Alimentatia in timpul sarcinii

O alimentatie sanatoasa si echilibrata creste sansele unei sarcini usoare, fara

complicatii si poate creste sansa de a da nastere unui copil sanatos, putand chiar
reduce riscul unor afectiuni cronice ce pot apare in primii ani ai copilariei.

Cu toate ca mai exista inca multe persoane care cred in conceptia gresita conform
careia fatul poate lua din corpul mamei toti nutrientii de care are nevoie indiferent
daca ea are sau nu o alimentatie corespunzatoare, atat studiile efectuate cat si
frecventa mare a copiilor dismaturi si cu malformatii congenitale nascuti in timpul
foametei din al doilea razboi mondial, au dovedit contrariul. Lipsa sau surplusul
unor principii alimentare din dieta are repercursiuni asupra dezvoltarii fatului.

De aceea, in timpul sarcinii, mai mult decat oricand femeia trebuie sa aiba o
alimentatie sanatoasa si echilibrata; in cazul in care femeia a avut o astfel de
alimentatie si inainte de sarcina, sansele de a avea un copil sanatos cresc si gravida
va trebui doar sa-si ajusteze putin alimentatia in functie de nevoile crescute ale
starii de graviditate. Insa, indiferent daca sarcina a fost o surpriza sau a fost
asteptata de mult timp, cele mai multe femei incep sa-si modifice obiceiurile
alimentare si stilul de viata dupa ce afla ca sunt insarcinate.

Cercetarile sugereaza ca la fel ca si alte obiceiuri sanatoase, alimentatia corecta pe

parcursul celor 9 luni de sarcina influenteaza starea de sanatate a copilului la
nastere, dar si riscul de a dezvolta ulterior anumite afectiuni
precum: obezitatea, diabetul zaharat sau afectiuni cardiace.

Apetitul in sarcina
Sarcina necesita un consum ridicat atat de energie cat si de substante nutritive,
pentru formarea organismului fetal si pentru modificarile organelor sexuale
materne (uter, placenta, glande mamare etc.). Aportul alimentar este reglat in
functie de necesitatile organismului prin senzatia de foame, aceasta reglare fiind
coordonata de doi centrii nervosi aflati in hipotalamus. Cu toate ca nu se cunosc
inca foarte bine mecanismele reglarii apetitului, se stie ca acesta este reglat si prin
consecintele metabolice ale substantelor nutritive absorbite (nivelul
de proteine, glucoza, lipide, starea depozitelor lipidice etc.); de asemenea, la om
mai intervin in reglarea aportului alimentar si o serie de factori specifici sociali,
culturali, preferinte pentru un anumit gust, miros, aspect al hranei.

La peste jumatate din gravide, se constata o stimulare accentuata a apetitului care

debuteaza de obicei la inceputul trimestrului al doilea si se mentine pana la
sfarsitul sarcinii,

uneori diminuand in ultimele luni. De asemenea se constata frecvent modificari ale

gusturilor gravidei, cel mai des manifestate prin preferinte pentru fructe, muraturi,
mancaruri sarate, condimentate; aceste preferinte sau pofte, sunt explicate de catre
unii autori ca fiind determinate de o necesitate de stimulare gustativa ca urmare a
diminuarii sensibilitatii gustative ce apare in timpul sarcinii. Aversiunea pentru
anumite alimente care inainte de sarcina erau consumate cu placere, se poate
explica prin aparitia pirozisului sau a greturilor dupa consumarea lor; in rare cazuri
apar si pervertiri ale gustului, gravidele consumand substante necomestibile
(sapun, var, carbune, pasta de dinti etc.).

Necesarul de calorii
endinta naturala a gravidelor este de a se supraalimenta, datorita unei conceptii
gresite conform careia gravida trebuie sa manance pentru doi. In realitate necesarul
caloric este nemodificat in primul trimestru de sarcina, crescand abia din trimestrul
al doilea si doar cu 300 de kcal fata de necesarul energetic anterior sarcinii. In
ansamblu, nevoile energetice ale unei gravide active, care nu si-a intrerupt
activitatea sunt de 2500-3000 de kcal/zi.
Pentru a-i asigura o crestere si dezvoltare corespunzatoare fatului, gravida trebuie
sa se asigure ca acele calorii suplimentare sunt aduse de catre alimente bogate in
nutrienti si mai putin din dulciuri rafinate si grasimi.

O alimentatie hipercalorica in timpul sarcinii, are ca si consecinte, pe langa o

crestere in greutate excesiva si o frecventa crescuta a complicatiilor la nastere,
dificultati in instalarea si mentinerea secretiei lactate, dificultati in revenirea la
greutatea dinainte de sarcina, cresterea riscului de obezitate, diabet zaharat si alte
tulburari metabolice la copil.

La polul opus, se afla malnutritia materna: numeroase cercetari au demonstrat ca

dezvoltarea fetala depinde in mare masura de starea nutritionala materna, existand
o stransa relatie intre starea de nutritie a mamei si greutatea copilului la nastere.
Aceasta relatie a fost foarte evidenta in cursul celui de-al doilea razboi mondial,
cand perioadele indelungate de foamete au dus la scaderea greutatii medii a nou-
nascutilor cu aproximativ 500 g. Nou-nascutii cu greutate mica la nastere, sub
2500 g, au o mortalitate perinatala de 10-20 de ori mai mare decat cei
normoponderali, atat prin malformatiile asociate cat si prin riscul crescut de
asifixie, aspiratie de meconiu, hipoglicemie, hemoragii pulmonare, intracraniene
etc. De asemenea, exista si riscul unor consecinte pe termen lung: tulburari
nervoase tardive, de la dificultati de acomodare, tulburari comportamentale pana la
intarzieri mintale, consecinte ale leziunilor cerebrale instalate ca urmare a
malnutritiei intrauterine.
De retinut!
Sarcina nu trebuie considerata ca o perioada in care se poate manca orice si oricat;
la urma urmei sarcina nu este o competitie pentru mancat si scopul nu este
cresterea rezervelor adipoase ale mamei, ci asigurarea nutrientilor necesari pentru o
buna dezvoltare a fatului. Astfel, gravida necesita doar 300 de kcal/zi in plus fata
de necesarul dinainte de sarcina.

Proteinele
Proteinele sunt materialul structural al fiecarei celule din corpul fatului si intra in
componenta enzimelor care participa la reactiile chimice ale organismului; avand
in vedere si faptul ca dezvoltarea fatului presupune formarea de tesuturi si organe
noi prin numeroase reactii chimice care se desfasoara rapid, proteinele sunt un
element indispensabil in alimentatia gravidei.

Nevoile de proteine in timpul sarcinii sunt usor crescute, fiind necesar un

supliment de 25-30 g proteine/zi fata de cantitatea recomandata inainte de sarcina.
Sau altfel spus, se recomanda in timpul sarcinii un aport zilnic de 1,5 g/kg corp de
proteine (la o femeie de 70kg aceasta corespunde la 100g proteine/zi), din care
aproximativ jumatate sa fie de origine animala: lapte, branza, iaurt, carne (pasare,
vita sau peste) si ou.
O dieta saraca in proteine pe parcursul sarcinii restrictioneaza cresterea fetala si
poate chiar creste sansele copilului de a dezvolta hipertensiune arteriala mai tarziu
in viata, conform unui studiu recent.
Glucidele
Sus
Glucidele reprezinta o parte esentiala a dietei si, contrar unor conceptii gresite
conform careia ele ar trebui eliminate din dieta, necesarul de glucide este crescut in
timpul sarcinii fiind recomandat a se consuma 350-400 g glucide/zi. Acest aport
insa trebuie sa se faca pe seama glucidelor provenite din cereale integrale, orez,
fructe, legume care sunt si surse de vitamine din grupul B, si mai putin din dulciuri
rafinate.
Chiar daca exista tendinta gravidelor de a consuma in exces dulciuri, in special
inghetata, prajituri cu creme grase si frisca, ciocolata etc. sub motivul „poftelor” si
a unui necesar energetic crescut, aceasta atitudine poate fi daunatoare, putand
creste riscul de macrosomie la fat si dezvoltareadiabetului zaharat si altor boli
metabolice.

Cand gravida simte nevoia de ceva dulce poate alege sa consume fructe sau daca
are pofta de o prajitura nu trebuie sa-si refuze acest lucru, daca aceste alimente sunt
consumate cu moderatie. O felie de prajitura sau o cupa de inghetata sunt
suficiente pentru a-si satisface pofta si nu este nevoie sa consume in tort intreg sau
o caserola de inghetata pentru asta.
Fierul
Sus
Nevoile de fier in timpul sarcinii sunt crescute datorita cresterii volumului sangvin
in aceasta perioada, fierul fiind un constituient important al hemoglobinei care
intra in compozitia eritrocitelor (celule sangvine) si care are rol in transportul
oxigenului la tesuturi. Astfel in timpul sarcinii necesarul de fier se dubleaza,
ajungand la 30 mg/zi. Surse alimentare de fier sunt: carnea rosie, in
special ficatul, rinichii si carnea de vita, galbenusul de ou, nucile, fasolea,
spanacul, germenii de grau, fructe uscate; fierul din sursele animale se absoarbe
mult mai bine decat cel din surse vegetale.

Un deficit de fier pe parcursul sarcinii poate determina anemie la mama, ceea ce

antreneaza o stare de oboseala si poate afecta fatul, crescand riscul aparitei anemiei
la nou-nascut. Desi teoretic, suplimentarea medicamentoasa a fatului se recomanda
numai in cazul in care mama prezinta anemie feripriva, in practica la mai mult de
jumatate dintre gravide li se recomanda suplimente pe baza de fier. Aceasta
deoarece nevoile crescute de fier in aceasta perioada sunt dificil de acoperit numai
din alimentatie pe de o parte, iar pe de alta parte deoarece multe femei la inceputul
sarcinii pornesc cu un deficit de fier, chiar daca acesta nu ajunge sa determine
anemie.
Calciul si fosforul
Sus
Copilul are nevoie de calciu pentru dezvoltare, in special pentru oase si dantura.
Daca mama nu are un aport suficient de calciu pe parcursul celor 9 luni de sarcina,
aceasta va afecta atat dezvoltarea fatului cat si sanatatea mamei, deoarece fatul va
incerca sa-si ia nevoie de calciu din organismul matern. Deficitul de
calciu favorizeaza aparitia unor crampe musculare dureroase la gravida si creste
riscul de osteoporoza.
Pentru o buna absorbtie calciul trebuie sa fie in echilibru cu fosforul. Surse
alimentare bogate in calciu si fosfor sunt: lactate (lapte integral, iaurt), branzeturi,
fructe si oua.
Excesul de calciu este periculos in timpul sarcinii, deoarece poate declansa
contractiile uterine. De aceea suplimentele medicamentoase de calciu nu sunt
indicate in timpul sarcinii. Daca este necesara suplimentarea calciului, se prefera
suplimentele multivitaminice prenatale, special concepute pentru gravide si in care
calciul este prezent in doze corespunzatoare.
Acidul folic
Sus
Acidul folic are un rol important in cresterea si dezvoltarea celulelor si a
tesuturilor, fiind un nutrient important pe parcursul sarcinii cand nevoile de acid
folic se dubleaza. Astfel la o femeie gravida este necesar un aport zilnic de 0,8 mg
de acid folic. Aportul adecvat de acid folic in primele luni de sarcina scade riscul
de a da nastere unui copil cu malformatii (defecte de tub neural) in specialspina
bifida.
Cele mai bune surse de acid folic sunt legumele cu frunze verzi: spanac, broccoli,
salata, varza, sparanghel alaturi de portocale, cereale integrale, lintea si arahidele.
Deoarece acidul folic este usor distrus prin conservare si gatire, se recomanda
consumul fructelor si legumelor proaspete sau cat mai putin preparate termic.
Vitaminele
Sus
Datorita proceselor intense de crestere si dezvoltare a fatului, in timpul sarcinii
nevoile de vitaminesunt crescute.

Vitamina A – necesara pentru cesterea si dezvoltarea membranelor celulare se

gaseste in ficatulde peste, pui si vitel, legume si fructe galbene si portocalii,
legume cu frunze verzi, galbenusul de ou. Avitaminoza A a fost asociata cu
aparitia unor anomalii congenitale precum: atrofia de retina, cecitate si rinichi in
potcoava. De asemenea si excesul de vitamina A a fost incriminat in aparitia unor
malformatii congenitale.

Vitaminele din grupul B - se gasesc din abundenta in cereale integrale, ficat si alte
organe, legume cu frunze, lapte si oua. Avitaminozele in special vitamina B1
si vitamina B2, au fost implicate in aparitia unor malformatii ale fetei
(Palatoschizis), ale membrelor inferioare si ale sternului.

Vitamina D - este necesara pentru a regla absorbtia de calciu din alimentatie.

Si astfel, fiecare vitamina este importanta si are rolul ei in dezvoltarea fatului si in
asigurarea unei stari de sanatate gravidei si deficienta sau excesul uneia poate
antrena diverse dezchilibre cu consecinte atat asupra mamei cat si asupra fatului.

De aceea, in majoritatea cazurilor medicii recomanda gravidei suplimente

multivitaminice prenatale, special concepute pentru perioada de sarcina, in care
dozele de vitamine si mineralesunt corelate cu nevoile speciale ale acestei
perioade. Aceste preparate contin pe langa vitamine, calciu, fier si alte
oligoelemente care se pare ca au rol in prevenirea unor deficiente sau malformatii
la fat: zinc, magneziu, seleniu, crom, cupru, potasiu etc. Pentru a preveni insa
supradozarea, gravidele trebuie sa ia doar suplimentele recomandate de catre medic
si in dozele si pe durata de timp recomandata de catre acesta.
Lichidele
Sus
Femeia gravida are nevoie de cel putin 2 litri de lichid pe zi (aproximativ 10
pahare), de preferat sub forma de apa, lapte, sucuri de fructe sau legume proaspete,
neindulcite si mai putin din bauturi carbogazoase sau sucuri din comert.
Bauturile carbogazoase, acidulate din comert pe langa faptul ca pot contine in
cantitati mari zahar si aditivi alimentari, cofeina, ele pot crea meteorism (balonare)
si disconfort abdominal.

Bauturile alcoolice sunt complet interzise pe parcursul sarcinii, deoarece cresc

riscul unor deficiente fizice si mentale la copil. Trebuie limitat de asemenea si
consumul de cafea, cola, ceai si alte bauturi care contin cofeina. O cana de cafea
sau un pahar de cola din cand in cand nu fac rau, dar consumate in exces pot avea
consecinte nedorite asupra fatului.
 ALIMENTE INTERZISE

Cu toate ca multe persoane cred ca placenta este o bariera, un scut care protejeaza
fatul de substantele nocive pe care le acumuleaza mama, in realitate aproape tot ce
consuma mama ajunge intr-o proportie mai mica sau mai mare si la fat. Numeroase
cercetari efectuate au precizat ca functia de „bariera” a placentei este doar relativa,
deoarece orice substanta prezenta in sangele matern poate trece prin placenta intr-o
oarecare masura, daca nu este distrusa sau modificata in timpul pasajului, doar ca
permeabilitatea placentei este foarte selectiva, permitand trecerea masiva a unor
substituienti si oprind aproape total transferul altora. Determinarea cantitativa sau
calitativa a transferului anumitor substante cu potential nociv prin placenta, este
dificila, de aceea cel mai prudent este sa se elimine complet din regimul de viata al
gravidei factorii care pot fi daunatori fatului, iar daca aceasta nu este posibil macar
sa se reduca cantitativ.
Trebuie consumate cu prudenta sau evitate in timpul sarcinii:

Carnea de porc, vita, pui, sau peste si ouale insuficient gatita sau
crude. (incluzand ouale din coca de prajituri sau cremele din prajituri). Mancarea
ce contine carne insuficient preparata poate contine o varietate
de bacterii si virusuri. Folositi termometre speciale pentru gatit in vederea
determinarii gradului de preparare al carnii.

Produsele fast food ce contin carne, deoarece deseori sunt reincalzite de mai
multe ori.Acest tip de alimentatie pot produce infectia cu Listeria monocytogenes,
o bacterie ce cauzeaza listerioza, boala care poate determina avortul femeilor
insarcinate sau nasterea prematura ori alte probleme serioase de sanatate. De
asemenea, mezelurile se vor consuma cu prudenta, datorita faptului ca de obicei
contin in cantitati crescute sare, lipide si aditivi alimentari.
Peste spada, rechin, somn, macrou, ton. Acesti pesti contin metilmercur, un
metal daunator cresteri creierului si al sistemului nervos al copilului; femeile
insarcinate cat si lauzele pot consuma pana la 200 grame de peste alb ca parte
inglobata in maxim 400 grame, amestecat cu fructe de mare sarace in mercur; de
asemenea se poate consuma somon, creveti, ton conservat si somn.

Pestele prins in rauri, lacuri, ape curgatoare sau in orice tip de apa. Pescuitul
recreational (amator) poate avea ca rezultat consumul de peste contaminat
bacterian sau cu chimicale. Verificati de aceea calitatea pestelui pescuit la
departamentul local de verificare a calitati produselor alimentare.
Produse lactate nepasteurizate, incluzand cateva tipuri de lapte si branzeturi
(branza feta, brie, roquefort etc.; pateuri sau conserve de carne
recongelate). Acest tip de hrana poate contine nivele ridicate de Listeria.
Mancarea din conserve este mai sigura daca a fost deja preparata.
Sucuri nepasteurizate, sucurile procurate de la comercianti ambulanti pot contine
germeni incluzand Escherichia Coli. Este bine sa intrebati inainte daca sucurile
sunt pasteurizate.
Legumele culese verzi si coapte ulterior artificial. Legumele verzi, necoapte nu
sunt recomandate nimanui nu numai femeilor gravide care sunt intr-adevar mai
susceptibile sa faca infectii datorate germenilor continuti in aceste produse.

Suplimentele nutritive pe baza de plante. De cele mai multe ori contin numai
componente naturale insa sunt insuficient studiate pentru a putea fi recomandate in
sarcina.

Apa nepotabila sau neverificata. Este recomandat sa se consume numai apa de la

surse ce au fost verificate anterior; in nici un caz nu se va consuma apa de la
fantana sau izvoare (nici macar de la izvoare cunoscute pentru diferite efecte
curative) fara a se fierbe in prealabil.

Produse alimentare cunoscute datorita potentialului alergen. Depinzand si de

istoricul familial copilul poate mosteni un anumit risc de a dezvolta anumite alergii
alimentare. Evitand produsele alimentare ce contin alune, capsuni etc. in timpul
perioadei de graviditate se poate reduce risculalergen la copiii susceptibili sa
dezvolte astfel de manifestari alergice. Inainte de a face vreo modificare in dieta
personala este bine sa se ceara parerea unui nutritionist specializat in alimentatia pe
perioada sarcinii si lauziei referitor la posibilele preparate cu risc alergen crescut.

Alcoolul, tutunul, drogurile trebuie evitate deoarece pot determina greutate mica la
nastere si malformatii congenitale grave, inclusiv retard mental.