreinerii.

157. Durata si dovada rudeniei

-> INTINDEREA RUDENIEI :
Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai in masura in
care legea ii recunoaste efectele juridice:

a) in unele cazuri rudenia produce efecte numai pana la un anumit grad de
rudenie; de exemplu in privinta opririi casatoriei intre rude pe linie colaterala pana
la gradul patru inclusiv (art.6 Codul familiei), a acordarii intretinerii, care exista
intre parinti si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori sau intre
alte persoane prevazute de lege (art.86 Codul familiei), a chemarii la succesiune,
care exista pentru descendenti, ascendenti si rudele in linie colaterala pana la
gradul patru inclusiv, dar in ordinea si dupa regulile stabilite de lege (art.659 si
urm.Cod civil), a neadmiterii martorilor neputand fi ascultati in aceasta calitate
rudele pana la gradul trei inclusiv (art.189 Cod procedura civila).

b) in alte cazuri, legea ofera un criteriu cu ajutorul caruia se poate determina
gradul de rudenie pana la care rudenia produce efecte. Astfel potrivit art.941 Cod
civil se considera ca sunt persoane interpuse rudele sotului donatar, la a caror
mostenire acesta este chemat in momentul donatiei. Iar potrivit art.940 alin. ultim
Cod civil, orice donatie deghizata sau facuta unei persoane interpuse este nula,
sotii neputand sa-si faca donatii decat in conditiile art.936-940 Cod civil. Tot astfel
donatiile intre vii sau prin testament in favoarea unei persoane incapabile de a
primi cu titlu gratuit sunt nule, fie ca sunt deghizate sub forma unui contract
oneros, fie ca sunt facute unor persoane interpuse (art.812 alin.1 Cod civil). Sunt
persoane interpuse mama, tatal precum si descendentii persoanelor incapabile de a
primi cu titlu gratuit (art.812 alin.2 Cod civil).

c) in unele cazuri, legea recunoaste efectele juridice rudeniei, fara a determina
gradul de rudenie, ceea ce inseamna ca rudenia produce efecte legale fara a
prezenta importanta gradul de rudenie. Astfel, in caz de divort, copiii pot fi
incredintati unor rude (art.42 Codul familiei); curatela poate fi instituita la cererea
rudelor (art.145 Codul familiei); creantele pe care le au fata de tutore, o ruda in
linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pot fi platiti, in timpul tutelei, numai cu
aprobarea autoritatii tutelare (art.126 alin.2 Codul familiei); este oprit sa se incheie
acte judiciare intre tutore, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui de o
parte, si minor, de alta parte (art.128 Codul familiei); nu se poate face un
testament pe mare in favoarea ofiterilor navei daca acestia nu sunt rude cu
testatorul (art.883 Cod civil).

-> DOVADA RUDENIEI se face in mod diferit, dupa cum se urmaresc efecte de
stare civila sau alte efecte.

1. Cand se urmaresc efecte de are civila, dovada rudeniei se face, in principiu, cu
actele de stare civila.

Potrivit art.22 din Decretul nr.31/1954, starea civila se dovedeste cu actele
intocmite sau inscrise in registrele de stare civila, certificatele eliberate pe baza
registrelor de stare civila avand aceeasi putere doveditoare ca si actele intocmite in
registre.


Exista situatii in care starea civila se poate dovedi prin orice mijloc de proba:

1) reconstituirea sau intocmirea in anumite cazuri a actelor de stare civila;
2) cand, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul de
nastere ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul de
nastere in privinta filiatiei fata de mama.

2. Cand se urmaresc interese patrimoniale, dovada rudeniei se face prin orice
mijloc de proba.



158. Notiunea de afinitate :

Afinitatea nu este definita de lege, ea este legatura unuia dintre soti cu rudele
celuilalt (intre ginere si socri, intre cumnati). Ea nu exista intre rudele unui sot si
rudele celuilalt sot (intre cuscri). Sotii "constituiue o uniune distincta, cu legaturi
ce nu pot fi asimilate nici cu rudenia, nici cu afinitatea, ele constituind raporturi
specifice de casatorie", de aceea, concubinajul nu da nastere legaturii de afinitate.

159. Notiunea de rudenie civila

Rudenia reprezinta legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
Codul civil, art. 405 (si urmatoarele)
(1) Rudenia fireasca este legatura bazata pe descendena unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adopia ncheiata n condiiile
prevazute de lege.

160. Notiunea de filiatie

Legatura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste filiatie fata de tata ori
paternitate.

Filiatia este raportul de descendenta a unei persoane din parintii sai. Ea este o
legatura de snge, o legatura biologica care izvoraste din procreare si nastere.

Privita n raport cu mama, filiatia se numeste maternitate. Privita n raport cu tatal,
ea se numeste paternitate.

161. Prezumtia de paternitate

Copilul nscut sau conceput n timpul cstoriei are ca tat pe soul mamei.
Paternitatea poate fi tgduit, dac este cu neputin ca soul mamei s fie tatl
copilului.



162. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei. Modalitatile de stabilire a
filiatiei

Art. 408
Modurile de stabilire a filiaiei
(1) Filiaia fa de mam rezult din faptul naterii; ea se poate stabili i prin
recunoatere sau prin hotrre judectoreasc.
(2) Filiaia fa de tatl din cstorie se stabilete prin efectul prezumiei de
paternitate.
(3) Filiaia fa de tatl din afara cstoriei se stabilete prin recunoatere sau prin
hotrre judectoreasc, dup caz.

163. Cerinte de fond privitoare la persoana adoptatului

Privitor la persoana adoptatului, sunt de ntrunit urmtoarele cerine:

1. vrsta adoptatului. Art. 3 din Legea nr. 2732004 consacr faptul c adopia
vizeaz copilul, copilul fiind persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani sau nu a
dobndit capacitate deplin de exerciiu. Aceeai regul este preluat i de noul
Cod civil n art. 455 alin.(1).

2. consimmntul adoptatului, dac a mplinit vrsta de 10 ani, conform art. 11
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 2732004 i art.463 alin. (1) lit.b) din N.C.civ.
reprezint o alt cerin.
n cuprinsul textului care stabilete persoanele chemate s consimt la adopie,
legiuitorul indic n mod expres copilul care a mplinit vrsta de 10 ani iar nu
adoptatul care a mplinit 10 ani, dar este mai presus de orice ndoial c cerina
consimmntului este, de asemenea, prezent n cazul adopiei persoanei majore
sau care a dobndit capacitate deplin de exerciiu.


164. Cerintele de fond privitoare la persoana sau familia adoptatoare

1. capacitatea deplin de exerciiu;

Deplintatea capacitii de exerciiu a celui care voiete s adopte este expres
prevzut i este o condiie necesar, dat fiind faptul c, prin efectul adopiei,
adoptatorul va dobndi drepturile i ndatoririle printeti privitoare la persoana i
la patrimoniul copilului, inclusiv reprezentarea sa ori, dup caz, ncuviinarea
actelor juridice ale acestuia.

2. vrsta adoptatorului;

Adoptatorul trebuie s fie cu cel puin 18 ani mai n vrst dect cel pe care dorete
s l adopte, pentru c, aa cum s-a spus, adopia imit natura i legea nu a
ngduit formarea unui raport de filiaie ntre dou persoane care nu ar fi destul de
ndeprtate n vrst una fa de alta.

3. condiii materiale i morale necesare pentru creterea, dezvoltarea armonioas a
copilului, aptitudini atestate de autoritile competente;

Persoana sau familia adoptatoare trebuie s ndeplineasc garaniile morale i
condiiile materiale necesare dezvoltrii depline i armonioase a personalitii
copilului, dovedit prin atestarea solicitantului, cerin impus de art. 461 N.C.civ.

4. consimmntul la adopie al adoptatorului, conform art. 11 lit. C din legea
2732004 i art. 463 alin. (2). lit. c) din N.C.civ.;

Adopia presupune manifestarea de voin liber, neviciat, a fiecreia din
persoanele fa de care efectele filiaiei civile se vor produce n mod nemijlocit:
adoptatorul sau soii adoptatori, adoptatul, prinii fireti ai copilului.
Consimmntul la adopie al adoptatorului sau al adoptatorilor este, n toate
cazurile, condiie indispensabil pentru valabilitatea operaiunii juridice.

5. o cerin deosebit de important din perspectiva noii reglementri a codului civil
este aceea a diferenierii de sex pentru adoptatori, dou persoane de acelai sex
neputnd adopta mpreun. Din perspectiva numeroaselor cereri ce fac obiectul
contenciosului drepturilor omului n prezent, credem c pentru instanele romne
acest text aduce o clarificare necesar.

165. Cerinte legate de consimtamantul altor persoane implicate in adoptie

Art. 463 din N.C.civ. stabilete c pentru ncheierea unei adopii mai este necesar
consimmntul prinilor fireti ai adoptatului minor sau al celui ce exercit
ocrotirea printeasc, dac prinii sunt necunoscui, mori, declarai mori sau pui
sub interdicie.


166. Desfacerea adoptiei

Desfacerea adopiei intervine de drept prin decesul adoptatorului sau al soilor
adoptatori, sau, dac adopia a ncetat din orice alte motive, conform art. 462
N.C.civ. Desfacerea adopiei presupune decesul printelui adoptiv, dac adopia a
fost ncuviinat fa de un singur printe adoptiv, sau decesul ambilor prini
adoptivi, desigur, indiferent dac moartea acestora a avut loc concomitent sau
succesiv.


167. Nulitatea adoptiei

Adopia este nul absolut dac este fictiv ori dac s-a ncheiat cu nclcarea
cerinelor de form sau de fond, cu excepia, n acest ultim caz, a unei sanciuni cu
nulitatea relativ prevzute de lege.
Este considerat fictiv adopia ncheiat n alt scop dect cel al ocrotirii
intereselor superioare ale copilului.


168. Definirea notiunii obligatiei legale de intretinere

Reglementat n principal, n prezent, prin dispoziiile art. 86-96 C.fam., obligaia
legal de ntreinere este ndatorirea impus de lege unei persoane de a asigura altei
persoane mijloacele necesare traiului, precum i n cazul obligaiei de ntreinere a
prinilor fa de copiii lor minori - a mijloacelor necesare educrii i pregtirii
profesionale.


169. Caracterele juridice ale obligatiei de intretinere

1. caracterul legal, n sensul c obligaia de ntreinere este stabilit de lege i
exist numai n condiiile i ntre persoanele

2. caracterul personal al obligaiei legale de ntreinere - exist numai ntre
persoanele anume prevzute de lege, este inseparabil legat att de persoana celui
ndreptit s primeasc ntreinere, ct i de persoana celui obligat s o presteze i
este destinat exclusiv asigurrii trebuinelor de zi cu zi ale beneficiarului.

3. caracterul, n principiu, reciproc al ntreinerii rezult n prezent din dispoziiile
cuprinse n art. 2 i art. 86 C.fam., ns fr ca existena obligaiei s fie
condiionat de reciprocitatea ndeplinirii acesteia.

4. caracterul succesiv al obligaiei legale de ntreinere este explicabil, ntruct, de
regul, executarea sa are loc prin prestaii periodice, corespunztor ritmului
nevoilor beneficiarului, nevoi pe care este destinat s le satisfac.

5. caracterul prin excelen variabil al obligaiei legale de ntreinere, dat fiind
faptul c existena, cuantumul, precum i modalitile concrete de executare ale
acesteia difer de la caz la caz

6. caracterul divizibil al obligaiei legale de ntreinere, att sub aspect activ, adic
al creditorilor ntreinerii, ct i sub aspect pasiv, al debitorilor obligaiei.


170. Situatia in care o persoana poate cere prestarea intretinerii concomitent
si in aceeasi ordine de la mai multe persoane
In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute in art. 89 sunt obligate sa
intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu
mijloacele ce au.
Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de
urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit
intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.

171. Stabilirea obligatiei de intretinere

n noul Cod civil se stabilete conform art. 524, de asemenea, c are drept la
ntreinere numai cel ce se afl n nevoie, neputndu-se ntreine din munca sau din
bunurile sale.
Obligaia de ntreinere a prinilor fa de copiii lor minori, este de necontestat c
amndoi prinii sunt datori s contribuie, fiecare proporional cu mijloacele de
care dispune, la acoperirea cheltuielilor legate de creterea, educarea i pregtirea
profesional a copilului.


172. Cuantumul obligatiei de intretinere

n ceea ce privete cuantumul ntreinerii, i N.C.civ. n art. 529 preia vechile
dispoziii ale Codului familiei artnd c: ntreinerea datorat de printe se
stabilete pn la o ptrime din venitul su lunar net pentru un copil, o treime
pentru doi copii i o jumtate pentru trei sau mai muli copii; cuantumul
ntreinerii datorate copiilor mpreun cu ntreinerea datorat altor persoane nu
poate depi jumtate din venitul net lunar al celui obligat.


173. Stingerea obligatiei de intretinere

Cauzele generale de stingere a obligaiei legale de ntreinere sunt urmtoarele:

- dispariia strii de nevoie a creditorului ntreinerii.
- debitorul obligaiei nu mai dispune de mijloace ndestultoare prestrii ntreinerii
- decesul creditorului sau al debitorului obligaiei de ntreinere;
- pierderea calitii avute n vedere de legiuitor prin impunerea obligaiei de
ntreinere.