Tema 4 : Raporturile juridice administrative

4.1. Notiunea raportului juridic administrativ

4.2. Izvoarele dreptului juridic administrativ

4.3. Elementele raportului juridic administrativ

4.1. Raportul juridic administrativ

Raportul juridic administrativ - poate fi definit ca acel raport reglementat de

normele dreptului administrativ care intervine in cadrul si pentru realizarea
functiei executive a statului .

4.2. Izvoarele dreptului juridic administrativ

Principalele izvoare ale dreptului juridic administrative sunt :

 Actele juridice cu caracter individual;

 Fapte materiale juridice;
 Contractele administrative ;
 Acte administrative normative ;
 In baza legii;

Actele administrative cu caracter individual - creeaza, modifica sau stinge

drepturile subiective si obligatiile in favoarea sau sarcina uneia sau a mai multor
personae dinainte determinate . Ca atare el constituie un izvor direct al raportului
juridic administrativ. De ex : Autorizatia de construire – este actul administrative
individual de autoritate pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de
lege referitoare la amplasarea , proiectarea , executarea si functionarea
constructiilor . Intre autoritatea emitenta si beneficiarul se naste un raport juridic
administrative .
Fapte materiale juridice – cuprind in cadrul lor atit actiunile omenesti
producatoare de efecte juridice independent de existenta unei manifestari de
vointa , in acest scop , de ex : contraventiile , cit si fenomene naturale ca nasterea,
moartea , trasnetul , etc . De ex : prin construirea unui imobil de catre o persoana
fizica sau juridica fara autorizatia necesara solicitata de lege, se comite o
contraventie, care este un fapt material juridic pe baza caruia se naste un raport
juridic administrative intre primar si contaveniend, primul fiind competent sa
incheie procesul verbal de constatare a contraventiei .
 Contractele administrative - raporturile juridice administrative pot lua
fiinta din contractele administrative . Mentionam cu titlu de exemplu : raporturile
dintre Ministerul Finantelor si concedent, in cazul concesiunilor de interes
national in cadrul carora primul contreaza indeplinirea obligatiilor contractuale
de catre cel din urma .
Actul administrativ normativ - stabileste reguli generale de conduita cu
caracter impersonal , ceea ce inseamna ca in principiu raporturile sociale pe
care le reglementeaza au un caracter abstract , pentru concretizarea lor fiind necesar
sa intervina anumite fapte - numite fapte juridice . Uneori , anumite acte
administrative normative pot genera drepturi si obligatii subiective in favoarea sau
in sarcina subiectelor de drept , ceea ce inseamna ca aceste acte pot da nastere in
mod direct la raporturi juridice concrete , spre exemplu : obligatiile conducatorilor
auto de a respecta normele privind circulatia pe drumurile publice , decurge
direct din actul normativ care reglementeaza aceasta sfera de raporturi sociale .
Raportul juridic administrativ se poate naste direct in baza legii - fara sa
mai intervina vreun fapt juridic . ex : art.96 , alin 1 din Constitutia R.M. prevede
ca Guvernul exercita conducerea generata a administratiei publice . Avem in
vedere ipoteza in care Guvernul a fost constituit in conditiile legii, a primit votul
de incredere al parlamentului iar prim- ministru , ministrii si ceilalti membri ai
Guvernului au depus individual juramintul cuprins in art. 98 , alin 5 din
Constitutie. In aceste conditii, pe baza prevederilor Constitutiei , i-au nastere
raporturi juridice administrative intre Guvern si autoritatile administratiei publice
avind ca obiect conducerea generala a acestora .

4.3 Elementele raportului juridic administrativ

Orice raport juridic administrativ este constituit din urmatoarele elemente :
 Subiecte
 Continut
 Obiect

Subiectele R.J. administrativ - raportul juridic

administrativ administrativ presupune cel putin 2 persoane denumite
subiecte ale R.J. In anumite raporturi , cu aceasta natura , unul din
subiecte este titularul de drepturi iar celalalt - titularul de obligatii . In alte
raporturi juridice administrative , ambele subiecte sunt titular atit de
drepturi cit si de obligatii . Subiectul titular de drepturi se mai numeste si
subiectul activ, iar subiectul titular de obligatii - subiectul pasiv . Subiectul
activ cit si cel pasiv poate fi format nu numai dintr-o persoana , ci si din
2 sau chiar mai multe .In functie de subiectele participante , RJA se pot
clasifica in 2 categorii:
1. R.J administrativ in care ambele subiecte sunt autoritati ale
administratiei publice :
a) cele 2 subiecte pot fi plasate pe locuri diferite in ierarhia autoritatilor
administrative ; de ex : raporturile dintre Guvern si un minister ,
primul avind o pozitie supraordonata fata de celalat subiect . In
aceasta situatie ne aflam in prezenta unui raport juridic de
subordonare .
b) cele 2 subiecte pot fi plasate pe acelasi loc in sistemul organelor
administratiei publice ca de ex : raporturile dintre 2 ministere . In acest
caz , RJA pot fi de subordonare si anume atunci cind unul dintre
subiecte este indreptatit sa-i pretinda celuilat subiect sa savirseasca o
anumita actiune sau sa execute o anumita activitate . R.J. mai poate
fi si de colaborare , atunci cind cele 2 subiecte conlucreaza la
indeplinirea unor activitati administrative , de ex : Ministerul Culturii
conlucreaza cu celelalte ministere si autoritati ale administratiei publice
centrale in vederea realizarii unor actiuni comune in tara si in
strainatate .
2. R.J administrative in care un subiect apartine administratiei publice
iar cel de al 2 este o persoana fizica / juridica din afara
administratiei publice . Mentionam raporturile care intervin intre
autoritatile administratiei publice locale si cetateni cu prilejul emiterii
diferitelor categorii de autoritati . Cele mai multe raporturi de acest gen
sunt de subordonare si anume subiectul investit cu putere publica are o
pozitie supraordonata fata de celalalt subiect care trebuie sa indeplineasca
prescriptiile cuprinse in actul administrative ce il vizeaza im mod direct
. De ex ; pers. fizica careia la solicitarea sa i s-a eliberat o autorizatie
de constructive este obligata sa respecte intre totul continutul ei .
Autorizatia reprezentind actul de autoritate al administratiei publice locale
. Intre autoritatile administratiei publice si cei administrati ( pers.fiz/juridice)
intervin si raporturi de colaborare , ca ex : raport de colaborare intre
Ministerul Culturii si diferite asociatii obstesti, fundatii, in vederea
realizarii unor activitati culturale commune .

Continutul Raportului Juridic administrativ

Continutul R.J. administrativ il formeaza totalitatea drepturilor si

obligatiilor ce revin subiectelor acestui raport . Fiecare autoritate a
administratiei publice indeplineste anumite atributii stabilite prin lege ,
totalitatea lor formind competenta lor .
 Atributiile autoritatii administratiei publice reprezinta drepturile si
obligatiile cu care acestea sunt investite prin legi , a caror exercitare este
obligatorie asigurata la nevoie prin puterea publica a statului . Prin urmare ,
exercitarea atributiilor de catre fiecare autoritate administrativa reprezinta
atit un drept cit si o obligatie legala .

In principiu, drepturile si obligatiile autoritatii administratiei publice nu pot

fi transmise sau cedate unui alt organ sau autoritati administrative , doar
prin lege putindu-se stabili exceptii .

Inlocuirea temporara , precum si deligarea de atributii sunt premise numai in

cazurile si conditiile prevazute de lege . Ele privesc raporturile de ierarhie
dintre functionarii de decizie si au ca scop indeplinirea atributiilor de
serviciu si prin aceasta - realizarea atributiilor organelor administratiei
publice .

Drepturile si obligatiile administrative pot avea :

 Natura patrimoniala : ce decurg din plata unor amenzi , impozite .est

 Natura nepatrimoniala : dreptul de petitionare;
 Natura mixat : indatoririle ce revin la exercitarea drept la invatatura ;

Obiectul R.J. administrative

In cadrul teoriei generale a dreptului , obiectul R.J. este definit ca –

actiune sau conduit asupra careia sunt indreptate drepturile si
obligatiile partilor .

Intr-o opinie , s-a subliniat ca , obiectele R.J se pot clasifica in lucruri

materiale; conduit umana exteriorizata ; anumite valori personale
nepatrimoniale si rezultatul creatiei intelectuale .

Opinia, potrivit careia , obiectul R,J. il constituie actiunea sau conduita

partilor corespunde mai bine specificului raportului juridic administrativ .
Astfel, diferite actiuni ale subiectelor , cum sunt de executare a actelor
juridice ; de executie a unor lucrari ; de prestare a unor servicii ; de control;
de coordonare si indrumare constituie obiectul R.J. administrative.