IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definiție Prin identificarea persoanei fizice ințelegem individualizarea sa în raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite și atribute de identificare. Necesitatea identificării persoanei fizice Identificarea omului în viața juridică este o necesitatea generala și permanentă. Generală pentru că individualizarea omului este posibilă în toate raporturile juridice la care participă, între care și cele civile. Permanentă, pentru că persoana fizică, atata vreme cât trăiește, participă la cele mai diferite raporturi juridice, printre care și cele civile. Identificarea persoanei fizice trebuie văzută atât din punct de vedere general, cât și sub aspect personal, idividual. Există un interes general, întrucât societatea însăși are interesul ca fiecare component al ei să poată fi individualizat atunci când intra în diverse raporturi. Această necesitate este și de interes personal individual, deoarece fiecare om, în calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat să se poată individualiza. Mijloacele de identificare a persoanei fizice În acțiuni de identificare a persoanei fizice, sunt necesare anumite mijloace, căi ori procedee. În dreptul civil român principalele mijloace de identificare sunt: numele, domiciliul și starea civilă. Principalele izvoare care reglementează atributele de identificare sunt: -pentru nume: Deretul nr. 31/1954, art.12; Codul familiei art. 27, 28, 40, 64, 78; O.G nr.41/2003 privind dobâmdirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; Convenția privind drepturile copilului; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997 privind adopția; -pentru domiciliu: Legea nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, cu modificările ulterioare; Codul familiei; Ordonanța de urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate; -pentru starea civilă: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Codul familiei; Deretul nr. 31/1954 art. 22, 23, 24.

NUMELE
Potrivit art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,Numele cuprinde numele de familie și prenumele,,. În doctrină, numele a fost definit drept ,, acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat, în familie și societate, prin cuvinte stabilite, în condițiile legii cu aceasta semnificație,,.

Numele de familie aparține de regula membrilor aceleiași familii. Modul de dobândire a
numelui de familie este filiația, ceea ce înseamnă că numele de familie al părinților va fi dobândit și de copil. Dacă părinții nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinților și se va declara odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.
1

Prenumele persoanei fizice este acea parte a numelui care individualizează persoana fizică mai ales în familie. Conform legii .. De regulă. .persoana în cauză a folosit. domiciliul servește la localizarea în spațiu a acesteia. domiciliul este de trei feluri: .. iar declararea prenumelui este obligatorie cu ocazia înregistrării nașterii acestuia. sunt considerate întemeiate cererile de schimbare administrativă a numelui.Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principală. comunicări) se fac la domiciliul părții. . pe baza declarației nașterii făcută de persoana care declară nașterea. 2 alin. nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție.numele este format din expresii indecente. în registrele de stare civilă. va hotărî. . 2 . Astfel. somații. la încheierea căsătoriei. prenumele alcătuiește o unitate. numele pe are dorește să-l obțină.schimbări în filiația persoanei fizice. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice: . a luat numele de familie al celuilalt soț. . autoritatea tutelară. În funcție de modul de stabilire. Ca atribut de identificare a persoanei fizice. .-obligativitate ( orice persoana fizică trebuie să aibă un domiciliu).schimbări determinate de instituția adopției. Prenumele unei persoane se stabilește la data înregistrării nașterii.schimbări generate de instituția căsătoriei. stabilirea prenumelui copilului este rezultatul înțelegerii dintre părinți.persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc.G nr. Modificarea numelui de familie înseamnă înlocuirea acestuia datorită unor schimbări intervenite în starea civilă a persoanei respective.Când filiația unei persoane nu poate fi determinată numele de familie se stabilește pe cale administrativă. .plata se face la domiciliul debitorului.unul dintre soți. Potrivit art. iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției. În cazul în care părinții nu se ințeleg cu privire la prenumele pe care urmează să-l poarte copilul.-stabilitate ( schimbarea domiciliului se realizează numai cu respectarea unor cerințe legale). . în exercitarea profesiei.persoanei i s-a încuviințat schimbare sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător. după ce va asculta părinții.domiciliu de drept comun. prevedere stailită de art. 62 din Codul familiei. . 4 alin. DOMICILIUL Ca atribut de identificare a persoanei. . spre exemplu: .actele de procedură (citații. Împreună cu numele de familie a unei persoane. atunci când: .prenumele purtat este specific sexului opus.. . în condițiile stabilite de art. prenumele copilului. 41/2003.-unicitate (persoana fizică are un singur domiciliu). Schimbările de stare civilă pot fi grupate în: . . dacă părțile nu au convenit altfel. Importanța juridică a domiciliului decurge din faptul că legea leaga o serie de efecte de locul în are aesta este stabilit. ridicole ori transformat prin traducere.competența teritorială a instanțelor în materie civilă este legată de cele mai multe ori de domiciliul pârâtului. 2 din O. (2) și (3) din ordonanță.

se semnează de către ofițerul de stare civilă și de către declarant. 2 din Legea nr. Pentru ca. de care legea leagă diferite efecte. exeutarea actului juridic sau comunicarea actelor de procedură. 5. Actul de stare civilă. având această semnificație. o persoană să capete o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite împrejurări. în mod concret. întocmit în temeiul declarației. locuința statornică sau principală. Aesta are ca scop asigurarea identificării persoanei în sistemele informatice.105/1996 privind evidența populției s-a reglementat un nou element de identificare a persoanei fizice: codul numeric personal. ca fapte juridice sau acte juridice. pe baza declarației persoanei obligate la aceasta. certficatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant. pentru soluționarea unui litigiu. în care se consideră starea civilă ca fiind mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice pentru indicarea calităților personale. nașterea. Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice speciale. căsătoria. domiciliul ales (convențional). după propria-i voință și în condițiile legii. sau din oficiu. - - STAREA CIVILĂ Din doctrină reținem definișia cea mai completă. interesând statutul juridic al persoanei. 3 . alin. potrivit legii. cum sunt. Domiciliul de drept comun este locul unde o persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină își stabilește.domiciliu legal. Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea conținutului declarației și concordanța acestuia cu actele de indentitate. Prin art. cărora legea le stabilește domiciliul obligatoriu. decesul. de exemplu. Domiciliul ales este locul stabilit prin acordul de voință al părților. care prelucrează și centralizează datele nominale privind persoanele fizice. în condițiile prevăzute de lege. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere.

organismele puterii judecătorești. regiile autonome. societățile comerciale cu capital privat. legal și moral. fundațiile).se compune din 2 aspecte: organizare internă( structura persoanei juridice pe compartimente de producție. organismele puterii executive. instituțiile bugetare. Persoane juridice care se înființează prin act juridic de asociere. Perosoane juridice străine ( au sediul principal în străinătate. companiile și societățile naționale). adică economic( regiile autonome. distingem: Persoane juridice constituite prin act de dispoziție al organului competent. sindicatele.. unitățile-administrativ teritoriale. comerț etc) și desemnarea organelor de conducere.reprezintă cu alte cuvinte obiectul de activitate și justifică rațiunea de a exista a persoanei juridice. persoanele juridice pot fi: Persoane juridice de stat( statul. Clasificarea persoanelor juridice 1) În funcție de criteriul domeniului dreptului de care aparțin persoanele juridice sunt de drept public și de drept privat. Patrimoniul persoanei juridice se fundamentează in principal. un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată. Persoanele juridice de drept privat sunt: agenții economici de stat( regiile autonome.. Persoanele juridice de drept public sunt: statul. Persoane juridice mixte (regiile autonome). Persoane juridice ce se întemeiază pe proprietatea privată internă și pe proprietatea străină ( societăți comerciale create prin participarea asociaților români și străini). Ca element de validitate pentru existența persoanei. 2) Potrivit formei dreptului de proprietate. să fie determinat.cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor cu conținut economic având ca titular persoana juridică. 5) Dupa modul lor de înființare. Parlamentul României. asociațiile și fundațiile. societăți comerciale). partidele politice.. scopul trebuie să fie în acord cu interesul public. instituțiile de stat. dar pot desfășura ativități pe terotoriul român). cultele religioase. cum sunt societățile comerciale cu capital privat. cum sunt organele puterii de stat. organizațiile corporatiste. 4 . sindicatele. 3) Conform criteriului naționalității există: Persoane juridice române.PERSOANA JURIDICĂ Definiție Persoana juridică este reprezentată de . dispunând de independență patrimonială și care urmărește realizarea unui scop în acord cu interesele obștești. 4) După natura scopului urmărit: Persoane juridice cu scop patrimonial. partidele politice. Elemente constitutive -organizarea de sine stătătoare. pe dreptul de proprietate -scopul propriu in acord cu interesul general. Persoane juridice cu scop nepatrimonial ( statul. ceretare. asociațiile. Persoane juridice private. organizațiile patronale. organizațiile corporatiste. organismele de stat). -patrimoniul propriu.

este semnul suscep. Dizolvarea persoanei juridice înseamnă sfârșitul acesteia ca subiect de drept civil.. atunci când sopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat. în cazurile prevăzute de lege.este denumirea sub care persoanele juridice care au calitatea de comerciant își exercită comerțul și semnează. Atributele identificării persoanei juridice sunt: Denumirea.se produce ca rezultatal deciziei membrilor persoanei juridice care au hotărât înființarea ei. b) Dizolvarea de deplin drept. Pe lângă aceste 3 cauze generale de dizolvare prevăzute de normele generale în domeniu. actul de înființare sau statut.reducerea capitalului social sub plafonul minim stabilit de lege. 40 din Decretul nr. . Dizolvarea este de trei feluri: a) Dizolvarea voluntară. . întrucât ea indică sfârșitul existenței acesteia. dar mijloacele folosite pentru atingerea lui sunt ilicite și imorale. stabilit cu această semnificație. divizare sau dizolvare. care constituie dreptul comun în materie.. în condițiile legii. 31/1954 .este operațiunea prin care o persoană juridică își încetează existența.falimentul. Principalul efect al dizolvării este trecerea la lichidarea persoanei juridice. .hotărârea Adunării Generale. Emblema. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce aparțin altei persoane. Marca. . Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare. în locul ei.reprezintă ordinea din registrul comerțului. .Identificarea persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se înțelege individualizarea acesteia.când scopul este ilicit și imoral. Numărul de înmatriculare. 5 . . cele din domeniul societăților comerciale: .. Sediul.când se urmărește alt scop decât cel declarat la înființare. În doctrină se apreciază că încetarea persoanei juridice înseamnă .trecerea timpului stabilit pentru durata societății. pentru desfășurarea activității persoanei juridice. Transformarea persoanei juridice.moartea juridică. dacă s-au scurs mai mult de 6 luni de la reducerea lui și numărul nu s-a completat. a subiectului colectiv de drept.se petrece în virtutea legii și intervine în următoarele situații: când s-a împlinit termenul pentru care persoana juridică a fost înființată.. a altei persoane juridice. Naționalitatea.în cazul societăților pe acțiuni. în raporturile juridice civile la care participă. Sediul materiei se află în Decretul nr. cum ar fi.indică un anumit loc. cu aceasta semnificație. există și norme speciale care prevăd cauze speciale de dizolvare. 31/1954. Potrivit art. .realizarea obiectului societății sau imposibilitatea realizării lui. Firma. dacă numărul membrilor a scăzut sub limita minimă prevăzută de lege.când scopul este ilicit. c) Dizolvarea silită are loc în următoarele cazuri: .tibil de reprezentare grafică.este semnul sau denumirea cre deosebește o anumită persoană juridică de altele ce desfășoarăacelași fel de activitate. ca subiect de drept distinct. când numărul acționarilor a scăzut sub 5.concomitent cu înființarea. .constă în cuvântul sau grupul de cuvinte stabilit.reprezintă apartenența la un anumit stat. Încetarea persoanei juridice Prin încetarea persoanei juridice se înțelege sfârșitul calității desubiect colectiv de drept civil.

transformarea persoanei juridice are. în societăți comerciale prin Legea nr. persoane juridice.transformarea unor regii autonome în soietăți comerciale.31/1990. obligatoriu un dublu efect juridic. În practică. transformarea persoanelor juridice s-a manifestat în domenii precum: .15/1990.domeniul de aplicație este restrâns fiind limitat la cazurile special reglementate de lege. . .G nr.U. 6 . prin O.transformarea întreprinderilor mici și asociaților cu scop lucrativ.transformarea unităților economice de stat în regii autonome ori societăți comerciale prin Legea nr. . 30/1997.Din definiția de mai sus rezultă următoarele trăsături: .

Introducere în dreptul civil. Editura Lumina Lex. Persoana fizică. Drept civil pentru învățământul superior economic. Editura Hamangiu. Drept civil.B.Bibliografie . 2009 . 2003 .C. Manual de drept civil. Trușcă. 2002 7 . Editura Universul Juridic. R. București. Persoana juridică.Stănciulescu. Dumitru. Ștefănescu.P. București.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful