CURS 4

Raporturi de drept administrativ

= relație socială reglementată de o norma de dr admi.

 Trăsături
1. Cel puțin un Sb de dr care participă la un asemenea raport este
deținător al puterii publice (Se manifesta ca autoritate)
2. Sunt raporturi de putere publică de aceea sunt si sub incidența dr
admi.
 Elemente constitutive
 Subiecte participante :
a) Ambele sunt autorități publice ( ex: președinte care participă
la ședința locală, prefect ce contesteaza o hotărâre a
primarului)
b) O autoritate +un privat (ex: numirea în funcție, raporturi de
natură contravențională, actele admi care au ca destinatar o
persoană privata)
c) Autoritatea publică are natura specială, nu e autoritate
clasică, ci este o persoană juridică de dr privat de utilitate
publică .

 Este vorba de o Capacitatea juridică aparte a purtătorului

puterii publice !
Ex: primarul are capacitate juridică? Face acte in numele si pe
seama sa sau a localității?
Exista multe autorități publice ce nu sunt înființate ca
persoane juridice : au organizare de sine stătătoare, au un
scop, însă le lipseste patrimoniul.=> primarul, consiile locale
etc nu au patrimoniu, deci nu sunt persoane juridice. Sunt
autorități publice, reprezentative dar nu și persoane juridice.
CF civilului=> in raporturile de dr admi, partea purtătoare a
puterii publice ar fi autoritatea administrativ-terit
Cf admi=> partea care definește persoana juridică ne
intereseaza cand in raport e implicat patrimoniul. În rest, nu
ne intereseaza daca sunt sau nu persoane juridice (Nu
conteaza ca nu au patrimoniu)=> suntem in prezenta unei
capacități juridice speciale de dr admi care permite
autorităților, fără a conta daca sunt sau nu pers jur, sa se
 angajeze in nume propriu in raporturile de dr admi. Este o
capacitate restrânsă pt ca nu se aplica in raporturi
patrimoniale . => primarul răspunde pt ce a facut in admi.
 Continutul raportului :
Pentru autoritatea care este sb de dr in raportul administrativ ,
drepturile acestui sb de dr poarta o denumire specifica = atribuții .
Toate atribuțiile conferite unei autorități formeaza asa-numita
competență a autorității publice.
De ce? Pt ca nu sunt drepturi subiective. Dr sub pot fi sau nu
exercitate, în timp ce autoritatea publică nu poate decide dacă
exercită sau nu dreptul = atribuțiile sunt obligatoriu de exercitat.
Drepturile autorității = obligațiile autorității.
Competența are si ea caracter legal=> este stabilită prin lege
Exista restricții si in privinta transmiterii de dr si obligatii in admi.
Exceptii: instituția delegarii prin care de ex primarul imputerniceste
o altă persoană(functionar) sa exercite prerogativele lui. La
delegarea atributiei in sine, răspunderea revine celui care preia
delegarea.
Delegarea de semnătură diferită de delegarea de atributii: nu pasezi
atribuțiile, ci doar semnătura. Cel care semnează, semnează in
numele si persoana celui care a cedat semnătura.

 Obiectul raportului de dr admi= conduita sb din cadrul raportului=

actiuni/inactiuni pe care le au subiectele
Acțiuni sau inacituni tr sa faca parte din sfera administrației
publice.

 Tipuri de raporturi (subordonare si colaborare, coordonare, tutela,

participare, de utilizare, de natură procesuala)

A. De subordonare si de colaborare care sunt tipice, cele mai întâlnite în

administrativ
Raporturile de sub si colab sunt Consacrate la nivel legislativ . Diferenta intre
cele 2 tipuri este poziția subiectelor.
Rap de subordonare -> pozitie de inegalitate între subiectele raportului
Rap de colaborare (cooperare) -> sub rap sunt egale
a) Raportul subordonare se poate crea fie chiar in sfera internă a
administrației publice (intre administrațiile publice) (ex art 116, Consti
reluat si in CA, ministerele se organizeaza sub ordinea G=> raport intre G
si ministere de suborodonare), fie intre o autoritate administrativă și un
particular( administrația emite acte obligatorii pt persoanele de dr privat,
ex: atunci cand ti se impune o conduita, carantină, închidere de clădiri,
interdictii).
 Elemente ale raportului de subordonare
Exista 2 variante de subordonare!!
1.Raportul tipic = subordonare organică, adică totală= varianta clasica=
organul subordonat depinde sub toate aspecte de organul superior ierarhic,
dependenta totală.
 Organul superior are dr de a înființa si de a organiza organul inferior
 Oorganul superior are dr de a conduce, îndruma și coordona toate
activitățile organului inferior
 Organul superior are dr de a numi conducătorii organului inferior
 Organul superior are dr de controla la modul general activitățile
inferiorului cu posibilitatea anulării actelor
 Dr superiorului de a trage la răspundere organul inferior.

2. Celălalt tip de subordonare e subordonarea funcțională. Lipsesc anumite

prerogative ale organului superior. De fapt, subordonarea funcțională spune
ca cel inferior nu depinde total de cel superior, dependenta nu e absolută, e
limitata.
 Organul subordonat depinde sub anumite aspecte ale activității sale de
vointa celui supraordonat
 dr de îndrumare și coordonare a activității,
 dr de a sprijini organul subordonat,
 dr de supraveghere permanentă a activității organului subordonat

b) Raportul de colaborare
- Se întâlnește intre Pr si G
- Între primar si consiliul local
- Intre primarul general si cel de sector (anumite rezerve aici)
- Între consilii(in anumite situatii)
- Între 2 ministere
 - Egalitate între autoritate si cetatean? E mereu raport de
subordonare între cele două? Nu e mereu un raport de
subordonare, vezi contracte intre autorități si un privat Cand sunt
părți contractuale aflate pe poziții de egalitate. Deci, depinde de
situatie

B. De coordonare

Consacrat în mod expres este si raportul de coordonare (Constitutie) care

prezintă dificultăți în a identifica conținutul său concret. Referinta expresă se
gaseste in Constituie la art privitor la consiliul județean (122), art 107(1)
relatia prim ministru-ministru
Este dificil de identificat conținutul lui. Ce presupune el?
Art 122- obiectivul urmărit este prestarea serviciilor de rang județean, nu
intra in atribuțiile consiliului local=> mobilizează localul sa presteze servicii
județene printr un raport de coordonare, un fel de dirijare unitară.
Poate sa se anuleze actele intre consiliul județean si consiliul local? Nu prea
o Puterea de injonctiune = dr de a substitui pe cineva =le preiei
atributiile (foarte rar întâlnită în dr nostru administrativ) (Se întâlnește
în regimul autoritar)
o Putere de instructiune= Nu se preiau atribuțiile dar poti sa comanzi sa
se faca un anume lucru, nu le faci tu, dar ii construiești pe ceilalți să
facă.

Raportul de coordonare Se poate poziționa intre rap de sub si cel de

cooperare .
Ex Dacă nu se supun cei coordonați, exista putine instrumente de
constrângere. De exemplu la premier care nu e ok cu un ministru , exista
intituita revocarii: premierul cere revocarea, Pr o acceptă.
C. De tutela administrativă = raportul creat intre prefect ca reprezentant al G in
teritoriu si autoritatile autonome locale .
Legea contenciosului, art 3 se foloseste termenul.
Prefectul poate ataca în contencios actele emise de autoritățile locale.

D. De participare = cand mai mulți membrii ai unui organ colegial participă la

ședința organului pt a isi îndeplini competența (vezi membrii consiliului
județean, vezi ministri-G)

E. De utilizare a serviciilor publice= intram in contact cu o autoritate publică

care își exercită atributiile

F. De natură procesuala= apar cand avem de a face cu administrația

contencioasa/ lipicioasa.
C-F nu sunt consacrate de lege

Organizarea administrației publice

Teoria generala
o Organizarea sistemului administrativ in Romania: 3 subsisteme->
legislativ, administrativ, cel jurisdictional
Sistem administrativ = ansamblu de autorități și instituții publice care asigură
punerea în aplicare a legii sau dupa caz prestează servicii publice in limitele
legii , inclusiv raporturile care se creează intre aceste autorități și instituții.
o Componennetele sistemului adimnistrativ:
1. Administrația publică statală= toate autoritățile și instituțiile
publice de rang statal care desfășoară activități de
administrație publică.
Administrația statală se împarte si ea in:
a. Centrala : Pr+G care conduc întregul executiv si
au competență materiala si teritorială generală si
mai avem organe centrale de specialitate unde
 intra ministerele(subordinea G), alte organe
centrale de specialitate subordonate G dar care
nu sunt ministere, alte organe înființate dupa caz
de ministere sau de autoritățile autonome
centrale, autorități autonome centrale care nu
sunt sub subordinea G. Ele au competență
materiala limitata. Acționează la nivel national
b. In teritoriu: prefectul care potrivit 123, Consti,
reprezintă G in teritoriu , serviciile
deconcentrate infiintate de ministere sau de alte
organe centrale (= extensii in teritoriu ale acelor
organe care le a infiintat care servesc in numele
statului roman adica fac administrație de stat, nu
locala).
Regula este centralizarea-> raporturi de subordonare
2. Administrația publică locala(autonomă locala) se împarte în:
a. De baza: la nivelul localității . Aici sunt primarul,
consiliile locale si toate instituțiile publice de rang
local înființate de acestea (Nu sunt autonome)
b. Intermediară : nivel județean. Aici intra consiliile
județene (autoritate autonomă). Președintele
consiliului nu mai e considerat o veritabilă autoritate
autonomă deoarece nu mai e ales prin vot direct. Ii
scade importanta . Mai exista instituții înființate de
consiliul județean cu rang județean.
Raporturile sunt in general de colaborare în autoritatea
publică locală.

Între 1 și 2 nu exista subordonare

o Organ administrativ=structura organizațională cu personalitate de dr
public care acționează chiar din oficiu pt executarea legii sau pt prestarea
serviciilor publice sub un control direct sau indirect al P.
Ce semne de întrebare ridica definiția? Personalitatea se refera la faptul că
are competența administrativă, nu inseamna ca are patrimoniu. Proful
elimină din definitie personalitatea, important e să existe capacitatea .
Toate organele se află sub controlul parlamentar. E corect? Art 111,
Consti (1), I=> e corect
Juridic, P nu e superior executivului!
o Clasificări:
a. După modul de formare avem organe alese (primar)sau organe
numite(prefect)
b. După modul de compunere a conducerii : organe colegiale sau
organe cu conducerea unipersonala (Pr)
c. Dup A competență: organe administrative centrale sau locale(pe
teritoriu), organe cu competență generala (G, Pr, consiliul,
primarul) sau organe cu competență specială (servicii
deconcentrate) (pe material)