DREPT CIVIL.

PERSOANE

CURS
31.03.2014
 II. DOMICILIUL ȘI REȘEDINȚA
1. Sediul materiei:

- Titlul II, cap. II, art. 86-97, art. 496-497 C. civ.

- OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul,
reședința și actele de identitate ale cetățenilor
români
- Legea 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului
2. Definiție și categorii

 Atribut de identificare a persoanei fizice în spațiu,

prin indicarea unui loc având această semnificație
juridică
 4 categorii: de drept comun, legal, convențional,
profesional
3. Caractere juridice:
- Stabilitate
- Unicitate
- Obligativitate
4. Efectele domiciliului
- Obligații civile
- Succesiuni
- Competența IJ
- Comunicarea actelor de procedură
- Încheierea de acte juridice
- Legea aplicabilă în RJ cu element de
extraneitate
5. Categoriile de domiciliu
5.1. Domiciliul de drept comun
a) Alegere
- Voluntar: regula - ales de p.f. cu capacitate de
exercițiu deplină; excepția – ales de minorul
de 14 ani ( art. 498 C. civ.)
- Prezumția de domiciliu ( art. 90 C. civ. –
caracterul obligatoriu)
b) Schimbarea domiciliului de drept comun
- prin procedură administrativă ( art. 89 C civ.)

c) Dovada
- CI, în principiu
- Conform art. 28 din OUG nr. 97/2005
5.2. Domiciliul legal
a) Definiție și caractere
- Stabilit de lege pentru anumite categorii de
persoane fizice ( vulnerabile)
- Stabilit de lege
- Natură de măsură de ocrotire a persoanei
fizice
- Coincide cu domiciliul de drept comun al
ocrotitorului
b) Categorii de persoane care beneficiază de
domiciliul legal
- Minorii ( art. 92, 93, 137 C. civ)
- Interzisul judecătoresc (art. 92 C. civ.)
- Cel pus sub curatelă
- Cei chemați la moștenire
c) Schimbarea domiciliul legal
- regula: odată cu schimbarea domiciliului de
drept comun al ocrotitorului
- Prin modificarea/schimbarea locuinței
minorului
d) Dovada
- Probarea domicliului de drept comun al
ocrotitorului și/sau hotărâre judecătorească;
art. 28 din OUG nr. 97/2005
5.3. Domiciliul convențional
a) Definiție
- ales, în condițiile legii, prin acordul de voință
al părților unui act juridic civil în vederea
producerii de efecte juridice în acel loc sau
pentru soluționarea unui litigiu și
comunicarea actelor de procedură (art. 97 C.
civ.)
b) Natura juridică
- O convenție accesorie unui act juridic principal
Exemplu: domiciliul procedural ales de clientul
unui avocat la sediul avocatului său pentru
comunicarea actelor de procedură; contractul de
asistență juridică este actul juridic principal iar
convenția de alegere a domiciliului este
accesoriul CAJ)
5.4. Domiciliul profesional ( art. 96 C. civ.)
- importanță
(ii) Reședința
a) definiție: locul unde p.f. are locuința secundară (art.
888 C. civ.)

b) Caractere juridice:
- Nu este obligatorie
- Nu este stabilă
- Nu este unică
- Are caracter vremelnic și facultativ
c) importanță
- prezumția de domiciliu
- Conflictul de legi în spațiu în RJ cu elemente
de extraneitate
d) Stabilire și dovadă
- Procedură administrativă
- Dovada: CI ; orice alte mijloace de probă
 III. STAREA CIVILĂ
1. Definiție
- Statutul p.f., suma de calități și particularități
de care legea leagă efecte juridice și care
contribuie la individualizarea ei în societate și
familie (art. 98 C. civ.)
- un drept subiectiv + o sumă de calități
- SC se determină de lege și se dobândește prin:
AJ, FJ, HJ
2. Sediul materiei
- art. 98 – 103 C. civ.
- L. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă
3. Caractere juridice
- Indivizibilă
- Indisponibilă
- Imprescriptibilă
- Strict personală
- Universalitate
- legalitate
4. Posesia de stat
- folosința stării civile este o stare de fapt
corespunzătoare unei anumite stări civile ( art.
410 C. civ.)
- Rezultă din întrunirea a trei elemente
tradiționale: nomen, tractatus, fama
- Art. 411 C. civ. – problematic
5. Factorii de ordin natural care intră în compunerea
stării civile
- Sexul
____________________________________________
- transsexualitate ( identificarea puternica cu celălalt gen,
nue este patologică) vs intersexualitate fizică (persoane cu
caracteristici genitale, gonadale și cromozomiale care îi
fac să nu fie nici bărbați, nici femei; este patalogică)
_____________________________________________
- Sănătatea
- Concubinajul
6. ACȚIUNILE DE STARE CIVILĂ

