Curs

Conceptul de victimologie deriva din latinescul victima (victima) si logos (stiinta), adica stiinta care
studiaza victima.
Reprezinta stiinta comportamentului si personalitatii victimei raportata la conceperea, realizarea
si consecintele directe ale actului agresional asupra victimei.
Din punct de vedere lingvistic cuvantul victima are mai multe semnificatii:
-persoana care sufera chinuri fizice sau morale din partea unei persoane, a societatii etc.; --persoana
care sufera urmarile unei intamplari nenorocite, cum ar fi boala, accident, catastrofa etc.; in antichitate
victima era un animal sau un om care urma sa fie sacrificat unei zeite.
rin victima se intelege orice persoana umana care sufera direct sau indirect consecintele fizice,
materiale sau morale ale unei actiuni sau inactiuni criminale .
2. Clasificarea victimelor
Incercarea de a clasifica sigur victimele nu este deloc usoara.
rincipalele dificultati care stau in calea unui asemenea demers pot fi sistematizate astfel:
!. marea diversitate a infractiunilor si, in consecinta, a victimelor;
". victimele apartin, chiar daca cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile: varsta, se#,
pregatire socio-profesionala, pregatire culturala, rol-status social, rol-status economic etc.;
$. diferente mari interindividuale in grupurile de victime in ceea ce priveste responsabilitatile si rolul
%ucat de acestea in comiterea infractiunii.
Cu toate acestea numerosi autori au realizat diverse clasificari in functie de numeroase criterii.
a.Un prim criteriu il reprezinta categoria infractionala care genereaza victime.
Din acest punct de vedere putem avea :
&victime ale infractiunii de omor,
&victime ale infractiunii de vatamare corporala,
&victime ale infractiunii de lovituri sau alte violente cauzatoare de moarte,
&victime ale infractiunii de viol, victime ale infractiunii de furt etc.
'olosind relativ aceleasi criterii A. Karmen identifica urmatoarele categorii de victime: !. copii
disparuti; ". copii maltratati fizic si se#ual; $. persoane in varsta ( victime ale crimei; ). femei
maltratate; *. victime ale actului se#ual; +. victime ale soferilor aflati in stare de ebrietate.
b. Criteriul privind gradul de implicare si de responsailitate al victimelor in comiterea
infractiunii. ,stfel, -endelshon diferentiaza urmatoarele categorii:
!. victima total nevinovata (pruncuciderea);
". victima mai putin vinovata decat infractorul (ignoranta, imprudenta);
$. victima tot atat de vinovata ca si infractorul (provocatoare);
). victima mai vinovata decat infractorul;
!
*. victima care poarta responsabilitatea totala (agresoare);
+. victima innascuta, simulatoare, imaginara.
!olosind acelasi criteriu ". A. !atta# $%&'() elaoreaza urmatoarea clasificare:
!. victima participanta, dispusa sa suporte orice consecinta din spirit de aventura;
". victima latenta, lipsita de initiativa va aprecia desfasurarea agresivitatii intr-un mod imprevizibil,
putand reactiona oricand pentru a evita sau accepta esecul actului victimizant;
$. victima predispusa, cu reactii spre inclinatii schimbatoare, rigide si comple#e care contrazice si
incearca sa revina la vechile atitudini;
). victima provocatoare, fidela unor conceptii in care dispretul si sfidarea regulilor comportamentale
indeamna la actiuni nesocotite, la schimbari de atitudini periculoase, euforice, isterice, e#altate,
melancolice;
*. victima neparticipanta, care adopta posibilitatea de a-si controla comportarea, acceptand doar actele
cu semnificatii cunoscute.
Apro*imativ tot in aza acestui criteriu, +. +amorn $%&',) identifica urmatoarele tipuri de
intalnire victima-infractor: !. initiere; ". facilitare; $. provocare; ). comitere, savarsire; *. cooperare;
+. instigare.
c.In anul %&((, criminologul american .. .c#afer, in volumul .ictimolog/. 0he .ictime and 1is
Criminal, clasifica victimele astfel:
!. victime fara relatii anterioare cu criminalul, deci fara a-l cunoaste, fapta fiind imputabila doar
agresorului;
". victime provocatoare, doar provoaca, cu intensitati deferite de la un caz la altul;
$. victime citatoare, cand victima initiaza si participa la actul agresional;
). victime slabe sub aspect biologic, conformarea e#ecutarii actiunii agresionale este rezultatul
neputintei biologice de a se impotrivi;
*. victime slabe sub aspect social;
+. alte victime;
2. victime politice.
d./ans von /entig elaoreaza urmatoarea clasificare pornind de la rolul unor elemente
situationale specifice victimelor in comportamentul lor:
!. victime nevarstnice, psihologia acestora fiind afectata de lipsa de e#perienta sociala si de lipsa fortei
fizico-morale care sa le permita opunerea de rezistenta agresorului;
". victime femei, care devin cu precadere subiectul pasiv al infractiunilor se#uale daca sunt tinere sau al
infractiunilor motivate material daca sunt mai in varsta;
"
$. victime varstnice, care depind de sanatatea mentala, de modul de implicare in realitatea
incon%uratoare, de gradul de adecvare a relatiilor individuale psiho-volitionale;
). dependentii de alcool si stupefiante, cei din urma fiind e#pusi in primul rand autovictimizarii;
*. imigrantii, psihicul acestora fiind afectat de probleme de ordin comunicational, de lipsa mi%loacelor
materiale si de ostilitatea bastinasilor;
+. etnicii care se confrunta cu problema integrarii sociale din partea lor, si a discriminarii rasiale din
partea ma%oritarilor;
2. indivizii normali dar cu inteligenta redusa, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele actiunilor lor in
raport cu influentele mediului;
3. indivizii temporar deprimati la care prezenta scopului in plan mental este redusa datorita lipsei de
vointa si a sentimentului de inferioritate; 4. indivizii achizitivi, starea de relationare a acestora cu
mediul fiind determinata de vointa de a realiza profituri in orice conte#t se iveste o oportunitate;
!5. desfranatii si destrabalatii care devin vulnerabili fata de manevrele infractorilor datorita indiferentei
si dispretului relativ fata de legi;
!!. singuraticii, care a%ung sa isi modifice comportamentul prin absolutizarea izolarii in interpretarea
tuturor proceselor psihice, suportand greu singuratatea sunt foarte vulnerabili;
!". chinuitorii, care participa la un flu# de fapte psihice prin care denatureaza regulile si raporturile
interindividuale, devenind victimele acestora, fenomenul fiind mai des intalnit in relatiile de familie
unde unul din membrii, de regula barbat, ii victimizeaza pe ceilalti pana cand acestia a%ung la o stare de
saturatie si riposteaza;
!$. indivizii blocati si cei nesupusi. rimii sunt cei datornici, care nu isi mai pot achita datoriile pe
cai legale, acceptand cu usurinta solutiile ilicite ale unor infractori. 6esupusii sunt acei indivizi care nu
se lasa usor victimizati atunci cand sunt atacati. 7i reprezinta victimele dificile aflate in antiteza cu
victimele usoare.
e.Criminologul german 0olf 1iddendorf in lucrarea 2ictima inselaciunilor3, pulicata in anul
%&,,, prezinta tipologia victimelor in functie de gradul de implicare a victimei in activitatea
economica si afectiva astfel:
!. victima generoasa, este dependenta de modul in care infractorul reuseste sa o impresioneze, punand
accentul pe naivitatea si disponibilitatea materiala a victimei;
". victima ocaziei bune, cand infractorul ofera pentru comercializare, la preturi modice, bunuri si
valori sustrase sau devalorizate;
$. victima afectivitatii si devotiunii presupune tendinta primei categorii de a crede ca psihicul sau se
afla in relatie cu divinitatea astfel incat procedeaza la efectuarea de donatii pentru purificare.
$
Cealalta categorie de victime ia in considerare realitatea adiacenta a oricaror simptome pentru
realizarea maria%ului sau a aventurii intime;
). victima lacomiei, cade prada necesitatilor sale materiale.

f.In sfarsit, in functie de pozitia si situatia victimei dupa comiterea infractiunii, putem diferentia
urmatoarele tipuri de victime:
!. victime disparute, sesizarea organelor %udiciare fiind facuta de persoane cunoscute victimei sau chiar
de infractor;
". victime decedate dar care nu sunt disparute, acestea furnizeaza informatii despre autor in functie de
modul in care a fost comisa fapta, obiectele folosite, atitudinea victimei in timpul actului agresional si
urmarile vizibile ale acesteia etc.;
$. victime ce supravietuiesc agresiunii dar nu pot identifica infractorul din motive obiective (fapta s-a
comis pe intuneric, infractorul era mascat etc.), ele pot oferi unele informatii in legatura cu unele
caracteristici fizice sau psihice ale infractorului cum ar fi vocea, nervozitatea lui, precipitarea etc.;
). victime ce supravietuiesc agresiunii si care cunosc infractorul dar nu il denunta din teama de
razbunare a acestuia;
*. victime care supravietuiesc agresiunii si cunosc infractorul dar nu il denunta din motive ce tin de
viata lor particulara (de e#emplu agresorul e concubinul victimei casatorite);
+. victime care supravietuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuza sa il denunte, incercand sa-i
gaseasca o %ustificare, inclusiv autoacuzandu-se;
2. victime care supravietuiesc agresiunii si care cunosc pe infractorul adevarat dar denunta o alta
persoana pe care vor sa se razbune;
3. victime care supravietuiesc infractiunii, cunosc infractorul si, profitand de situatie, pune pe seama lui
fapte pe care nu le-a comis (de e#emplu victima unui viol reclama ca faptuitorul i-a furat si niste
bunuri, desi el nu a facut-o);
4. victime care, profitand de o anumita situatie, reclama o infractiune care nu a avut loc, din dorinta de
razbunare fata de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia.
ractica %udiciara a dovedit ca tipologia victimelor este mult mai comple#a, iata de ce eforturile de
sistematizare a acestei tipologii nu corespund intrutotul.
)