Sunteți pe pagina 1din 4

Starea civila a persoanei fizice

Starea civila este acel atribut de identificare a persoanei fizice, constand


in dreptul omului de a fi individualizat prin indicarea unor calitati strict
personale in conditiile legii cu aceasta semnificatie. Dr la stabilirea starii civile
este un drept al omului. Starea civila, ca si numele si domicilul, reprezinta o
lista de elemente.
Indicarea caracterului legal rezulta din dispozitiile art. 99 care desi se
refera la actele de stare civila, implicit se refera la proba starii civile.
Sediul materiei: art. 98-103, NCC + dispozitiile din legea 119/1996 privind
actele de stare civila.
Continutul starii civile: Un drept personal nepatrimonial, dreptul la
identificare prin stare civila.
Calitati personale:
 Filiatia: daca este un copil din casatorie sau din afara casatoriei, daca
este fiul/fiica acelei persoane din parinti necunoscuti, daca e
casatorit/a,divortat/a,necasatorit/a, vaduv/a.
 Raporturile de rudenie -> deriva din raporturile de filiatie. Rudenia
este relatia dintre o persoana si alte persoane care au ascendenti
comuni, iar afinitatea este relatia dintre arborele genealogic al unui
sot si arborele genealogic al celuilalt sot.
 Modul de afisare in societate: sexul femeiesc sau barbatesc.
 Varsta : este un element al starii civile.
 Locul nasterii.
Delimitari :
1. Dpdv al izvorului : elementele de stare civila pot deriva din:
 Acte de stare civila: ex: casatoria
 Fapte de stare civila : ex: nastere
Intre atributele de identificare se nasc legaturi. De exemplu intre
nume si starea civila. ( In functie de filiatie, legea ne spune cum se
stabileste numele persoanei respective). Schimbarea intervenita in
starea civila poate duce la schimbarea numelui, de exemplu daca se
stabileste filiatia fata de alt parinte, se poate schimba numele
copilului. In ceea ce priveste relatiile cu domiciliul. Starea civila si
domicilul sunt si ele elemente distincte, dar de exemplu filiatia,
element al starii civile, poate schimba domiciliul copilului.
Starea civila- capacitatea, vasta, element al starii civile, are legatura cu
capacitatea.
Posesia de stat-> desemneaza folosinta starii civile; este modul in
care individul isi foloseste starea civila. Art 410 (1), NCC-> posesia de
stat. Posesia de stat reflecta elementul dinamic al starii civile.
Componentele posesiei de stat:
 Nomen: desemneaza acea parte a posesieide stat constand in
purtarea numelui( cum te recomanzi, nu numele din actele de stare
civila).
 Tractatus: desemneaza modul in care esti tratat de catre cei apropiati.
 Fama: reprezinta recunoasterea de catre societate a starii civile.
Conceptul de posesie de stat este important pt ca legea instituie 2
prezumtii, una relativa si una absoluta; cea relativa porneste de la
faptul ca noi ne prezentam asa cum suntem; cea absoluta : se
prezuma ca starea civila e cea pe care o prezinta persoana.
Caracterele starii civile:
- Aceleasi ca la celelalte elemente de identificare.
- Ceea ce este specific starii civile este cel indivizibil. O persoana, la un
moment dat, nu poate avea decat o stare civila, iar acea stare civila unica
este alcatuita din totalitatea informatiilor mentionate anterior. Toate
componentele ei trebuie privite ca un tot unitar. ( ex: A este casatorit cu
X si divortat de Y).
Protectia starii civile se face prin actiunile de stare civila. Ele vizeaza
stabilirea unuia sau a mai multor elemente de stare civila.
Actele de stare civila sunt cele care evidentiaza/probeaza starea civila a
unei persoane. Tipologia lor rezulta din art 1 al legii 119/1996. Exista 3 tipuri de
acte de stare civila :
1. De nastere
2. De casatorie
3. De deces
Actul de botez,logodna, starea de concubinaj nu sunt acte de stare civila.
Exista o distinctie: art. 10 din legea 119/1996 vorbeste de certificate de stare
civila. De exemplu actul de nastere ramane la evidenta populatiei, noi detinem
doar certificate.
Inregistrarea in registrele de stare civila -> intai trebuie sa existe actul de
stare civila, sa fie intocmit, ulterior acesta poate fi completat prin inscrierea de
mentiuni marginale ( de exemplu, filitia fata de mama, daca s-a nascut din
parinti necunoscuti, nu era trecut numele mamei sau al tatalui, ulterior
completandu-se aceste rubrici).
Proba starii civile: art 99(1), NCC : proba se face cu actele de stare civile,
care in conditiile art 99(2) sunt considerate inscrisuri autentice. Art 102, NCC
spune ca un astfel de act este autentic, chiar daca este redactat de catre un
functionar necompetent. Prin exceptie se poate face dovada si prin alte
mijloace, in conditiile art 103, cand au fost distruse actele sau nu se poate
ajunge la ele.

Persoana juridica
Reprezinta subiectul colectiv de drept, adica o forma de organizare a
unor oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi
subiective si obligatii civile, in nume propriu.
Terminologie: dpdv terminologic, legea a ales denumirea de persoana
juridica, doctrina romaneasca utilizeaza termenul de persoana morala pentru a
face distinctia de un concept larg de persoana juridica conform caruia orice
subiect de drept este persoana juridica. Altii o numesc entitate juridica. In alte
contexte, mai ales in contextul dreptului public, se vorbeste despre institutie.
Clasificarea persoanelor juridice: (art 189)
I. Persoane juridice de drept public : statul, structurile
etatice( formele de organizare ale celor 3 mari puteri in stat->
parlamentul, guvernul, ministerele, judecatoriile), institutiile de
stat, partidele politice, patronatele, sindicatele, asociatiile de
unitati administrativ-teritoriale.
II. Persoane juridice de drept privat : se subdivid in:
a. Persoane juridice de drept privat cu scop lucrativ: societatiile cu
personalitate juridica reglementate de legea 31/90( fostele
societati comerciale), societatiile agricole ( l 31/91),
cooperatifele.
b. Persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ: OG
26/2000-> asociatii si fundatii.
Din perspectiva nationalitatii : persoane juridice romane si
straine.
Din perspectiva proprietatii: de stat si private.

Nivelurile de reglementare: (art 192, NCC)


- Regulile generale sunt in NCC (art 187-251)
- Reguli specifice (art 1887-1889, NCC)
- Legi speciale (L 31/1990)

Capacitatea persoanei juridice:

Terminologic -> legiuitorul nu e constant-> capacitate, personalitate


juridica (art 193, NCC)
Art 1889, NCC -> se naste o persoana juridica.
Capacitatea persoanei juridice e o consecinta a personalitatii juridic.
Capacitatea persoanei juridice -> capacitate procesuala -> activa/pasiva,
art 56-57 NCPC. Art 56 (2), NCPC confera o capacitate procesuala si unor
entitati fara personalitate juridica.
Sediul materiei : art 205-224, NCC + dispozitiile din legile speciale.
Importanta capacitatii juridice a persoanei juridice:
- Prin capacitate, persoana juridica isi releva amprenta in planul dreptului.
- Arata in ce masura ea se poate implica in raporturi juridice care pot fi de
natura contractuala sau de natura delictuala.
- Ajuta la participarea in raporturi juridice de drept public.
Toate persoanele juridice au si o personalitate juridica de drept privat;
exista si dispozitii speciale care reglementeaza diferite forme de persoane
juridice.

S-ar putea să vă placă și