1) Definiție– acțiuni în justiție care au

ca obiect elemente ale stării civile,
urmărindu-se stabilirea, contestarea
sau modificarea stării civile (acțiuni
de stat)
2) Clasificare
 Criteriul I: după obiectul lor
Acțiuni în reclamație de stat – se cere
recunoașterea stării civile reale, diferită
de cea aparentă ( ex: acțiunea în
stabilirea paternității copilului din afara
căsătoriei; acțiunea în stabilirea
maternității)
Acțiuni în contestație de stat – se
contestă caracterul real al stării civile
aparentă, urmărindu-se înlăturarea
acesteia ( ex: acțiunea în tăgada
paternității; acțiunea în contestarea
recunoașterii paternității sau maternității,
anularea căsătoriei, anularea adopției)
Acțiuni în modificare de stat – se
urmărește modificarea stării civile,
necontestată, pentru viitor (ex:
acțiunea de divorț)
• Criteriul II: după sfera persoanelor
îndreptățite să le exercite
Acțiuni care se pot introduce numai
de titularii stării civile (ex: acțiunea
de divorț, acțiunea în anularea
căsătoriei)
Acțiuni care pot fi promovate numai
de persoanele expres și limitativ
prevăzute lege (ex: acțiunea în
tăgada paternității, acțiunea în
constatarea nulității, anularea sau
desfacerea adopției)
Acțiuni care pot fi pornite de orice
persoană interesată (ex: acțiunea în
contestarea filiației din căsătorie)
 Criteriul III: caracter prescriptibil
Acțiuni imprescriptibilie extinctiv
Acțiuni prescriptibilie extinctiv
3) Efectele acțiunilor de stare civilă
Declarative – se produc retroactiv; se
consideră că starea civilă reclamată sau
pretinsă a fost întotdeauna starea civilă
reală a persoanei, iar cea contestată nu a
existat niciodată (ex: acțiunea în
reclamație de stat și acțiunea în
contestație de stat)
Constitutive – se produc numai
pentru viitor; se stabilește o stare
civilă nouă numai pentru viitor (ex:
acțiunea în modificare de stat de
divorț)
4) Caracterele juridice ale acțiunilor
de stare civilă
Indisponibile
Imprescriptibile
Personalitatea (caracter strict
personal)
5) Proba stării civile
Regula: dovada se face cu acte de
stare civilă (art. 99 NCC și art. 13
din L.nr. 119/1996)
Excepția: dovada se poate face cu
orice alte mijloace de probă în
situațiile expres prevăzute de lege
• art. 103 NCC menționează aceste situații:
 Nu au existat registre de stare civilă;
 Registrele de stare civilă s-au pierdut ori au
fost distruse, în tot sau în parte;
 Nu este posibilă procurarea din străinătate a
certificatului de stare civilă sau a extrasului de
pe actul de stare civilă;
 Intocmirea actului de stare civilă a fost omisă
sau, după caz, refuzată
 7. ACTELE DE STARE CIVILĂ
1) Definiție
A.S.C. - înscrisuri doveditoare întocmite de
agenții autorității publice (ofițeri de
stare civilă) și destinate să recepteze, să
conserve sau păstreze și să facă publică
starea civilă a unei persoane,
caracterizată prin evenimente
importante ale existenței umane: fapte
(naștere, deces) și acte (căsătoria)
- Permit dovedirea stării civile și
”arhivarea” tuturor evenimentelor civile
din viața unei persoane
2) Natura juridică a actelor de stare
civilă
- d.p.d.v. al dreptului civil – o specie de
acte autentice (acte juridice solemne)
- d.p.d.v. al dreptului administrativ –
operațiuni tehnico-materiale/ înscrisuri
doveditoare ale acestor operațiuni
3) Organizarea stării civile
 Servicii publice comunitare de evidența
populației la nivelul consiliilor locale (O.G.
84/2001)
 Președinții CJ, primarul general al mun.
București și secretarii CJ organizează
coordonarea și controlul asupra activității
de stare civilă desfășurate de serviciile
publice comunitare
Primarul exercită atribuțiile de ofițer de
stare civilă
Registrele de stare civilă :
- în 2 exemplare originale;
- cerneală neagră specială
- se numerotează pe an calendaristic
- Un exemplar se păstrează la s.p.c.local
unde s-a deschis registrul; celălalt se
înaintează la s.p.c. Al CJ, respectiv al
mun. București, în termen de 30 de zile
de la data completării integrale
- Cele 2 exemplare se trimit Arhivelor
Statului după trcerea a peste 100 de ani
de la data completării lor
- Înregistrarea actelor și faptelor de stare
civilă se face din oficiu sau la cerere
- Limba română
4) Ofițerii de stare civilă
 Autorii actelor de stare civilă
Primarii municipiilor, sectoarelor mun.
București, orașelor și comunelor
Șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor
consulare de carieră ale Ro
Comandanții de nave ori aeronave
- delegarea atribuțiilor către:
Viceprimar, secretar sau alt funcționar cu
competență în acest domeniu;
Unui agent diplomatic sau unui agent
consular
 Răspundere
- Civilă
- Penală
- Disciplinară
- Contravențională
• Rolul ofițerilor de stare civilă
Constată
Verifică
Întocmește
• Competența ofițerului de stare civilă
- Materială : este depozitarul puterii
publice de a întocmi acte de stare civilă

- Teritorială: numai în circumscripția

administrativ-teritorială unde a fost
numit
- Stabilirea competenței unui ofițer de
stare civilă se verifică în funcție de 2
criterii:
- (i) domiciliul sau reședința părților (în
cazul actelor de stare civilă)
- (ii) locul unde s-a produs faptul juridic
(faptele de stare civilă: naștere, deces)
5) Ipoteza în care actul de stare civilă a
fost întocmit de o altă persoană decât
un ofițer de stare civilă
- Nulitate vs menținerea actului
Sancțiunea clasică: nulitatea absolută a
actului, cu consecințe grave pentru
persoanele în cauză
Soluția propusă de NCC: art. 102 NCC
_______________________________________
”Actele de stare civilă întocmite de o
persoană care a exercitat în mod public
atribuțiile de ofițer de stare civilă, cu
respectarea tuturor prevederilor legale, sunt
valabile, chiar dacă acea persoană nu avea
această calitate, afară de cazul în care
beneficiarii acestor acte au cunoscut, în
momentul întocmirii lor, lipsa acestei
calități”.
________________________________________
• Soluția: valabilitatea actului (menținerea),
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiții:
(i) Persoana să fi exercitat în mod public
atribuțiile de ofițer de stare civilă
(ii) Atribuțiile au fost exercitate cu respectarea
tuturor prevederilor legale
(iii) Persoana în cauză să nu fi cunoscut, la data
încheierii actului, necompetența ofițerului de
stare civilă (lipsa calității de ofițer de stare
civilă)
- Această soluție este o aplicație a principiului
error communis facit jus, consacrat de art.
17 NCC
6) Felurile înregistrărilor de stare civilă
 Întocmirea ASC
 Înscrierea mențiunilor pe ASC( art. 100
NCC)
7) Reconstituirea și întocmirea ulterioară a
ASC
 Reconstituirea:
o Registrele de stare civilă au fost pierdute
sau distruse, în totalitate sau în parte
o ASC a fost întocmit în străinătate și nu
poate fi procurat certificatul sau extrasul
de pe acest act
 Întocmirea ulterioară
o Întocmirea actului de naștere sau de deces a
fost omisă sau refuzată, deși au fost depuse
actele necesare întocmirii acestuia
o Întocmirea actului de căsătorie a fost omisă
sau refuzată, deși a fost luat
consimțământul soților de către ofițerul de
stare civilă
 - proceduri administrative:
a) Cererea, la care se anexează actele
doveditoare, se depune la SPCL
b) Soluționare prin dispoziția primarului în
termen de 30 de zile de la înregistrare
c) Comunicarea soluției în termen de 10 zile de
la data emiterii
d) contestație la IJ în a cărei rază teritorială își
are sediul autoritatea emitentă
8) Anularea, modificarea, completarea sau
rectificarea ASC
- Primele trei – proceduri judiciare
- Ultima – procedură administrativă
a) Anularea – sancțiune care intervine în cazul
nerespectării condițiilor de validitate a
ASC, pe calea unei procedură judiciare,
fiind necesară o hotărâre judecătorească
definitivă
b) Completarea – înscrierea unor mențiuni
suplimentare în ASC, pe calea unei
proceduri judiciare, fiind necesară o
hotărâre judecătorească definitivă
c) Modificarea – înscrierea unor mențiuni
privitoare la statutul civil al unei persoane,
pe calea unei proceduri judiciare, fiind
necesară o hotărâre judecătorească
definitivă
d) Rectificarea – procedură administrativă de
îndreptare a erorilor sau omisiunilor pur
materiale
NOTA BENE!!!
- A nu se confunda acțiunile de stare civilă (în
reclamație, în contestație, în modificare de
stat) cu acțiunea în anularea, completarea
sau modificarea ASC
9) Utilitatea ASC
 Publicitate
 Forța probantă