IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definiție Prin identificarea persoanei fizice ințelegem individualizarea sa în raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite și atribute de identificare. Necesitatea identificării persoanei fizice Identificarea omului în viața juridică este o necesitatea generala și permanentă. Generală pentru că individualizarea omului este posibilă în toate raporturile juridice la care participă, între care și cele civile. Permanentă, pentru că persoana fizică, atata vreme cât trăiește, participă la cele mai diferite raporturi juridice, printre care și cele civile. Identificarea persoanei fizice trebuie văzută atât din punct de vedere general, cât și sub aspect personal, idividual. Există un interes general, întrucât societatea însăși are interesul ca fiecare component al ei să poată fi individualizat atunci când intra în diverse raporturi. Această necesitate este și de interes personal individual, deoarece fiecare om, în calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat să se poată individualiza. Mijloacele de identificare a persoanei fizice În acțiuni de identificare a persoanei fizice, sunt necesare anumite mijloace, căi ori procedee. În dreptul civil român principalele mijloace de identificare sunt: numele, domiciliul și starea civilă. Principalele izvoare care reglementează atributele de identificare sunt: -pentru nume: Deretul nr. 31/1954, art.12; Codul familiei art. 27, 28, 40, 64, 78; O.G nr.41/2003 privind dobâmdirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; Convenția privind drepturile copilului; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997 privind adopția; -pentru domiciliu: Legea nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, cu modificările ulterioare; Codul familiei; Ordonanța de urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate; -pentru starea civilă: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Codul familiei; Deretul nr. 31/1954 art. 22, 23, 24.

NUMELE
Potrivit art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,Numele cuprinde numele de familie și prenumele,,. În doctrină, numele a fost definit drept ,, acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat, în familie și societate, prin cuvinte stabilite, în condițiile legii cu aceasta semnificație,,.

Numele de familie aparține de regula membrilor aceleiași familii. Modul de dobândire a
numelui de familie este filiația, ceea ce înseamnă că numele de familie al părinților va fi dobândit și de copil. Dacă părinții nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinților și se va declara odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.
1

Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principală. 4 alin. . 41/2003. Modificarea numelui de familie înseamnă înlocuirea acestuia datorită unor schimbări intervenite în starea civilă a persoanei respective. În funcție de modul de stabilire. . Schimbările de stare civilă pot fi grupate în: . iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției. De regulă.domiciliu de drept comun.prenumele purtat este specific sexului opus.-unicitate (persoana fizică are un singur domiciliu).schimbări în filiația persoanei fizice.-stabilitate ( schimbarea domiciliului se realizează numai cu respectarea unor cerințe legale). va hotărî. la încheierea căsătoriei.-obligativitate ( orice persoana fizică trebuie să aibă un domiciliu). Potrivit art.Când filiația unei persoane nu poate fi determinată numele de familie se stabilește pe cale administrativă. autoritatea tutelară. DOMICILIUL Ca atribut de identificare a persoanei. . domiciliul este de trei feluri: . domiciliul servește la localizarea în spațiu a acesteia.plata se face la domiciliul debitorului. Ca atribut de identificare a persoanei fizice.G nr.persoanei i s-a încuviințat schimbare sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător. a luat numele de familie al celuilalt soț. după ce va asculta părinții. . domiciliul prezintă următoarele caractere juridice: . Prenumele unei persoane se stabilește la data înregistrării nașterii. pe baza declarației nașterii făcută de persoana care declară nașterea. .actele de procedură (citații. Conform legii . Astfel. în condițiile stabilite de art. în exercitarea profesiei. comunicări) se fac la domiciliul părții. nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție. Importanța juridică a domiciliului decurge din faptul că legea leaga o serie de efecte de locul în are aesta este stabilit.. 2 alin.persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc. numele pe are dorește să-l obțină. . atunci când: . sunt considerate întemeiate cererile de schimbare administrativă a numelui. dacă părțile nu au convenit altfel.numele este format din expresii indecente. . 2 . în registrele de stare civilă. 2 din O.schimbări generate de instituția căsătoriei. (2) și (3) din ordonanță.. prenumele alcătuiește o unitate. Împreună cu numele de familie a unei persoane.unul dintre soți. 62 din Codul familiei.schimbări determinate de instituția adopției. . Prenumele persoanei fizice este acea parte a numelui care individualizează persoana fizică mai ales în familie.competența teritorială a instanțelor în materie civilă este legată de cele mai multe ori de domiciliul pârâtului. .persoana în cauză a folosit. iar declararea prenumelui este obligatorie cu ocazia înregistrării nașterii acestuia. prenumele copilului.. stabilirea prenumelui copilului este rezultatul înțelegerii dintre părinți. somații. . spre exemplu: . ridicole ori transformat prin traducere. . În cazul în care părinții nu se ințeleg cu privire la prenumele pe care urmează să-l poarte copilul. prevedere stailită de art.

având această semnificație. - - STAREA CIVILĂ Din doctrină reținem definișia cea mai completă. în mod concret. cărora legea le stabilește domiciliul obligatoriu. domiciliul ales (convențional). 3 . de exemplu. întocmit în temeiul declarației. Aesta are ca scop asigurarea identificării persoanei în sistemele informatice. interesând statutul juridic al persoanei. alin. Domiciliul ales este locul stabilit prin acordul de voință al părților. după propria-i voință și în condițiile legii. o persoană să capete o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite împrejurări. certficatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere. sau din oficiu. pentru soluționarea unui litigiu. cum sunt. de care legea leagă diferite efecte. se semnează de către ofițerul de stare civilă și de către declarant. 2 din Legea nr. ca fapte juridice sau acte juridice. potrivit legii. exeutarea actului juridic sau comunicarea actelor de procedură.105/1996 privind evidența populției s-a reglementat un nou element de identificare a persoanei fizice: codul numeric personal. căsătoria. nașterea. locuința statornică sau principală. Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea conținutului declarației și concordanța acestuia cu actele de indentitate. pe baza declarației persoanei obligate la aceasta. care prelucrează și centralizează datele nominale privind persoanele fizice. decesul. Actul de stare civilă. Domiciliul de drept comun este locul unde o persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină își stabilește. 5. în condițiile prevăzute de lege.domiciliu legal. Prin art. Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice speciale. Pentru ca. în care se consideră starea civilă ca fiind mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice pentru indicarea calităților personale.

societățile comerciale cu capital privat. un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată. legal și moral. 5) Dupa modul lor de înființare. instituțiile bugetare.cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor cu conținut economic având ca titular persoana juridică.se compune din 2 aspecte: organizare internă( structura persoanei juridice pe compartimente de producție. sindicatele. persoanele juridice pot fi: Persoane juridice de stat( statul. 4) După natura scopului urmărit: Persoane juridice cu scop patrimonial. partidele politice. 3) Conform criteriului naționalității există: Persoane juridice române. Parlamentul României. 4 . Persoane juridice care se înființează prin act juridic de asociere. dispunând de independență patrimonială și care urmărește realizarea unui scop în acord cu interesele obștești. comerț etc) și desemnarea organelor de conducere. Persoane juridice ce se întemeiază pe proprietatea privată internă și pe proprietatea străină ( societăți comerciale create prin participarea asociaților români și străini). ceretare. companiile și societățile naționale). partidele politice. fundațiile). dar pot desfășura ativități pe terotoriul român)..PERSOANA JURIDICĂ Definiție Persoana juridică este reprezentată de . Persoanele juridice de drept public sunt: statul. asociațiile și fundațiile. societăți comerciale). asociațiile. distingem: Persoane juridice constituite prin act de dispoziție al organului competent. adică economic( regiile autonome. -patrimoniul propriu. Perosoane juridice străine ( au sediul principal în străinătate. scopul trebuie să fie în acord cu interesul public. Ca element de validitate pentru existența persoanei. organizațiile patronale. cum sunt societățile comerciale cu capital privat.. organismele puterii executive. să fie determinat. cum sunt organele puterii de stat. sindicatele. Persoane juridice private. Clasificarea persoanelor juridice 1) În funcție de criteriul domeniului dreptului de care aparțin persoanele juridice sunt de drept public și de drept privat. organizațiile corporatiste. Persoane juridice mixte (regiile autonome). instituțiile de stat. pe dreptul de proprietate -scopul propriu in acord cu interesul general. organizațiile corporatiste. organismele de stat). organismele puterii judecătorești.reprezintă cu alte cuvinte obiectul de activitate și justifică rațiunea de a exista a persoanei juridice. cultele religioase. Persoanele juridice de drept privat sunt: agenții economici de stat( regiile autonome. Patrimoniul persoanei juridice se fundamentează in principal. regiile autonome. Persoane juridice cu scop nepatrimonial ( statul. unitățile-administrativ teritoriale. 2) Potrivit formei dreptului de proprietate. Elemente constitutive -organizarea de sine stătătoare..

Sediul materiei se află în Decretul nr. cum ar fi. 40 din Decretul nr.Identificarea persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se înțelege individualizarea acesteia. c) Dizolvarea silită are loc în următoarele cazuri: . Dizolvarea persoanei juridice înseamnă sfârșitul acesteia ca subiect de drept civil. 31/1954. Numărul de înmatriculare. Emblema. stabilit cu această semnificație. cele din domeniul societăților comerciale: . divizare sau dizolvare.este semnul sau denumirea cre deosebește o anumită persoană juridică de altele ce desfășoarăacelași fel de activitate. în raporturile juridice civile la care participă. care constituie dreptul comun în materie.când se urmărește alt scop decât cel declarat la înființare.este denumirea sub care persoanele juridice care au calitatea de comerciant își exercită comerțul și semnează.este semnul suscep.indică un anumit loc.moartea juridică. pentru desfășurarea activității persoanei juridice.este operațiunea prin care o persoană juridică își încetează existența.realizarea obiectului societății sau imposibilitatea realizării lui. în locul ei.. în cazurile prevăzute de lege.când scopul este ilicit și imoral.. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce aparțin altei persoane. în condițiile legii. dar mijloacele folosite pentru atingerea lui sunt ilicite și imorale.reducerea capitalului social sub plafonul minim stabilit de lege. există și norme speciale care prevăd cauze speciale de dizolvare. când numărul acționarilor a scăzut sub 5. . întrucât ea indică sfârșitul existenței acesteia.reprezintă apartenența la un anumit stat.trecerea timpului stabilit pentru durata societății. Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare. Încetarea persoanei juridice Prin încetarea persoanei juridice se înțelege sfârșitul calității desubiect colectiv de drept civil. 5 . cu aceasta semnificație. Naționalitatea. . . Marca.când scopul este ilicit. Dizolvarea este de trei feluri: a) Dizolvarea voluntară.tibil de reprezentare grafică.se produce ca rezultatal deciziei membrilor persoanei juridice care au hotărât înființarea ei. . .se petrece în virtutea legii și intervine în următoarele situații: când s-a împlinit termenul pentru care persoana juridică a fost înființată..hotărârea Adunării Generale. Potrivit art. 31/1954 . Sediul. . dacă numărul membrilor a scăzut sub limita minimă prevăzută de lege.falimentul. Atributele identificării persoanei juridice sunt: Denumirea. b) Dizolvarea de deplin drept. . a subiectului colectiv de drept.. a altei persoane juridice.reprezintă ordinea din registrul comerțului.în cazul societăților pe acțiuni. Principalul efect al dizolvării este trecerea la lichidarea persoanei juridice. Transformarea persoanei juridice. Firma. actul de înființare sau statut. În doctrină se apreciază că încetarea persoanei juridice înseamnă . dacă s-au scurs mai mult de 6 luni de la reducerea lui și numărul nu s-a completat.concomitent cu înființarea.constă în cuvântul sau grupul de cuvinte stabilit. . atunci când sopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat. ca subiect de drept distinct. Pe lângă aceste 3 cauze generale de dizolvare prevăzute de normele generale în domeniu.

domeniul de aplicație este restrâns fiind limitat la cazurile special reglementate de lege. prin O.15/1990. persoane juridice.transformarea întreprinderilor mici și asociaților cu scop lucrativ. obligatoriu un dublu efect juridic. în societăți comerciale prin Legea nr. . 6 . În practică.Din definiția de mai sus rezultă următoarele trăsături: .G nr. 30/1997. transformarea persoanelor juridice s-a manifestat în domenii precum: .transformarea unităților economice de stat în regii autonome ori societăți comerciale prin Legea nr. .transformarea persoanei juridice are.U. .31/1990.transformarea unor regii autonome în soietăți comerciale.

Ștefănescu. Editura Lumina Lex. Persoana fizică. Introducere în dreptul civil. București.P. 2003 . R.Stănciulescu.B. 2002 7 . Editura Hamangiu. Drept civil pentru învățământul superior economic.Bibliografie . Editura Universul Juridic. Dumitru. 2009 . Drept civil. București.C. Manual de drept civil. Trușcă. Persoana juridică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful