Raportul juridic de drept administrativ

Raportul juridic de drept administrativ reprezinta relatiile sociale care

constituie obiectul activitatii administrative a statului sau a unitatilor administrativteritoriale, realizata de catre autoritatile administratiei publice potrivit normelor
legale.
Un raport juridic de drept administrativ trebuie sa "contina" anumite premise
precum: existenta normei juridice de drept administrativ, subiectele de drept
participante si faptul juridic de drept administrativ.
Raportul juridic de drept administrativ este o categorie distincta de raport
juridic, si are la baza cateva trasaturi caracteristice:
- Intotdeauna, unul dintre subiecte este in mod obligatoriu o autoritate publica sau o
colectivitate teritoriala, reprezentata de un organ al administratiei publice sau de o
structura nestatala, autorizata, care presteaza un serviciu public.
- Apar in cadrul relatiilor sociale reglementate de normele dreptului administrativ si
sunt raporturi de putere, adica se nasc in vederea realizarii puterii executive a
statului. Aceastra trasatura sugereaza faptul ca dreptul administrativ se diferentiaza
de celelalte ramuri de drept public, constitutional, financiar, penal, etc.
- Exista o relatie de subordonare ale unuia dintre subiecti, fata de celalalt, fapt ce
demonstreaza diferenta dintre administrativ si civil (in ceea ce priveste dreptul civil,
persoanele fizice si/sau juridice se afla pe plan de egalitate juridica).
Daca este sa vorbim despre subiectele raportului juridic de drept
administrativ, intotdeauna trebuie sa existe cel putin unul de administratie publica,
insa se pot distinge mai multe posibilitati:
~ doua autoritati ale administratiei publice (de exemplu, intre Ministerul Finantelor
si Ministerul Turismului);
~ o autoritate a administratiei publice si o alta autoritate publica, cum ar fi raporturi
stabilite intre Ministerul Justitiei si Curtea de Apel Bacau;
~ o autoritate a administratiei publice si o organizatie non-guvernamentala;
~ o institutie social-culturala sau o regie autonoma si o autoritate a administratiei
publice, de exemplu intre Primaria Cluj si Institutul de Istorie "G. Barit";
~o autoritate a administratiei publice si o persoana fizica, cum ar fi intre un primar
si un cetatean.

Continutul raportului de drept administrativ este alcatuit din totatlitatea

drepturilor si obligatiilor subiectelor participante, acestea fiind reglementate de
norma juridica administrativa.
In continutul organizarii, functionarii si exercitarii competentei organelor
administratiei publice, se nasc, se modifica si se sting o multitudine de raporturi
juridice. Astfel, putem spune ca formele raportului de drept administrativ sunt
variate si privesc mai multe aspecte.
1) In functie de natura juridica a izvoarelor lor, exista raporturi care "izvorasc" din
acte administrative individuale si unilaterale; din contracte administrative; din acte
normative sau din savarsirea unor fapte materiale juridice.
2) In functie de posibilitatea de a avea sau nu o valare baneasca, distingem in mod
evident, intre raporturi juridice administrative patrimoniale si raporturi juridice
administrative nepatrimoniale.
3) Dupa diviziunile domeniilor dreptului administrativ, exista raporturi:
contraventionale, domeniale, privind functia publica si pe functionarii publici in
cadrul acestor categorii (raportul de serviciu si functionarului public), care se
constituie in legatura cu organizarea si realizarea controlului administrativ, care
privesc acordarea, incheierea si executarea controlului administrativ sau cele care
se nasc in sfera transporturilor, activitatii comerciale, financiare, fiscale, etc.
4) Cele mai des intalnite raporturi sunt raporturile juridice de drept administrativ de
conformare, adica cele care presupun respectarea conduitei impuse de norma
juridica administrative si raporturi juridice de conflict, atunci cand se pune problema
unei sanctiuni care trebuie aplicata persoanei care nu se supune de bunavoie legii.
5) Importanta deosebita prezinta acea clasificare ce are in vedere apartenenta
unuia sau a ambelor subiecte ale raportului la sistemul administratiei publice.
Asadar avem:
a) Raporuri care se nasc in interiorul sistemului administratiei publice (de
subordonare ierarhica, de colaborare, de participare;
b) Raporturi ce se stabilesc intre un subiec de drept care apartine sistemului
de administratie publica, celalalt subiect (persoana fizica sau juridica) nu apartine
acestui sistem.
Conduita partilor, adica actiunea sau inactiunea acestora, constituie obiectul
raportului juridic de drept administrativ. Conduita partilor se incadreaza in
activitatea administrativa a statului, deci are legatura cu puterea executiva.
Faptul juridic de drept administrativ consta in aparitia sau stingerea unui
raport juridic de drept administrativ, adica o imprejurarea a carei efecte juridice
sunt reglementate de norma administrativa. Faptele sunt evenimentele si actiunile.

Evenimentele nu depind de vointa oamenilor ( de exemplu, fenomenele naturale),

iar actiunile sunt manifestari de vointa ale oamenilor, savarsite cu discernamant.
Acestea produc efecte juridice: creeaza, modifica si sting raporturi administrative.
Mijlocul de declansare a unui raport de drept administrativ il constituie actul
juridic, faptul juridic material sau operatiile materiale tehnice.
Stingerea raportului de drept administrativ se produce odata cu realizarea
obiectului, abrogarea, revocarea sau anularea actului juridic administrativ sau
moarta, desfiintarea, disparitia subiectului pasiv.
Din punctul meu de vedere, este foarte important sa cunoastem notiunile
teoretice care au in prim plan raportul juridic de drept administrativ, tocmai pentru
a dobandi anumite cunostinte legate de dreptul administrativ si problemele cu un
grad mai mare de dificultate cu care se confrunta aceasta ramura de drept. Este o
notiune de baza, care ne permite sa facem distinctia intre raportul administrativ si
raporturile civile, penale sau financiare. De la aceste idei teoretice, putem privi si
latura practica. Pana la urma, toate spetele de drept administrativ au la baza un
raport juridic de drept administrativ.
De exemplu, reclamantul B. O. a chemat in judecata pe parat, in domeniul
contenciosului administrativ - Primarul mun. Bacau, pentru ca prin hotarare
judecatoreasca sa se dispuna obligarea acestuia sa-i aprobe eliberarea autorizatiei
de constructie pentru locuinta proprietate personala pe care intentioneaza sa o
edifice in Bacau in zona bulevardului Miorita. In motivarea cererii, T. U. a aratat ca
refuzul primarului de a-i elibera autorizaia este nejustificat, intrucat doreste sa
construiasca locuinta pe o strada privata, fiind dreptul locuitorilor din zona de a
stabili latimea strazii. Primarul solicita respingerea actiunii, aratand ca in mod
justificat a refuzat eliberarea autorizatiei de construire intrucat documentatia
depusa nu indeplinea conditiile stabilite de prevederile locale, care prevede
realizarea unei strazi de 10 m latime, iar pe proiect nu s-a precizat afectarea unei
portiuni de teren de 5 m latime pentru drum si trotuar.
Solutia propusa: Prin sentinta, actiunea formulata a fost respins, cu motivarea ca
documentatia depusa nu indeplinea conditiile stabilite de prevederile legale locale,
asa incat, in mod justificat Primaria a refuzat eliberarea autorizatiei solicitate.
Autorizatia de construire se emite cu respectarea documentatiilor de urbanism i
amenajarea teritoriului i aprobate potrivit legii. Impotriva sentintei a declarat
recurs reclamantul, aducandu-i critici de nelegalitate si netemeinicie, solicitand
modificarea acesteia in sensul admiterii actiunii.
Prin HCL nr.136/2006 s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu, aceasta hotarare fiind
un act de autoritate obligatoriu de respectat de catre toti proprietarii parcelelor de
teren din zona.
Este gresita si sustinerea recurentului ca autorizatia trebuia eliberata, constructia

fiind amplasata la 8 m de axul strazii. Sub acest aspect al obtinerii autorizatiei nu

este relevanta amplasarea constructiei, ci numai imprejurarea ca pe proiect nu s-a
prevazut afectarea unei portiuni de teren de 5 m latime pentru drum si trotuar, pe
sens. Respectarea legii eobligatorie atat pentru caile de acces publice, cat si pentru
cele private.
Din aceste considerente, sentinta atacata fiind legala in baza prev.art.312 CPPa fost
respins ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Bibliografie:
- Lect. univ. drd. av. Cristian Giuseppe Zaharie, "Drept administrativ - Curs
universitar";
- Lect. univ. dr. Mihaela V. Carausan, "Drept administrativ";
- studentladrept.blogspot.ro