IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definiție Prin identificarea persoanei fizice ințelegem individualizarea sa în raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite și atribute de identificare. Necesitatea identificării persoanei fizice Identificarea omului în viața juridică este o necesitatea generala și permanentă. Generală pentru că individualizarea omului este posibilă în toate raporturile juridice la care participă, între care și cele civile. Permanentă, pentru că persoana fizică, atata vreme cât trăiește, participă la cele mai diferite raporturi juridice, printre care și cele civile. Identificarea persoanei fizice trebuie văzută atât din punct de vedere general, cât și sub aspect personal, idividual. Există un interes general, întrucât societatea însăși are interesul ca fiecare component al ei să poată fi individualizat atunci când intra în diverse raporturi. Această necesitate este și de interes personal individual, deoarece fiecare om, în calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat să se poată individualiza. Mijloacele de identificare a persoanei fizice În acțiuni de identificare a persoanei fizice, sunt necesare anumite mijloace, căi ori procedee. În dreptul civil român principalele mijloace de identificare sunt: numele, domiciliul și starea civilă. Principalele izvoare care reglementează atributele de identificare sunt: -pentru nume: Deretul nr. 31/1954, art.12; Codul familiei art. 27, 28, 40, 64, 78; O.G nr.41/2003 privind dobâmdirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; Convenția privind drepturile copilului; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997 privind adopția; -pentru domiciliu: Legea nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, cu modificările ulterioare; Codul familiei; Ordonanța de urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate; -pentru starea civilă: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Codul familiei; Deretul nr. 31/1954 art. 22, 23, 24.

NUMELE
Potrivit art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,Numele cuprinde numele de familie și prenumele,,. În doctrină, numele a fost definit drept ,, acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat, în familie și societate, prin cuvinte stabilite, în condițiile legii cu aceasta semnificație,,.

Numele de familie aparține de regula membrilor aceleiași familii. Modul de dobândire a
numelui de familie este filiația, ceea ce înseamnă că numele de familie al părinților va fi dobândit și de copil. Dacă părinții nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinților și se va declara odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.
1

. în registrele de stare civilă.domiciliu de drept comun. la încheierea căsătoriei.competența teritorială a instanțelor în materie civilă este legată de cele mai multe ori de domiciliul pârâtului.-unicitate (persoana fizică are un singur domiciliu). 2 . ridicole ori transformat prin traducere. Schimbările de stare civilă pot fi grupate în: . Împreună cu numele de familie a unei persoane. domiciliul este de trei feluri: . 4 alin. . prevedere stailită de art.schimbări determinate de instituția adopției. va hotărî. . .numele este format din expresii indecente.Când filiația unei persoane nu poate fi determinată numele de familie se stabilește pe cale administrativă. . somații. prenumele copilului. prenumele alcătuiește o unitate. comunicări) se fac la domiciliul părții.Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principală. a luat numele de familie al celuilalt soț.prenumele purtat este specific sexului opus.-stabilitate ( schimbarea domiciliului se realizează numai cu respectarea unor cerințe legale).. iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției. pe baza declarației nașterii făcută de persoana care declară nașterea. În cazul în care părinții nu se ințeleg cu privire la prenumele pe care urmează să-l poarte copilul.actele de procedură (citații.persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc. Potrivit art.G nr.persoana în cauză a folosit.schimbări în filiația persoanei fizice. sunt considerate întemeiate cererile de schimbare administrativă a numelui. Conform legii .-obligativitate ( orice persoana fizică trebuie să aibă un domiciliu). stabilirea prenumelui copilului este rezultatul înțelegerii dintre părinți. . 62 din Codul familiei. 41/2003. Prenumele persoanei fizice este acea parte a numelui care individualizează persoana fizică mai ales în familie.. Prenumele unei persoane se stabilește la data înregistrării nașterii. autoritatea tutelară. numele pe are dorește să-l obțină.. atunci când: . domiciliul servește la localizarea în spațiu a acesteia. De regulă. Ca atribut de identificare a persoanei fizice. 2 din O. (2) și (3) din ordonanță. nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție. Importanța juridică a domiciliului decurge din faptul că legea leaga o serie de efecte de locul în are aesta este stabilit. . . spre exemplu: .persoanei i s-a încuviințat schimbare sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător. . în exercitarea profesiei. domiciliul prezintă următoarele caractere juridice: .unul dintre soți.plata se face la domiciliul debitorului. iar declararea prenumelui este obligatorie cu ocazia înregistrării nașterii acestuia.schimbări generate de instituția căsătoriei. Modificarea numelui de familie înseamnă înlocuirea acestuia datorită unor schimbări intervenite în starea civilă a persoanei respective. . Astfel. dacă părțile nu au convenit altfel. În funcție de modul de stabilire. 2 alin. DOMICILIUL Ca atribut de identificare a persoanei. . după ce va asculta părinții. în condițiile stabilite de art.

Domiciliul ales este locul stabilit prin acordul de voință al părților. - - STAREA CIVILĂ Din doctrină reținem definișia cea mai completă. pentru soluționarea unui litigiu. având această semnificație. ca fapte juridice sau acte juridice. în mod concret. de exemplu. 3 . 5. potrivit legii. după propria-i voință și în condițiile legii. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere. locuința statornică sau principală. alin.domiciliu legal. nașterea. care prelucrează și centralizează datele nominale privind persoanele fizice. Prin art. o persoană să capete o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite împrejurări. căsătoria. Pentru ca.105/1996 privind evidența populției s-a reglementat un nou element de identificare a persoanei fizice: codul numeric personal. cum sunt. sau din oficiu. cărora legea le stabilește domiciliul obligatoriu. pe baza declarației persoanei obligate la aceasta. domiciliul ales (convențional). Domiciliul de drept comun este locul unde o persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină își stabilește. în condițiile prevăzute de lege. exeutarea actului juridic sau comunicarea actelor de procedură. de care legea leagă diferite efecte. certficatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant. se semnează de către ofițerul de stare civilă și de către declarant. 2 din Legea nr. interesând statutul juridic al persoanei. Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea conținutului declarației și concordanța acestuia cu actele de indentitate. Actul de stare civilă. întocmit în temeiul declarației. în care se consideră starea civilă ca fiind mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice pentru indicarea calităților personale. Aesta are ca scop asigurarea identificării persoanei în sistemele informatice. Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice speciale. decesul.

regiile autonome. organizațiile corporatiste.cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor cu conținut economic având ca titular persoana juridică. comerț etc) și desemnarea organelor de conducere. organismele puterii executive.. instituțiile bugetare. 4) După natura scopului urmărit: Persoane juridice cu scop patrimonial. Persoane juridice care se înființează prin act juridic de asociere. legal și moral. societăți comerciale). adică economic( regiile autonome. un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată. organismele puterii judecătorești. 4 .PERSOANA JURIDICĂ Definiție Persoana juridică este reprezentată de . organizațiile corporatiste. fundațiile). companiile și societățile naționale). asociațiile și fundațiile. distingem: Persoane juridice constituite prin act de dispoziție al organului competent.. pe dreptul de proprietate -scopul propriu in acord cu interesul general. Elemente constitutive -organizarea de sine stătătoare. Persoane juridice mixte (regiile autonome). persoanele juridice pot fi: Persoane juridice de stat( statul. Persoane juridice ce se întemeiază pe proprietatea privată internă și pe proprietatea străină ( societăți comerciale create prin participarea asociaților români și străini). cum sunt organele puterii de stat. dar pot desfășura ativități pe terotoriul român). asociațiile. Parlamentul României. Ca element de validitate pentru existența persoanei. partidele politice. Persoanele juridice de drept privat sunt: agenții economici de stat( regiile autonome. 2) Potrivit formei dreptului de proprietate. scopul trebuie să fie în acord cu interesul public. organismele de stat). unitățile-administrativ teritoriale. Persoanele juridice de drept public sunt: statul. sindicatele.reprezintă cu alte cuvinte obiectul de activitate și justifică rațiunea de a exista a persoanei juridice. 5) Dupa modul lor de înființare. să fie determinat. dispunând de independență patrimonială și care urmărește realizarea unui scop în acord cu interesele obștești. organizațiile patronale. Persoane juridice cu scop nepatrimonial ( statul. partidele politice. cultele religioase.se compune din 2 aspecte: organizare internă( structura persoanei juridice pe compartimente de producție. Perosoane juridice străine ( au sediul principal în străinătate. cum sunt societățile comerciale cu capital privat. Clasificarea persoanelor juridice 1) În funcție de criteriul domeniului dreptului de care aparțin persoanele juridice sunt de drept public și de drept privat. Persoane juridice private.. instituțiile de stat. societățile comerciale cu capital privat. -patrimoniul propriu. sindicatele. ceretare. Patrimoniul persoanei juridice se fundamentează in principal. 3) Conform criteriului naționalității există: Persoane juridice române.

. divizare sau dizolvare. 31/1954. dacă s-au scurs mai mult de 6 luni de la reducerea lui și numărul nu s-a completat. Emblema.falimentul. Naționalitatea. în condițiile legii. în raporturile juridice civile la care participă.trecerea timpului stabilit pentru durata societății. Dizolvarea este de trei feluri: a) Dizolvarea voluntară. .este denumirea sub care persoanele juridice care au calitatea de comerciant își exercită comerțul și semnează. 40 din Decretul nr.indică un anumit loc. . Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare. .este semnul suscep. . 5 . Dizolvarea persoanei juridice înseamnă sfârșitul acesteia ca subiect de drept civil. în cazurile prevăzute de lege.tibil de reprezentare grafică. ca subiect de drept distinct. Încetarea persoanei juridice Prin încetarea persoanei juridice se înțelege sfârșitul calității desubiect colectiv de drept civil. . Numărul de înmatriculare. actul de înființare sau statut. Atributele identificării persoanei juridice sunt: Denumirea. care constituie dreptul comun în materie.este semnul sau denumirea cre deosebește o anumită persoană juridică de altele ce desfășoarăacelași fel de activitate. în locul ei.Identificarea persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se înțelege individualizarea acesteia.când scopul este ilicit și imoral.reducerea capitalului social sub plafonul minim stabilit de lege. .când se urmărește alt scop decât cel declarat la înființare. Potrivit art. când numărul acționarilor a scăzut sub 5. dar mijloacele folosite pentru atingerea lui sunt ilicite și imorale. atunci când sopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat. Sediul. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce aparțin altei persoane. În doctrină se apreciază că încetarea persoanei juridice înseamnă ..hotărârea Adunării Generale. c) Dizolvarea silită are loc în următoarele cazuri: .constă în cuvântul sau grupul de cuvinte stabilit. cu aceasta semnificație. dacă numărul membrilor a scăzut sub limita minimă prevăzută de lege.în cazul societăților pe acțiuni. stabilit cu această semnificație. 31/1954 . .când scopul este ilicit. pentru desfășurarea activității persoanei juridice. Sediul materiei se află în Decretul nr. cele din domeniul societăților comerciale: . Pe lângă aceste 3 cauze generale de dizolvare prevăzute de normele generale în domeniu. Marca. Firma. b) Dizolvarea de deplin drept.se petrece în virtutea legii și intervine în următoarele situații: când s-a împlinit termenul pentru care persoana juridică a fost înființată.realizarea obiectului societății sau imposibilitatea realizării lui.reprezintă apartenența la un anumit stat. cum ar fi.reprezintă ordinea din registrul comerțului. există și norme speciale care prevăd cauze speciale de dizolvare.este operațiunea prin care o persoană juridică își încetează existența.concomitent cu înființarea. . Transformarea persoanei juridice.se produce ca rezultatal deciziei membrilor persoanei juridice care au hotărât înființarea ei. Principalul efect al dizolvării este trecerea la lichidarea persoanei juridice..moartea juridică.. a altei persoane juridice. întrucât ea indică sfârșitul existenței acesteia. a subiectului colectiv de drept.

domeniul de aplicație este restrâns fiind limitat la cazurile special reglementate de lege.U.transformarea unor regii autonome în soietăți comerciale.transformarea unităților economice de stat în regii autonome ori societăți comerciale prin Legea nr. persoane juridice.Din definiția de mai sus rezultă următoarele trăsături: . . în societăți comerciale prin Legea nr.transformarea persoanei juridice are. obligatoriu un dublu efect juridic. 6 .15/1990.31/1990. În practică.transformarea întreprinderilor mici și asociaților cu scop lucrativ. prin O. transformarea persoanelor juridice s-a manifestat în domenii precum: .G nr. . . 30/1997.

Persoana fizică. Persoana juridică.Stănciulescu. Editura Universul Juridic. Drept civil. R. București.P. 2009 . București.Bibliografie .C. Introducere în dreptul civil. 2002 7 . Manual de drept civil. Trușcă. 2003 . Editura Lumina Lex.B. Ștefănescu. Dumitru. Drept civil pentru învățământul superior economic. Editura Hamangiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful