Igiena sarcinii

Igiena sarcinii cuprinde totalitatea masurilor igieno-dietetice ce concura la o evolutie normala a sarcinii, a nasterii si a lauziei. Alimentatia in cursul sarcinii, parturitiei si lauziei Alimentatia gravidei trebuie sa tina cont de varsta gravidei, climat, particularitati somatometabolice, varsta sarcinii, sarcina unica sau multipla. Necesarul de alimente este mai crescut in trimestrul II si III de sarcina. Un regim corect instituit trebuie sa cuprinda, pe langa produsi fundamentali proteine, glucide, lipide, vitamine (in special A si C), si minerale,mai ales fier si calciul. Acestea sunt luate din carne, peste, unt, lapte, oua, cartofi, cereale, rosii, spanac, morcovi, varza, telina, fructe proaspete sau uscate. Este bine ca alimentele sa fie proaspete si preparate cat mai simplu. Se vor evita conservele de carne, pateurile, vanatul, condimentele si muraturile. De asemenea, se vor evita bauturile alcoolice si tutunul. Sarea exita in cantitate suficienta in alimente, nefiind nevoie a se adauga suplimentar in mancaruri, cunoscandu-se ca gravida are tendinta spre a retine apa in tesuturi. Se va acorda atentie profilaxiei si tratamentului cariilor dentare. Dintii se vor spala de 3 ori/zi, iar fiecare gingie se va frictiona cel putin 2-3. Se va evita constipatia prin miscare si alimentatie sau, la nevoie, laxative usoare. Se va acorda o atentie crescuta gravidelor din campul muncii, carora le trebuie o alimentatie ce putere calorica superioara gravidei casnice. Alimentatia in travaliu se reduce la minimum, fiind rezumata la lichide usor zaharate si vitaminizate. Necesitatile energetice se asigura in cea mai mare parte prin administrarea parentala de solutii glucozate si vitamine. In lauzie, solicitarile alimentare cresc cu 800-1000 de calorii pe zi. Pentru fiecare 100 g lapte matern sunt necesare aproximativ 120 de calorii aport alimentar. Aportul de lichide nu trebuie sa depaseasca 1500-2000 ml, atat in sarcina, cat si in lauzie. Alimentatia necorespunzatoare determina toxemii, anemii carentiale si complicatii fetale ca avort, prematuritate, malformatii. Igiena corporala si vestimentatia; activitatea fizica Imbracamintea gravidei trebuie sa fie lejera si comoda, conform anotimpului. Incaltamintea sa fie comoda si cu tocuri joase.

Ingrijirea corpului se face prin baie corporala generala cu dusul, fiind interzisa baia in cada. Se folosesc apa calduta si sapunul si nu baile de abur sau apa rece sau fierbinte, ce pot produce contractii ale uterului. Sanii se spala zilnic cu apa si sapun, iar mameloanele se freaca cu o panza aspra pentru a intari epiteliui, dupa care se ung cu lanonina. Pentru mamelonul putin proeminent, se poate efectua gimnastica mamelonului prin apucare si tractiune in afara. Se va purta un sutien larg pentru sanii voluminosi. Organele genitale se spala zilnic cu sapun si apa fiarta si racita la temperatura corpului, deoarece fiziologic gravida poate avea o secretie vaginala mai abundenta leucoree de sarcina. Nu se fac irigatii vaginale decat in afectiuni patologice si sub supravegherea medicului. Activitatea fizica: pareri mai vechi sustineau ca femeia gravida nu trebuie sa depuna nicio activitate fizica pe perioada celor 40 de saptamani de gestatie. Cercetarile ultimului deceniu au impus existenta pastrarii preocuparilor dinaintea sarcinii, atunci cand aceasta solicita usor sau mediu organismul, atunci cand conditiile de sanatate ii permit acest lucru. La aceasta se adauga si practicarea unor miscari de gimnastica, ajutatoare procesului nasterii. Plimbarile in aer liber si chiar practicarea sporturilor care nu solicita in mod excesiv capacitatea fizica a femeii sunt permise in primele 6 luni de sarcina, daca aceasta evolueaza normal. Dupa luna a 6-a, activitatea fizica se reduce la plimbari zilnice in aer liber. Pentru gravidele cu rist obstetrical crescut, activitatea fizica va fi minima, beneficiind de masuri de asistenta prenatala adecvate in scopul evitarii nocelor suplimentare. Comportamentul sexual in sarcina Poate decurge normal in trimestrul I si II. Se reduce mult in trimestrul III, iar in ultimele 2 luni este bine a fi evitat complet. La gravidele cu anumite antecedente obstetricale se reduce din trimestrul II. Igiena muncii Gravida poate sa-si continue preocuparile dinaintea sarcinii, daca acestea ofera o solicitare usoara sau medie. Se va evita oboaseala, in special oboseala prelungita. Gravidele cu risc obstetrical crescut beneficiaza de masuri de asistenta prenatala si conditii de munca adecvate. Codul muncii al R.S.R., legea nr. 10/23 noiembrie 1972, cap. VII, articolele 151 158, ocrotesc mama si copilul. Dintre aceste articole de lege amintim:

- Femeile gravide si cele care alapteaza nu vor putea fi folosite la locuri de munca grele, periculoase si contraindicate medical. Nu pot fi chemate la ore suplimentare. Trecerea in alt loc de munca se face fara scaderea salariului (art. 152 1). - Femeile gravide, incepand din luna a VI-a si cele care alapteaza nu vor fi repartizate in munca de noapte (art. 154). - Unitatile sunt obligate sa acorde femeilor in cursul programului de lucru pauze (pentru alimentarea si ingrijirea copilului), de o jumatatea de ora, la intervale de mel mult 3h; la aceste pauze sea adauga si timpul necesar deplasarii dus intors la locul unde se alfa copilul. Pauzele se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 9 luni, putandu-se prelungi pana la 12 luni; la cererea mamei, pauzele pot fi inlocuite cu reducerea programului normal de lucru (art. 156 1,2). - Femeilor cu copii bolnavi mai mici de 3 ani le se acorda concedii platite pentru ingrijirea acestora (art. 157). - Femeile cu copii in varsta de pana la 6 ani, pe care-i ingrijesc, pot lucra cu norma. - Concediul de maternitate de 112 zile (52 de zile prenatal si 60 de zile postnatal) este platit (art. 155 1). Medicul poate cere incetarea activitatii femeii gravide sau schimbarea locului, atunci cand acesta influenteaza negativ sarcina. Totodata se va tine seama de anumite meserii care implica ridicarea de greutati, prelungirea statului in picioare, trepidatii puternice, obligatia de a mentine un anumit ritm de lucru (banda rulanta), factori ce influenteaza negativ starea de gestatie. Munca in gospodarie se accespta, dar sa nu fie prea obositoare (se va intrerupe la aparitia semnelor de oboseala prin odihna in pozitie culcata). Se va evita efortul mare la spalatul rufelor, scuturatul covoarelor, spalarea geamurilor, urcatul pe scara la inaltime. Sunt contraindicate ridicarea, impingerea sau caratul greutatilor mari. Regimul de viata Este bine ca gravida sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-si continue legaturile cu familia si prietenii, sa vizioneze spectacole, sa asculte muzica, toate cu conditia sa nu oboseasca, sa dorma suficient, sa evite contactul cu persoane bolnave. Sunt recomandate plimbarile in aer liber cel putin 1 h/zi si efectuarea miscarilor de gimnastica invatate la cursurile scoala mamei, cu exercitii usoare, neobositoare. Acestea

cresc capacitatea respiratorie, cresc tonul musculatorii abdominale, activeaza circulatia sangelui, amelioreaza echilibrul sistemului nervos, creand o senzatie de bine, de destindere, influenteaza favorabil functiile tubului digestiv. Se interzice fumatul care reduce greutatea nou-nascutului, creste riscul nasterii unor feti morti, creste senzatia de greata si varsaturile. Calatoriile nu se fac in apropierea termenului de nastere. Inainte de drum se consulta medicul obstetrician. Medicamentele si sarcina Administrarea medicamentelor in sarcina se face numai la indicatia medicului. Gravida poate prezenta tulburari in absorbtia, metabolizarea, detoxifierea si eliminarea medicamentelor, nemaisuportandu-le. Totodata acestea pot actiona direct asupra dezvoltarii produsului de conceptie, producand avort, tulburari grave de dezvoltare, malformatii, moarte. Dunt contraindicate citostaticele, care impiedica dezvoltarea tesuturilor enbrionare, antidiabeticele si substantele tireostatice care produc malformatii, gusa, cretinism. Administrarea de hormoni sexuali in primele 3 luni de sarcina poate tulbura diferentierea sexuala enbrionara. Sunt nocive pentru fat unele antibiotice (cum ar fi streptonicina), chinina si fenotiazinele, pentru riscul terotogen. Deci folosirea medicamentelor in perioada gestatiei, si mai ales in perioada precoce a graviditatii, se face numai la indicatia mediculor.

Supravegherea gravidei

Importanta depistarii precoce a sarcinii si supravegherea acesteia Luarea in evidenta in primele 3 luni de sarcina va permite supravegherea medicala a evolutiei sarcinii, in scopul prevenirii complicatiilor obstetricale. Aceasta se poate realiza fie ca urmare a prezentarii femeii gravide la unitatea sanitare, ca rezultant al unor banuieli de sarcina, fie depistate de cadrul mediu (sora de obstetrica-ginecologie), in activitatea pe care o desfasoara in teritoriu. La despistarea precoce contribuie si alti factori, cum ar fi prestigiul personalului sanitar care a castigat increderea populatiei, cat si cresterea nivelului educativ al populatiei. Sarcinile ce revin sorei medicale in supravegherea gravidei

Importanta supravegherii sarcinii deriva din dorinta evitarii oricaror complicatii in perioada gravido-puerperala. Efectuata cu caracter profilactic, prin supravegherea sarcinii se reduce riscul obstetrical, prin observarea si inlaturarea la timp a oricarui conflict dintre cele doua organisme coexistente. Cunoscand bine starea de sanatate a femeii gravide, modul cum evolueaza sarcina, starea produsului de conceptie, respectarea regulilor de igiena privind alimentatia, modul de viata si munca, putem interveni la timp, corectand deficientele aparute. Astfel se vor evita complicatiile obstetricale care cresc riscul matern si fetal al reproducerii umane. Sarcinile ce revin sorei medicale In teritoriu: 1. Gravidele luate in evidenta se urmaresc prin vizite periodice la domiciliu si in cadrul consultatiei prenatale din policlinica. Aceste controale vizeaza: - starea de sanatate a gravidei, modul de evolutie a sarcinii, starea produsului de conceptie; - continuarea actiunii de educatie sanitara a gravidei; - efectuarea analizelor indicate. 2. Anunta medicul de specialitate si indruma imediat gravida in cazul ivirii complicatiilor. 3. Cu prilejul vizitelor din teren ia in evidenta noi gravide. 4. Informeaza medicul specialist din policlinica de gravidele problema din teritoriu. 5. Gravidele cu risc obstetrical crescut vor fi urmarite si inregistrate in evidente speciale. 6. Vizitele efectuate la domiciliu de catre sora de obstetrica-ginecologie se vor inregistra in carnetul de maternitate al gravidei vizitate. 7. Testul eficientei muncii in teren este cunoasterea femeilor gravide inca din primele 8 saptamani de sarcina. In spital: - Raspunde de ingrijirea bolnavelor, curatenia si ordinea din saloane. - Efectueaza recoltari probelor de laborator indicate de medic: raspunde de trimiterea la timp a probelor de analiza la laborator si aducerea rezultatelor pe care le alaseaza la FO. - Efectueaza intocmirea tratamentului indicat.

- Participa zilnic la vizita cu medicul de salon, consemnand in caiet sarcinile ce-i revin. - Comunica zilnic si ori de cate ori se impune starea bolnavelor grave pe care le are in ingrijire. - Urmareste respectarea intocmai a regimului alimentar al bolnavelor. - Rspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice, de respectarea normelor de asepsie si atisepsie in sectorul de activitate. - Depune o activitate permanenta de educatie sanitara a bolnavelor. - Solicita sprijinul medicului sau al colegelor, ori de cate ori are nevoie. - Raporteaza imediat medicul de salon sau celui de garda cazurile problema. - Rspunde la disciplina, tinuta si comportamentul sau ca si al bolnavelor din injrigire. - Executa externarea bolnavelor dupa incheierea formelor legale de externare. - Raspunde propt la toate solicitarile din sectie sau alte sectii, colaborand cu celelalte cadre medii. - Se preocupa permanent de ridicarea nivelului profesional. - Raspunde de buna functionare a sectiilor. - Urmareste disciplina si comportamentul vizitatorilor. - Asigura toaleta si igiena bolnavelor care nu se pot ajuta singure. - Raspunde de schimbarea rufariei de pat si corp. - Ajuta bonavele sa faca miscare, deplasari la W.C., radiologie etc. - Supravegheaza si ajuta bolnavele grave si pe cele agitate. - Masoara si inregistreaza zilnic temperatura intre orele 7 8 si 17 18. - Raspunde neintarziat la chemarea bolnavelor. - Ajuta bolnavele la administrarea medicamentelor si hranirea lor. - Raspunde de sterilizarea intrumentarului folosit. Consultatia prenatala Are un caracter profilactic avand drept scop reducerea riscului obstetrical, scaderea mortalitatii materne si perinatale. Consultatia prenatala urmareste: a) supravegherea evolutiei sarcinii in scopul depistarii si tatarii la timp a complicatiilor obstetricale; b) educarea viitoarei mame pentru respectarea regulilor de igiena a sarcinii;

c) pregatirea complexa, fizica si psihica pentru nastere, lauzie si cresterea copiilor. Controlul medical al gravidei Primul consult este acordat de medicul obstetrician-ginecolog, in cabinetul medical, gravidelor ce se prezinta spontan la consultatie, sau celor aduse si prezentate de moasa. In cadrul acestui control se verifica diagnosticul de sarcina, starea de sanatate generala a femeii gravide, cunoasterea conditiilor de peristaza a gravidei (conditii familiale, dorinta de a pastra sarcina, factori economici, conditii de munca). Se vor retine antecedente personale, fiziologice, patologice si cele eredocolaterale, conditiile de munca, paritatea, numarul avorturilor, felul nasterilor anterioare, greutatea nou-nascutilor, evolutia sarcinilor anterioare. Se vor nota data ultimei menstruatii, primele miscvari fetale, inaltimea femeii, greutatea (inainte de nastere si in momentul respectiv), stigmatele rahitice, starea psihonervoasa, tensiunea arteriala, pulsul radial, starea locala. Se vor efectua obligatorie: hemograma, examenul sumar de urina, examen colpocitologic Babes-Papanicolau, examen bacteriologic al secretiei vaginale, grupul sangvin si Rh-ul (si la sot) cu dozare de anticorpi in caz de incompatibilitate. Se mai efectueaza reactie de sarcina, cand examenul clinic nu permite confirmarea certa a sarcinii, reactia Bordet-Wassermann (la inceput de sarcina si in saptamanile 28-32), calcemie, proteinurie, glicemie, echografie cand sarcina se mareste. La nevoie se repeta unele investigatii de laborator. Se va indruma gravida spre centrul stomatologic, in eventualitatea existentei unor afectiuni dentare. Se va stabili daca gravida are o sarcina normala sau este o gravida-problema. Se va explica necesitatea prezentarii regulate la control. In continuare, consultatiile se vor efectua, pentru femeile cu sarcini normale, la patru saptamani, pana in saptamana 29. Intre saptamanile 29 36, gravida se va prezenta la interval de doua saptamani, iar dupa saptamana 37, se va prezenta saptamanal la aceste controale; in general sunt indicate 10-12 controale periodice, dar numarul acestora depinde de modul cum evolueaza sarcina, starea de graviditate decompensandu-se foarte usor. Se vor urmari astfel atent modul de evolutie a sarcinii, inaltimea uterului, circumferinta abdominala, greutatea, tensiunea arteriala, probele de laborator. In saptamana a 34-a, se intocmeste fisa de legatura a gravidei, unde se noteaza datele esentiale ale evolutiei sarcinii. Orice gravida cu complicatii (disgravidie, infectie), se va interna in spital din timp pentru tratament, fiind urmarita atent.

Gravida cu risc ostetrical crescut Este gravida ale caror boli preexistente sarcinii sunt influentate negativ de perioada de gestatie sau complicatii obstetricale, toxemice, infectioase, hemoragice etc. Acestea cresc riscul matern si perinatal, gravidele problema necesitand o protectie medicala si psihosociala corescpunzatoare, fiind urmarite si tratate diferentiat in raport cu afectiunea prezenta. Factorii de risc obstetrical sunt: a) Psiho-sociali: sarcina nedorita, familii dezorganizate, zone geografice greu accesibile. b) Generali: varsta (primipare sub 16 ani sau peste 35 ani), multipare, inaltime sub 1,55 m, masa sub 45 kg. c) Antecedente ginecologico-obstetricale: uter cicatrizat, malformatii genitale, operatii plastice pe sfera genitala, sarcini anterioare cu complicatii prin distocii (osoase, de prezentare, uterine), hemoragii, infectii grave, interventii obstetricale, lauzie cu complicatii infectioase sau tromboembolice, rurgicale pe sfera genitala. d) Boli preexistente sarcinii. Boli cardio-vasculare, anemii, boli endocrino-metabolice (diabet, obezitate, hiper- sau hipotiroidism), boli pulmonare, nefropatii, afectiuni infectioase, ortopedice (traumatisme osoase, schiopatare, anchiloze), boli neurologice gemelaritate, hidramnios, incontinenta cervicala. e) Intoxicatii: profesionale, alcoolism, stupefiante. f) Alte complicatii. Izoimunizare datorita incompatibilitatii de grup si Rh, distocii (osoase, de prezentatie, de dinamica), gestoze, gemelaritate, hidramnios, incontinenta cervicala. g) Factori intranatali. Patologie anexiala de cordon (noduri, circulare, procidenta), travalii prelungite, hemoragii recente (placenta previa), suferinta fetala. Explorarea clinica obstetricala Sora medicala de obstetrica-ginecologie trebuie sa cunoasca modul de examinare a gravidei. Anamneza ne permite aflarea unor date privind antecedentele ginecologice si obstetricale. Se retin data ultimei menstruatii, primele miscari fetale sau data coitului fecundant, notiuni utile pentru calcularea varstei gestationale. Ne intereseaza numarul nasterilor si al avorturilor, modul cum au decurs sarcinile si nasterile anterioare.

Ne intereseaza bolile preexistente sarcinii. Inspectia gravidei va evidentia existenta edemelor, a varicelor voluminoase, sechele de rahitism, poliomielita etc. De asemenea vom observa o crestere excesiva de volum a abdomenului. Palparea abdominala, obstetricala Ne ofera date privind: varsta sarcinii (prin masurarea circumferintei abdomenului si a inaltimii fundului uterin, asezarea fatului, raportul prezentatiei cu stramtoarea superioara, numarul fetilor, hidramnios etc. Tehnica descrisa de Leopold are 5 timpi: 1 acomodarea gravidei cu mana persoanei ce executa palparea: se realizeaza prin plimbarea mainii cu blandete pe intreaga suprafata a abdomenului; 2 delimitarea fundului uterin, cu marginea bubitala a mainii situata transversal pe abdomenul gravidei, prin miscari din aproape in aproape; 3 se examineaza partea caudala a abdomenului prin palpare bimanuala. Ne intereseaza daca segmentul inferior este gol sau ocupat de un pol fetal. De asemenea, vom retine ca prezenta aici a unui pol fetal indica o prezentatie londitudinala. Vom stabili tipul de prezentatie (craniana formatiune dura, rotanta, contur regulat, cu mica depresiune cervicala deasupra; pelviana formatiune neregulata, reductibila, mai putin dura). De asemenea, prin aceasta tehnica, vom stabili raportul prezentatiei cu stramtoarea superioara (mobila, aplicata, fixa, angajata); 4 bimanual, examinam extremitatea craniala a uterului, palpitand partea fetala situata aici; 5 se palpeaza flancurile uterine dinspre polul caudal fie prin aplicarea ambelor maini de aceeasi parte a ulterului, fie fixand cu o mana una din parti, palpitand cu cealalta partea opusa. Vom repeta astfel spatele fetal situat intr-unul din flancuri si partile mici fetale in celalalt franc. Vom masura circumferinta abdomenului si inaltimea fundului uterin. Ascultatia: stetoscopul obstetrical se aplica perpendicular pe abdomenul gravidei asezat in decubit dorsal, in lunile V-VI in centrul masei uterine. In ultimul trimestru de sarcina se va aplica in anumite puncte in raport cu prezentatia si pozitia fatului. Vom decela prezenta sau absenta B.C.F. urilor, zgomotele supraadaugate de origine fetala sau materna. Examenul vaginal

Examenul cu valve: precede tactul vaginal. Evidentiaza anomalii sau malformatii ale vaginului sau colului, caracterul unor sangerari, prezenta de lichid amniotic, scurgeri vaginale ce pot determina complicatii la nastere si in post-partum. - Tactul vaginal: se face prin manevra bimanuala, oferind date despre starea colului uterin, a membranelor, pozitie, prezentatie si bazin. Se impune a nu se depasi numarul de doua tacte vaginale/ 24 h in caz de membrane rupre si 4 tacte vaginale / 24 h pe membrane intacte. Daca se impune o reexaminare, aceasta se va face prin examenul cu valve sau tact rectal. Inainte de examinare se face o dezinfectie riguroasa a regiunii valvo-vaginale astfel: regiunea pubiana si valvara rase (la serviciul de internari) se spala cu apa oxigenata, se usuca cu un tampon steril fixat intr-o pensa porttampon, dupa care introitul vaginal, labiile, regiunea perilabiala si perianala vor fi badijonate bine cu iod. Aceasta se va efectua intotdeauna din interior in afara. Niciodata tamponul folosit in regiunea anala nu va fi folosit pentru celelalte zone amintite. Gravidei, situata pe masa ginecologica, i se goleste vezica urinara. Dupa indepartarea labiilor cu indexul si policele, medicul va patrunde prin introitul vaginal in vagin si va apasa perineul permitand introducerea si a indexului. Degetele se indreapta spre peretii vaginului si fundurile de sac vaginale. Se va incepe prin examinarea colului uterin, si anume: directia, lungimea, starea orificiilor, consistenta. In travaliu urmarim daca colul uterin este lung, scurtat sau sters (transformat in orificiu uterin), daca marginile sunt groase, subtiri, elastice sau spastice. Prin orificiul extern ebservam starea membranelor amniotice. Corpul uterin: semnele unei sarcini pana la 5 luni au fost mentionate anterior. Dupa aceasta data incepe a se forma segmentul inferior; in ultima parte a sarcinii acesta fiind subtire, ne permite aprecierea prezentatiei, pozitiei, varietatii de pozitie sau existentei unor malformatii fetale. In final se exploreaza bazinul moale si cel osos. Se va acorda atentia cuvenita leziunilor ramase dupa nasterile anterioare. Normal, la bazinul osos promontoriul nu se atinge, liniile nenumite se urmaresc pe cele 2/3 anterioare, curbura sacrului este normala, arcul pubian de raza normala, spinele ischiatice normale.