IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definiție Prin identificarea persoanei fizice ințelegem individualizarea sa în raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite și atribute de identificare. Necesitatea identificării persoanei fizice Identificarea omului în viața juridică este o necesitatea generala și permanentă. Generală pentru că individualizarea omului este posibilă în toate raporturile juridice la care participă, între care și cele civile. Permanentă, pentru că persoana fizică, atata vreme cât trăiește, participă la cele mai diferite raporturi juridice, printre care și cele civile. Identificarea persoanei fizice trebuie văzută atât din punct de vedere general, cât și sub aspect personal, idividual. Există un interes general, întrucât societatea însăși are interesul ca fiecare component al ei să poată fi individualizat atunci când intra în diverse raporturi. Această necesitate este și de interes personal individual, deoarece fiecare om, în calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat să se poată individualiza. Mijloacele de identificare a persoanei fizice În acțiuni de identificare a persoanei fizice, sunt necesare anumite mijloace, căi ori procedee. În dreptul civil român principalele mijloace de identificare sunt: numele, domiciliul și starea civilă. Principalele izvoare care reglementează atributele de identificare sunt: -pentru nume: Deretul nr. 31/1954, art.12; Codul familiei art. 27, 28, 40, 64, 78; O.G nr.41/2003 privind dobâmdirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; Convenția privind drepturile copilului; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997 privind adopția; -pentru domiciliu: Legea nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, cu modificările ulterioare; Codul familiei; Ordonanța de urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate; -pentru starea civilă: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Codul familiei; Deretul nr. 31/1954 art. 22, 23, 24.

NUMELE
Potrivit art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,Numele cuprinde numele de familie și prenumele,,. În doctrină, numele a fost definit drept ,, acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat, în familie și societate, prin cuvinte stabilite, în condițiile legii cu aceasta semnificație,,.

Numele de familie aparține de regula membrilor aceleiași familii. Modul de dobândire a
numelui de familie este filiația, ceea ce înseamnă că numele de familie al părinților va fi dobândit și de copil. Dacă părinții nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinților și se va declara odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.
1

62 din Codul familiei. domiciliul este de trei feluri: . Prenumele unei persoane se stabilește la data înregistrării nașterii.persoanei i s-a încuviințat schimbare sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător. în condițiile stabilite de art.-unicitate (persoana fizică are un singur domiciliu). .actele de procedură (citații. iar declararea prenumelui este obligatorie cu ocazia înregistrării nașterii acestuia. a luat numele de familie al celuilalt soț. . . . Prenumele persoanei fizice este acea parte a numelui care individualizează persoana fizică mai ales în familie.G nr. iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției. Ca atribut de identificare a persoanei fizice. (2) și (3) din ordonanță. Importanța juridică a domiciliului decurge din faptul că legea leaga o serie de efecte de locul în are aesta este stabilit. va hotărî. Astfel.. 2 alin.schimbări generate de instituția căsătoriei.schimbări determinate de instituția adopției. somații.domiciliu de drept comun. 2 din O. Potrivit art. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice: . autoritatea tutelară.competența teritorială a instanțelor în materie civilă este legată de cele mai multe ori de domiciliul pârâtului.persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc..numele este format din expresii indecente. Schimbările de stare civilă pot fi grupate în: . dacă părțile nu au convenit altfel. atunci când: . . Conform legii . prevedere stailită de art. prenumele copilului. . domiciliul servește la localizarea în spațiu a acesteia.schimbări în filiația persoanei fizice. Împreună cu numele de familie a unei persoane. sunt considerate întemeiate cererile de schimbare administrativă a numelui. stabilirea prenumelui copilului este rezultatul înțelegerii dintre părinți. după ce va asculta părinții.persoana în cauză a folosit. comunicări) se fac la domiciliul părții. spre exemplu: . la încheierea căsătoriei. prenumele alcătuiește o unitate. 4 alin.plata se face la domiciliul debitorului. 41/2003. . Modificarea numelui de familie înseamnă înlocuirea acestuia datorită unor schimbări intervenite în starea civilă a persoanei respective.prenumele purtat este specific sexului opus. ridicole ori transformat prin traducere. În funcție de modul de stabilire. pe baza declarației nașterii făcută de persoana care declară nașterea. numele pe are dorește să-l obțină. . 2 . De regulă.unul dintre soți. DOMICILIUL Ca atribut de identificare a persoanei.-obligativitate ( orice persoana fizică trebuie să aibă un domiciliu). . În cazul în care părinții nu se ințeleg cu privire la prenumele pe care urmează să-l poarte copilul.Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principală.Când filiația unei persoane nu poate fi determinată numele de familie se stabilește pe cale administrativă. în exercitarea profesiei. .-stabilitate ( schimbarea domiciliului se realizează numai cu respectarea unor cerințe legale). nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție. . în registrele de stare civilă..

căsătoria. 3 . Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice speciale. Actul de stare civilă. potrivit legii. Domiciliul de drept comun este locul unde o persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină își stabilește. pe baza declarației persoanei obligate la aceasta. 5. Aesta are ca scop asigurarea identificării persoanei în sistemele informatice. nașterea. care prelucrează și centralizează datele nominale privind persoanele fizice. pentru soluționarea unui litigiu. se semnează de către ofițerul de stare civilă și de către declarant. ca fapte juridice sau acte juridice. decesul. o persoană să capete o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite împrejurări. 2 din Legea nr. Pentru ca. interesând statutul juridic al persoanei. cum sunt. alin. având această semnificație. de exemplu. Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea conținutului declarației și concordanța acestuia cu actele de indentitate.105/1996 privind evidența populției s-a reglementat un nou element de identificare a persoanei fizice: codul numeric personal. Prin art. domiciliul ales (convențional). în care se consideră starea civilă ca fiind mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice pentru indicarea calităților personale. în mod concret. cărora legea le stabilește domiciliul obligatoriu. certficatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant. întocmit în temeiul declarației. locuința statornică sau principală.domiciliu legal. în condițiile prevăzute de lege. sau din oficiu. Domiciliul ales este locul stabilit prin acordul de voință al părților. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere. exeutarea actului juridic sau comunicarea actelor de procedură. după propria-i voință și în condițiile legii. de care legea leagă diferite efecte. - - STAREA CIVILĂ Din doctrină reținem definișia cea mai completă.

Persoane juridice private. societăți comerciale). 4) După natura scopului urmărit: Persoane juridice cu scop patrimonial. fundațiile). Persoanele juridice de drept privat sunt: agenții economici de stat( regiile autonome. Persoanele juridice de drept public sunt: statul. 5) Dupa modul lor de înființare.. legal și moral. organizațiile corporatiste. asociațiile și fundațiile. Persoane juridice cu scop nepatrimonial ( statul. comerț etc) și desemnarea organelor de conducere.. sindicatele. organismele de stat). organismele puterii judecătorești. Elemente constitutive -organizarea de sine stătătoare. -patrimoniul propriu. cum sunt organele puterii de stat. Clasificarea persoanelor juridice 1) În funcție de criteriul domeniului dreptului de care aparțin persoanele juridice sunt de drept public și de drept privat. regiile autonome. organismele puterii executive. unitățile-administrativ teritoriale. ceretare. persoanele juridice pot fi: Persoane juridice de stat( statul. Persoane juridice ce se întemeiază pe proprietatea privată internă și pe proprietatea străină ( societăți comerciale create prin participarea asociaților români și străini). organizațiile corporatiste. Patrimoniul persoanei juridice se fundamentează in principal. să fie determinat. companiile și societățile naționale). Parlamentul României. un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată. 4 . partidele politice. asociațiile. scopul trebuie să fie în acord cu interesul public. dispunând de independență patrimonială și care urmărește realizarea unui scop în acord cu interesele obștești. 3) Conform criteriului naționalității există: Persoane juridice române. partidele politice. instituțiile bugetare. Perosoane juridice străine ( au sediul principal în străinătate. 2) Potrivit formei dreptului de proprietate..cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor cu conținut economic având ca titular persoana juridică. instituțiile de stat. Persoane juridice care se înființează prin act juridic de asociere. societățile comerciale cu capital privat.se compune din 2 aspecte: organizare internă( structura persoanei juridice pe compartimente de producție. organizațiile patronale. cum sunt societățile comerciale cu capital privat. pe dreptul de proprietate -scopul propriu in acord cu interesul general.reprezintă cu alte cuvinte obiectul de activitate și justifică rațiunea de a exista a persoanei juridice. distingem: Persoane juridice constituite prin act de dispoziție al organului competent. dar pot desfășura ativități pe terotoriul român).PERSOANA JURIDICĂ Definiție Persoana juridică este reprezentată de . sindicatele. Persoane juridice mixte (regiile autonome). adică economic( regiile autonome. cultele religioase. Ca element de validitate pentru existența persoanei.

În doctrină se apreciază că încetarea persoanei juridice înseamnă .moartea juridică. când numărul acționarilor a scăzut sub 5. în condițiile legii. stabilit cu această semnificație. dacă s-au scurs mai mult de 6 luni de la reducerea lui și numărul nu s-a completat. Dizolvarea este de trei feluri: a) Dizolvarea voluntară. Sediul materiei se află în Decretul nr.Identificarea persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se înțelege individualizarea acesteia. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce aparțin altei persoane.tibil de reprezentare grafică.realizarea obiectului societății sau imposibilitatea realizării lui. cu aceasta semnificație.în cazul societăților pe acțiuni.când se urmărește alt scop decât cel declarat la înființare.. Dizolvarea persoanei juridice înseamnă sfârșitul acesteia ca subiect de drept civil.este semnul suscep. Firma. Transformarea persoanei juridice. divizare sau dizolvare. .se produce ca rezultatal deciziei membrilor persoanei juridice care au hotărât înființarea ei. . b) Dizolvarea de deplin drept. Sediul. în locul ei..reprezintă ordinea din registrul comerțului. 31/1954 . . Atributele identificării persoanei juridice sunt: Denumirea. pentru desfășurarea activității persoanei juridice.este denumirea sub care persoanele juridice care au calitatea de comerciant își exercită comerțul și semnează. a altei persoane juridice.când scopul este ilicit. . întrucât ea indică sfârșitul existenței acesteia. Pe lângă aceste 3 cauze generale de dizolvare prevăzute de normele generale în domeniu.este semnul sau denumirea cre deosebește o anumită persoană juridică de altele ce desfășoarăacelași fel de activitate. Naționalitatea. cele din domeniul societăților comerciale: . Marca..hotărârea Adunării Generale.. Emblema. actul de înființare sau statut. Numărul de înmatriculare. în cazurile prevăzute de lege.constă în cuvântul sau grupul de cuvinte stabilit. . c) Dizolvarea silită are loc în următoarele cazuri: .când scopul este ilicit și imoral. care constituie dreptul comun în materie. cum ar fi.este operațiunea prin care o persoană juridică își încetează existența. 31/1954. dar mijloacele folosite pentru atingerea lui sunt ilicite și imorale.concomitent cu înființarea. a subiectului colectiv de drept. în raporturile juridice civile la care participă.indică un anumit loc. .trecerea timpului stabilit pentru durata societății. dacă numărul membrilor a scăzut sub limita minimă prevăzută de lege.falimentul. Principalul efect al dizolvării este trecerea la lichidarea persoanei juridice. Potrivit art. 5 .reducerea capitalului social sub plafonul minim stabilit de lege. . ca subiect de drept distinct. Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare.reprezintă apartenența la un anumit stat. . Încetarea persoanei juridice Prin încetarea persoanei juridice se înțelege sfârșitul calității desubiect colectiv de drept civil. există și norme speciale care prevăd cauze speciale de dizolvare. 40 din Decretul nr. atunci când sopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat.se petrece în virtutea legii și intervine în următoarele situații: când s-a împlinit termenul pentru care persoana juridică a fost înființată.

. prin O. . persoane juridice. În practică.U.31/1990.transformarea întreprinderilor mici și asociaților cu scop lucrativ. . în societăți comerciale prin Legea nr.transformarea unităților economice de stat în regii autonome ori societăți comerciale prin Legea nr. 6 .transformarea persoanei juridice are.15/1990. obligatoriu un dublu efect juridic.transformarea unor regii autonome în soietăți comerciale.Din definiția de mai sus rezultă următoarele trăsături: . transformarea persoanelor juridice s-a manifestat în domenii precum: .G nr.domeniul de aplicație este restrâns fiind limitat la cazurile special reglementate de lege. 30/1997.

2003 .C.Stănciulescu. R. 2009 . Ștefănescu. Editura Hamangiu.B.Bibliografie . Drept civil. Persoana juridică. Manual de drept civil. București. 2002 7 . Introducere în dreptul civil.P. Dumitru. București. Editura Universul Juridic. Trușcă. Editura Lumina Lex. Drept civil pentru învățământul superior economic. Persoana fizică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful