IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definiție Prin identificarea persoanei fizice ințelegem individualizarea sa în raporturile juridice civile cu ajutorul unor mijloace de identificare numite și atribute de identificare. Necesitatea identificării persoanei fizice Identificarea omului în viața juridică este o necesitatea generala și permanentă. Generală pentru că individualizarea omului este posibilă în toate raporturile juridice la care participă, între care și cele civile. Permanentă, pentru că persoana fizică, atata vreme cât trăiește, participă la cele mai diferite raporturi juridice, printre care și cele civile. Identificarea persoanei fizice trebuie văzută atât din punct de vedere general, cât și sub aspect personal, idividual. Există un interes general, întrucât societatea însăși are interesul ca fiecare component al ei să poată fi individualizat atunci când intra în diverse raporturi. Această necesitate este și de interes personal individual, deoarece fiecare om, în calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice, este direct interesat să se poată individualiza. Mijloacele de identificare a persoanei fizice În acțiuni de identificare a persoanei fizice, sunt necesare anumite mijloace, căi ori procedee. În dreptul civil român principalele mijloace de identificare sunt: numele, domiciliul și starea civilă. Principalele izvoare care reglementează atributele de identificare sunt: -pentru nume: Deretul nr. 31/1954, art.12; Codul familiei art. 27, 28, 40, 64, 78; O.G nr.41/2003 privind dobâmdirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice; Convenția privind drepturile copilului; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997 privind adopția; -pentru domiciliu: Legea nr. 105/1996 privind evidența populației și cartea de identitate, cu modificările ulterioare; Codul familiei; Ordonanța de urgență nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate; -pentru starea civilă: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; Codul familiei; Deretul nr. 31/1954 art. 22, 23, 24.

NUMELE
Potrivit art. 12 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, ,,Numele cuprinde numele de familie și prenumele,,. În doctrină, numele a fost definit drept ,, acel atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul omului de a fi individualizat, în familie și societate, prin cuvinte stabilite, în condițiile legii cu aceasta semnificație,,.

Numele de familie aparține de regula membrilor aceleiași familii. Modul de dobândire a
numelui de familie este filiația, ceea ce înseamnă că numele de familie al părinților va fi dobândit și de copil. Dacă părinții nu au nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinților și se va declara odată cu nașterea copilului, la serviciul de stare civilă.
1

prenumele purtat este specific sexului opus.-obligativitate ( orice persoana fizică trebuie să aibă un domiciliu). stabilirea prenumelui copilului este rezultatul înțelegerii dintre părinți. 4 alin. Modificarea numelui de familie înseamnă înlocuirea acestuia datorită unor schimbări intervenite în starea civilă a persoanei respective. . În cazul în care părinții nu se ințeleg cu privire la prenumele pe care urmează să-l poarte copilul. . comunicări) se fac la domiciliul părții. 62 din Codul familiei. . somații. 41/2003. va hotărî. . a luat numele de familie al celuilalt soț. . iar declararea prenumelui este obligatorie cu ocazia înregistrării nașterii acestuia.persoanei i s-a încuviințat schimbare sexului prin hotarâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător..-unicitate (persoana fizică are un singur domiciliu). DOMICILIUL Ca atribut de identificare a persoanei. 2 alin.-stabilitate ( schimbarea domiciliului se realizează numai cu respectarea unor cerințe legale).actele de procedură (citații. Schimbările de stare civilă pot fi grupate în: . în exercitarea profesiei. . domiciliul servește la localizarea în spațiu a acesteia. în condițiile stabilite de art. Împreună cu numele de familie a unei persoane.persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc. dacă părțile nu au convenit altfel. numele pe are dorește să-l obțină. Importanța juridică a domiciliului decurge din faptul că legea leaga o serie de efecte de locul în are aesta este stabilit.. Prenumele persoanei fizice este acea parte a numelui care individualizează persoana fizică mai ales în familie.plata se face la domiciliul debitorului. De regulă. . .schimbări determinate de instituția adopției. prenumele copilului.schimbări în filiația persoanei fizice. în registrele de stare civilă. În funcție de modul de stabilire. prevedere stailită de art. spre exemplu: .. Astfel.schimbări generate de instituția căsătoriei. domiciliul este de trei feluri: .Când filiația unei persoane nu poate fi determinată numele de familie se stabilește pe cale administrativă. autoritatea tutelară.numele este format din expresii indecente. . prenumele alcătuiește o unitate. sunt considerate întemeiate cererile de schimbare administrativă a numelui. . atunci când: .persoana în cauză a folosit.unul dintre soți.G nr.competența teritorială a instanțelor în materie civilă este legată de cele mai multe ori de domiciliul pârâtului. Prenumele unei persoane se stabilește la data înregistrării nașterii. ridicole ori transformat prin traducere. la încheierea căsătoriei.domiciliu de drept comun. nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție. .Domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea își are locuința statornică sau principală. Conform legii . domiciliul prezintă următoarele caractere juridice: . după ce va asculta părinții. 2 din O. 2 . (2) și (3) din ordonanță. Potrivit art. iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției. Ca atribut de identificare a persoanei fizice. pe baza declarației nașterii făcută de persoana care declară nașterea.

după propria-i voință și în condițiile legii. se semnează de către ofițerul de stare civilă și de către declarant. Prin art. Pentru ca. Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice realitatea conținutului declarației și concordanța acestuia cu actele de indentitate. de exemplu. Aesta are ca scop asigurarea identificării persoanei în sistemele informatice. Domiciliul ales este locul stabilit prin acordul de voință al părților. Domiciliul de drept comun este locul unde o persoană fizică cu capacitate de exercițiu deplină își stabilește. o persoană să capete o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite împrejurări. având această semnificație. sau din oficiu. domiciliul ales (convențional). pe baza declarației persoanei obligate la aceasta. locuința statornică sau principală. - - STAREA CIVILĂ Din doctrină reținem definișia cea mai completă. 3 . întocmit în temeiul declarației. în condițiile prevăzute de lege. nașterea. ca fapte juridice sau acte juridice. în mod concret. pentru soluționarea unui litigiu. exeutarea actului juridic sau comunicarea actelor de procedură. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă și înscrierea mențiunilor se fac la cerere. 5. decesul.domiciliu legal. Domiciliul legal este domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice speciale. Actul de stare civilă. interesând statutul juridic al persoanei. cum sunt. cărora legea le stabilește domiciliul obligatoriu. 2 din Legea nr. care prelucrează și centralizează datele nominale privind persoanele fizice. căsătoria.105/1996 privind evidența populției s-a reglementat un nou element de identificare a persoanei fizice: codul numeric personal. în care se consideră starea civilă ca fiind mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice pentru indicarea calităților personale. potrivit legii. certficatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate de declarant. de care legea leagă diferite efecte. alin.

organizațiile corporatiste. instituțiile de stat. organismele puterii judecătorești. sindicatele.reprezintă cu alte cuvinte obiectul de activitate și justifică rațiunea de a exista a persoanei juridice. sindicatele. Parlamentul României. Persoane juridice private. Perosoane juridice străine ( au sediul principal în străinătate. -patrimoniul propriu. asociațiile. ceretare. asociațiile și fundațiile.PERSOANA JURIDICĂ Definiție Persoana juridică este reprezentată de . instituțiile bugetare. Clasificarea persoanelor juridice 1) În funcție de criteriul domeniului dreptului de care aparțin persoanele juridice sunt de drept public și de drept privat. organizațiile patronale. legal și moral. fundațiile). 5) Dupa modul lor de înființare. regiile autonome. pe dreptul de proprietate -scopul propriu in acord cu interesul general. Persoane juridice cu scop nepatrimonial ( statul. companiile și societățile naționale).. Ca element de validitate pentru existența persoanei. partidele politice. scopul trebuie să fie în acord cu interesul public. Persoane juridice ce se întemeiază pe proprietatea privată internă și pe proprietatea străină ( societăți comerciale create prin participarea asociaților români și străini). societăți comerciale). Patrimoniul persoanei juridice se fundamentează in principal. Persoanele juridice de drept privat sunt: agenții economici de stat( regiile autonome. organizațiile corporatiste. 4) După natura scopului urmărit: Persoane juridice cu scop patrimonial. cum sunt societățile comerciale cu capital privat. Persoane juridice mixte (regiile autonome). comerț etc) și desemnarea organelor de conducere. organismele de stat). organismele puterii executive. 2) Potrivit formei dreptului de proprietate.cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor cu conținut economic având ca titular persoana juridică. societățile comerciale cu capital privat. dispunând de independență patrimonială și care urmărește realizarea unui scop în acord cu interesele obștești. Elemente constitutive -organizarea de sine stătătoare. cum sunt organele puterii de stat. dar pot desfășura ativități pe terotoriul român).. cultele religioase. să fie determinat. partidele politice. 4 . unitățile-administrativ teritoriale. persoanele juridice pot fi: Persoane juridice de stat( statul. adică economic( regiile autonome. distingem: Persoane juridice constituite prin act de dispoziție al organului competent. 3) Conform criteriului naționalității există: Persoane juridice române. un colectiv de oameni având o structură organizatorică bine determinată. Persoanele juridice de drept public sunt: statul.se compune din 2 aspecte: organizare internă( structura persoanei juridice pe compartimente de producție. Persoane juridice care se înființează prin act juridic de asociere..

cele din domeniul societăților comerciale: . c) Dizolvarea silită are loc în următoarele cazuri: . în locul ei.moartea juridică. Pe lângă aceste 3 cauze generale de dizolvare prevăzute de normele generale în domeniu.. . pentru desfășurarea activității persoanei juridice. când numărul acționarilor a scăzut sub 5. Sediul materiei se află în Decretul nr. Atributele identificării persoanei juridice sunt: Denumirea. 5 .realizarea obiectului societății sau imposibilitatea realizării lui. în cazurile prevăzute de lege.concomitent cu înființarea. 31/1954. a altei persoane juridice. în condițiile legii.este denumirea sub care persoanele juridice care au calitatea de comerciant își exercită comerțul și semnează. . Transformarea persoanei juridice.reprezintă apartenența la un anumit stat.falimentul. ca subiect de drept distinct. Principalul efect al dizolvării este trecerea la lichidarea persoanei juridice. Încetarea persoanei juridice Prin încetarea persoanei juridice se înțelege sfârșitul calității desubiect colectiv de drept civil. 40 din Decretul nr. Potrivit art. Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare.se produce ca rezultatal deciziei membrilor persoanei juridice care au hotărât înființarea ei. . divizare sau dizolvare. Sediul.tibil de reprezentare grafică.în cazul societăților pe acțiuni. stabilit cu această semnificație. .când scopul este ilicit și imoral. dar mijloacele folosite pentru atingerea lui sunt ilicite și imorale.indică un anumit loc.se petrece în virtutea legii și intervine în următoarele situații: când s-a împlinit termenul pentru care persoana juridică a fost înființată.. a subiectului colectiv de drept.hotărârea Adunării Generale.este operațiunea prin care o persoană juridică își încetează existența.trecerea timpului stabilit pentru durata societății.constă în cuvântul sau grupul de cuvinte stabilit. Marca. b) Dizolvarea de deplin drept. 31/1954 .este semnul sau denumirea cre deosebește o anumită persoană juridică de altele ce desfășoarăacelași fel de activitate.. servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce aparțin altei persoane. cum ar fi. .este semnul suscep. actul de înființare sau statut. Naționalitatea. . în raporturile juridice civile la care participă.reprezintă ordinea din registrul comerțului. dacă numărul membrilor a scăzut sub limita minimă prevăzută de lege. Emblema.când scopul este ilicit. atunci când sopul a fost realizat sau nu mai poate fi realizat. Dizolvarea este de trei feluri: a) Dizolvarea voluntară.când se urmărește alt scop decât cel declarat la înființare. dacă s-au scurs mai mult de 6 luni de la reducerea lui și numărul nu s-a completat.. Firma.Identificarea persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se înțelege individualizarea acesteia. există și norme speciale care prevăd cauze speciale de dizolvare. întrucât ea indică sfârșitul existenței acesteia. . care constituie dreptul comun în materie. În doctrină se apreciază că încetarea persoanei juridice înseamnă . cu aceasta semnificație.reducerea capitalului social sub plafonul minim stabilit de lege. . Numărul de înmatriculare. Dizolvarea persoanei juridice înseamnă sfârșitul acesteia ca subiect de drept civil.

6 . transformarea persoanelor juridice s-a manifestat în domenii precum: .31/1990.G nr.U. .transformarea întreprinderilor mici și asociaților cu scop lucrativ. .transformarea unităților economice de stat în regii autonome ori societăți comerciale prin Legea nr.transformarea persoanei juridice are. persoane juridice.domeniul de aplicație este restrâns fiind limitat la cazurile special reglementate de lege.transformarea unor regii autonome în soietăți comerciale. prin O.Din definiția de mai sus rezultă următoarele trăsături: . obligatoriu un dublu efect juridic. . în societăți comerciale prin Legea nr. 30/1997.15/1990. În practică.

Persoana juridică. 2003 . Editura Universul Juridic.P.C. R. Persoana fizică. Introducere în dreptul civil. 2009 . București.B. Dumitru. București. Drept civil. Manual de drept civil. Editura Lumina Lex. Editura Hamangiu. 2002 7 .Stănciulescu. Ștefănescu. Drept civil pentru învățământul superior economic.Bibliografie . Trușcă.