Incapacitatile de folosinta se clasifica in sanctiuni si masuri de protectie.

Sanctiunile se clasifica in sanctiuni cu caracter penal si sactiuni cu caracter

civil.(pedepse civile)
Notiunea de pedeapsa sugereaza faptul ca ea este indreptata impotriva
persoanei care a cauzat o anumita fapta impotriva regulilor de convietuire
sociala.
Pedepsele penale
Exista pedepse principale (amenda, inchisoarea, detentiunea pe viata),
pedepse complementare si pedepsele accesorii.
Pedeapsa complementara se poate adauga unei pedepse principale. Ne
intereseaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Din
multitudinea de drepturi pe care legea le enumera ca pedepse
complementare ne intereseaza interzicerea drepturilor parintesti, respectiv
interzicerea drepturilor de a fi tutore sau curator. Aceste pedepse trebuie
decise de catre instanta.
Pedepsele accesorii. Ne intereseaza pedeapsa interzicerii unor drepturi.
Intotdeauna cand se aplica pedeapsa principala(inchisoarea), in mod
automat ea o insoteste pe cea accesorie a interzicerii unor drepturi . este
vorba de drepturile din art 66 din codul penal.
Pedepsele civile
Distingem intre urmatoarele categorii: decaderea din exercitiul drepturilor
parintesti (508-509), nedemnitatea succesorala, acceptarea fortata 1151,
decaderea din beneficiul de inventar( 1119 alin 2).
Masurile de ocrotire
O prima categorie se refera la masura de ocrotire stabilita la nivel
constitutional art 44 alin 2 ( cetatenilor sau apatrizilor de a dobandi dr de
proprietate)
In a doua categorie masurile de ocrotire sunt prevazute de codul civil. Sunt
incluse actele civile pe care le face minorul sub 14 ani, in materia casatoriei
(impedimente de casatorie), in materie de adoptie, in domeniul liberalitatilor
( in principiu donatii, testamente), in materia fiduciei, in materia contractului
de vanzare, in materia contractului de locatiune.

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Art 35- inceteaza odata cu moartea persoanei fizice
Modalitatea in care inceteaza capacitatea de folosinta
Regula in materia incetarii capacitatii de folosinta este aceea a momentului
constatarii decesului ( o constatare fizica a decesului)
In ceea ce priveste constatarea fizica a decesului o problema apare in
situatia comorientilor. (957 alin 2)- cazul mortii mai multor pers cand nu se
poate stabili ca una a supravietuit alteia. Principala consecinta este in
materie succesorala deoarece in mom decesului unei persoane se deschide
succesiunea acesteia. Este important de stabilit care a decedat primul pentru
ca vedea cine pe cine mosteneste. Daca au murit in acelasi timp, nu au
capacitatea de a se mosteni una pe alta.
Exceptia are in vedere cazul disparutului. In aceasta situatie de exceptie,
norma spune ca in cazul disparutului incetarea cap de fol intervine la mom
declararii judecatoresti a mortii (943-950 codul de procedura). Dpdv al
formelor, exista doua forme de declarare jud a mortii : una obisnuita si niste
situatii speciale. Cazul general din art 49 si cazurile speciale din art 50. Art
50 cuprinde doua categorii de cazuri la randul sau : pe cel disparut in
imprejurari deosebite, respectiv situatia in care este sigur ca decesul s a
produs chiar daca nu poate fi gasit cadravul. Conditiile asociate cazului
general sunt subintelese si in cazurile speciale.
Exista doua tipuri de conditii. In primul rand, este nevoie sa existe niste
constatari de fapt si anume sa existe o persoana disparuta, iar a doua
conditie : sa existe indicii cum ca acea pers disparuta ar fi decedat. A doua
categorie de conditii, priveste trecerea unui anumit termen de la ultimele
informatii sau indicii. Exista o a treia conditie care tine de publicitate.
O prima diferenta intre cele 3 situatii se refera la trecerea termenului. In mod
normal, termenul este de 2 ani de zile. Daca au trecut 2 ani de zile de la
ultimele indicii, putem porni procedura de declarare a mortii.
In cazul situatiilor speciale, in cazul unor catastrofe (art 50 ) termenul scade
la 6 luni, iar in cea de a doua situatie speciale, 50 alin 3, atunci cand este
sigur ca decesul s a produs desi cadavrul nu poate fi indentificat, moartea
poate fi declarata imediat.

In ceea ce priveste inceputul termenului, art 49 alin 2 ofera anumite

prezumtii. Termenul se socoteste de la sf lunii de la care s au primit ultimele
indicii.
Pronuntarea hotararii de declarare a mortii poate fi solicitata de orice
persoana interesata ( succesibilii sau membrii familiei ). Este necesara
prezenta procurorului si realziarea unor formalitati de publicitate.
Efectele hotararii de declarare a mortii
1. Exista o declaratie oficiala a decesului unei persoane, declaratie care
imbraca forma unei hot judecatoresti, a unui act autentic, insa data
decesului nu va fi data hot jud, ci va fi data stabilita in cadrul hotararii
judecatoresti. Art 52 alin 2 cuprinde prezumtii, art 53 institutie o
prezumtie cum ca pana la data hotararii se prezuma ca persoana
respectiva este in viata.
2. Efecte nepatrimoniale- inceteaza capacitatea de fol a pers fizice, ea nu
mai este considerata un subiect de drept
3. Efecte patrimoniale in mom in care inceteaza capacitatea de
folosinta, dispare si patrimoniul, prin urmare toate dr si obl
patrimoniale se transfera in mod universal catre succesori. In acelasi
timp se sting toate drepturile si obligatiile viagere, care depind de viata
persoanei ( de ex dreptul la pensie)
Probleme speciale apar atunci pers considerata decedata se intoarce.
Legiuitorul pune problema restabilirii patrimoniului pers decedate. Art 54 alin
2 opereaza cu anumite distinctii. Prima data spune ca cel declarat mort
trebuie sa ceara anularea hot declarative de moarte. Dupa ce face acest
lucru poate cere inapoierea bunurilor sale in natura, iar daca aceasta nu e
pos poate cere restituirea prestatiilor. In ceea ce priveste raporturile dintre
persoana declarata moarta si succesorii acesteia., succesorii sunt oblogati sa
restituie bunurile pe care le au primit. In cazul in care mostenitorul a
instrainat bunul, el trb sa restituie prin echivalent.
In ceea ce priveste raporturile dintre pers declarata moarta si
subdobanditorii bunului, legea opereaza mai multe distinctii. Daca
subdobanditorul a primit bunul printr-un act cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit. Daca l-a primit cu titlu gratuit este intotdeauna obligat sa-l restituie.
In cazul actelor cu titlu oneros, mai facem o distnctie, dupa cum tertul
subdobanditor a fost de buna sau de rea-credinta, adica dupa cum el stia
daca pers declarata moarta era sau nu moarta. In cazul in care a fost de reacredinta, se aplica regula restituirii in natura, fiind obligat sa restituie bunul.

Daca a fost de buna-credinta, tertul pastreaza bunul, nefiind obligat sa-l

restituie. In schimb mostenitorul care a instrainat bunul este obligat sa
predea pers declarate moarte contravaloarea acelui bun. Acest mostenitor
poarta numele de mostenitor aparent. Art 56, 57
Art 56 vorbeste de plata facuta de tert mostenitorilor aparenti, tert care avea
o obligatie fata de persoana declarata disparuta. Persoana avea un drept de
creanta care se transmite mostenitorului aparent.
Art 57, dr mostenitorului aparent, care stabileste ca most aparent devine un
posesor legitim, chiar daca nu dobandeste drepturi, ci dobandeste posesia
asupra bunurilor, fiind considerat un posesor de buna-credinta. ( poses de
buna-credinta Are dr de a percepe fructele iar daca bunul e mobil poate
dobandi chiar dr de prop). Mostenitorul aparent pastreaza bunurile si
dobandeste fructele acestora cat timp cel aparut nu cere restituirea lor.
Fructele nu trebuie restituite, doar cele dupa cererea de restituire a pers
aparute. Daca pers decedata nu se intoarce, se gaseste certificatul de deces,
se anuleaza hot declarativa de moarte prin mentionarea datei care apare in
certificatul de deces. (art 55). Data mortii din Hot decl se poate rectifica
atunci cand apar alte informatii.
Sanctiunea pt nerespectarea regulilor edictate in materie de
capacitate este nulitatea.
Nulitatea poate fi una absoluta in cazul unor incap de fol speciale, iar in
celelalte cazuri nulitatea este relativa

Capacitatea de exercitiu
Art 37 : Este cap unei pers de a incheia singura acte jur civile. (cap deplina de
exercitiu)
Cap de ex e o parte a cap juridice de drept privat a omului constand in aptitudinea
acestuia de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma si executa obligatii civile
prin incheierea de acte juridice civile.
Premisele capacitatii de exercitiu preexistenta capacitatii de folosinta. De
asemenea avem o premisa de ordin natural- existenta discernamantului. Disc
depinde de varsta si de capacitatea mentala.
Sediul materiei- 37-48 NCC

Caracterele capacitatii de exercitiu

1. Legalitatea
2. Generalitatea (cap de ex priveste toate actele jur pe care la poate incheia o
pers fizica)
Legea poate impune anumite limitari (cap de ex deplina, restransa si lipsa
cap de exercitiu)
3. Inalienabila ( deoarece este o calitate a persoanei)
Nu se poate tranzactiona cu privire la cap de exercitiu. Renuntarea la un
anumit drept nu trebuie confundata cu renuntarea la cap de exercitiu.
4. Intangibilitate (nicio pers nu poate fi lipsita total de cap de exercitiu )
5. Egalitate (art 30). Princ egalitatii trebuie socotit prin raportare la aceeasi
categorie de persoana.
Nu vom intalni caracterisitica universalitatii