Profilaxia Gravidelor Cu Avorturi Repetate

LUCRARE DE DIPLOMA ASISTENT MEDICAL - NURSING ELEMENT ESENTIAL IN PROF
GRAVIDELOR CU AVORTURI REPETATE
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MOASE SI ASISTENTA MEDICALA
SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL
LUCRARE DE DIPLOMA
NURSING ELEMENT ESENTIAL IN PROFILAXIA GRAVIDELOR CU AVO

REPETATE
INTRODUCERE
Avortul reprezinta entitatea nosologica din patologia obstetricala, pe cat de simplista, in aparenta,
complexa ca delimitare si importanta practica: conotatie clinico-biologica variata (intrerupere intempestiva
normal al unei sarcini, esec al reproducerii umane, ), problema medicosociala prin prisma status-lui e
gradului de cultura si civilizatie, aspect confesional-religios, de legislatie, si nu in ultimul rand, ca apanaj a
asistenta medicala, al tipului de obstretica-ginecologie practicat.
In acest context, avortul poate fi spontan sau provocat, de etiologie multifactoriala, obisnuit sau complica
sau terapeutic, in trimestrul I sau II de sarcina, intr-un timp, doi sau trei timpi.
Avortul reprezinta intreruperea sarcinii inainte ca produsul de conceptie sa fi atins un grad de maturitat
sa-i permita dezvoltarea autonoma (dupa intreruperea conexiunilor sale cu organismul mamei).
Avortul mai poate fi definit ca intreruperea sarcinii in primele 28 de saptamani de gestatie (6 luni sa
expulzia produsului de conceptie (fat) a carui greutate este mai mica de 1000g, iar lungimea este sub 35 cm.
Ultimele doua sunt criteriile legale (criteriul ponderal si al lungimii fatului), utilizate in prezent in tara n
delimita nasterea de avort.
Orice sarcina diagnosticata in primele sale saptamani de evolutie comporta riscul teoretic, de 15-20%, de a
spontan. Riscul este mai mare daca femeia a avut avorturi in antecedente. Riscul de recidiva creste cu numarul avo
(10% pentru prima sarcina, 25% pentru a doua sarcina (daca primul a fost spontan), 35% pentru a treia (daca prim
avorturi spontane). Riscul repetarii avorturilor creste progresiv cu numarul de avorturi spontane din antecedente
femeia a mai prezentat alte trei avorturi spontane anterior, riscul ca sarcina sa se soldeze tot cu avort este de 32-47%
In avortul spontan prognosticul imediat este bun, in conditiile unei conduite corecte si in absenta
Prognosticul tardiv functional apare mai nuantat.
Adeseori, avortul precoce este de cauza genetica. Ouale al caror bagaj genetic este anormal, sunt expulzate
parte, acest fenomen aparand ca un mijloc de protectie a speciei. Riscul recurentei anomaliilor genetice aleatorii
cazuri, mic. Prognosticul in avortul habitual este insa rezervat, in circumstantele unei cauze netratabile sau dificil d
nu poate fi identificata cauza bolii abortive. Prognosticul avortului repetat este rezervat, si creste progresiv cu num
spontane din antecedentele femeii. Probleme terapeutice implica si cauzele imune ale avorturilor repetate.
Un prognostic favorabil comporta, in schimb, avorturile ce se datoreaza unor cauze materne locale si gen
Interventia nursing in cazurile diagnosticate cu amenintare de avort sau cu iminenta de avort poate fi salu
Nursingul este un concept relativ nou in tara noastra, care a patruns de curand in practica medicala,
impactul asupra mentalitatii personalului medical este deja important, si ca sistemul medical va fi radica
aparitia acestui domeniu in sistemul medical romanesc.
Nursingul presupune cunoasterea teoriilor nursing, a procesului de ingrijire, cu cele cinci etape ale sale
date, analiza si interpretarea lor, stabilirea diagnosticelor nursing, realizarea interventiilor nursing
rezultatelor nursing. Este deasemenea necesara cunoasterea principalelor semne si simptome ale boli
abordare a pacientei in timpul efectuarii tratamentului, cunoasterea parametrilor care trebuie monitorizati
Pacienta aflata in suferinta necesita compasiune, intelegere; de accea, nursa trebuie sa dea dovada d
poarte discutii cu aceasta, pentru a identifica problemele sale, astfel incat sa poata castiga increderea pa
Rolul nursei este acela de a se implica activ in procesul de ingrijire, prin stabilirea de diagnostice
administrarea medicatiei, monitorizarea
efectelor tratamentului, ca si in procesul de educatie pentru sanatate, care este considerat un aspect ese
nursing.
1.
Referitor la tema acestei lucrari, s-a dorit evidentierea importantei deosebite pe care o are nursingul in cazul pac
avorturi repetate, situatie cu implicatii foarte serioase, atat in ceea ce priveste echilibrul psihic al unei femei care
situatie atat de frustranta, cat si implicatii medicale, medico-legale, financiare si sociale.
CAPITOLUL I
CLASIFICAREA AVORTURILOR
Dupa modalitatile de declansare, avorturile pot fi impartite in:
1. Avortul spontan consta in intreruperea spontana, fara o interventie voluntara.
2. Avortul provocat care poate fi la randul sau:
a.
Avort terapeutic este avortul practicat din motive medicale care pun in pericol viata mamei, a produsu
sau din motive sociale prevazute de legi (viol, incest, etc.)
b. Avort la cererea femeii acesta se efectueaza in conditii de asepsie si antisepsie, de catre medici spec
dotate in acest scop, la cererea expresa a pacientei.

c.
Avortul delictual, ilegal sau criminal este avortul care se efectueaza in general in conditii si cu m
punand de cele mai multe ori in pericol sanatatea si viata femeii.
In raport cu varsta sarcinii la care survine avortul poate fi:
avort precoce - este avortul care survine in primele 12 saptamani de gestatie
avort tardiv este avortul ce survine intre 13 si 28 saptamani de gestatie
Avortul precoce poate fi:
Avort ovular avortul ce survine pe parcursul primelor 4 saptamani de gestatie
Avort embrionar avortul ce survine intre 5-12 saptamani de gestatie
Avortul spontan, in functie de numarul de avorturi poate fi:
Avort unic este considerat un accident, care survine intamplator
Avort repetat femeia prezinta in antecedente 2 sau mai multe avorturi ce alterneaza cu nasteri.
Avort habitual succesiunea a trei avorturi spontane, neintercalate de nasteri.
Boala abortiva include si avorturile repetate si pe cele habituale.
ETIOLOGIA AVORTURILOR SPONTANE

Avortul spontan este cauzat de contractiile uterine precoce, determinate de diverse cauze, care elimina un f
consecutiv mortii fetale, produsul de conceptie fiind un corp strain intrauterin care se elimina. Putem individualiza
etiologice diferite:
1. Cauze genetice.
2. Cauze infectioase.
3. Cauze mecanice.
4. Cauze endocrine.
5. Cauze metabolice si vasculare.
6. Cauze imunitare.
7. Cauze de mediu - fizice, chimice, biologice si traumatice.
1.
CAUZE GENETICE
Cauzele genetice ale unui avort corespund unei aberatii cromozomiale, netransmisibila in marea majoritat
unei anomalii genetice, adesea transmisibila si putand fi suspectata pe baza argumentelor statistice si pornind de la
genealogic.
a. Aberatii cromozomiale
De la prima observatie a lui Peuroze Delhanty in 1961, studiul cariotipului trebuia sa puna in evidenta frec
aberatiilor cromozomiale in produsii de avort. Aceasta constatare umple hiatusul intre aberatiile cromozomiale teo
cele foarte cunoscute la nastere, sindromul Down (trisomia 21), sindromul Patau (trisomia 13), sindromul Edwards
Diagnosticul de avort prin anomalie cromozomiala nu poate fi pus decat pe analiza cariotipului embrionului sau placentei. Pentru a
macroscopic tesuturile si pentru a elimina orice tesut de origine materna, prelevarile embrionare si ale membranelor trebuie facute pe oua in
Aceste anomalii rezulta:
- din erorile facute in timpul gametogenezei, nondisjunctiei cromozomice la meioza pater

ajungand la monosomie - 15,3%, la trisomie - 52% sau la o dubla trisomie 47%;
- din erorile in momentul fertilizarii 19,9% prin diginie fuziunea pronucleului masculin c
feminini, sau prin diandrie - fuziunea pronucleului feminin cu doi pronuclei masculini, ajungand la o tri
- dintr-o malsegregatie in timpul primei diviziuni zigotice ajungandu-se la o tetraploidie
neazoic 1,1 %.
In cursul avorturilor din al doilea trimestru de sarcina, diagnosticul monosomiei X se face foarte usor, dato
fatului. Fatul este intotdeauna in stare de anasarca monstruoasa si prezinta cvasipatognomonica hygr
care consta in doua buzunare cu continut lichidian clar ca apa de stanca sau tulbure, cu sediul l
separate printr-un sept subtire posterior si median. Trebuie diferentiata de edemul cervical observat ade
tineri, macerati, fara cavitate hidrica.
b. Anomaliile genetice
Frecventa lor este mai mare de 1 % din nasteri, dar aceasta frecventa nu este cunoscuta in produsii de avort
Mutatia genetica consta intr-o alterare fina a moleculei ADN. Ea nu este vizibila, ca intr-o aberatie crom
detectat numai mutatiile genetice structurale, responsabile de sinteza unor enzime, proteine si receptori ai celulel
de sinteza enzimatica, deficitul metabolic nu apare decat daca cele doua gene responsabile sunt atinse, productia u
fiind suficienta nevoilor celulare.
Este o maladie care nu apare decat daca exista prezenta simultana a doua gene anormale - ind
Consangvinitatea favorizeaza aparitia de indivizi homozigoti, deci bolnavi.
In anomaliile de structura a proteinelor, efectul este manifestat din momentul in care proteina defectuoasa
de o singura gena, poate sa antreneze: o tulburare. Este o boala dominanta, din moment ce o singura gena anorm
sa se manifeste si sa reapara odata cu prima generatie.
In anomaliile receptorilor membranelor sau receptorilor intracitoplasmatici, hormonii sunt normal sintetiza
sunt transportati la nucleu si cromozomii celulelor.

2. CAUZE INFECTIOASE
Infectiile pot fi cauza pentru un avort spontan. Originea infectioasa poate fi suspectata prin aparitia avortu
febrila. Totusi, pirexia este adesea absenta in cazul unei infectii si dovada etiologiei infectioase va fi furnizata
evidenta a germenului responsabil, fie direct prin examen bacteriologic si virusologic, fie indirect, prin studiu
anatomo-patologic pe frotiuri si prelevari.
Aceste avorturi sunt legate de contaminarea printr-o infectie materna locala, endometru, vagin, sau
contaminarea generala, hematogena.
Daca sistemul de protectie mecanica si biologica impiedica infectia embrionara, ea poate totusi sa atinga nu
fetale si sa antreneze moartea fatului sau embrionului. Oul nu poseda imunoreglare si tesuturile embrionare sunt in
sensibile la hipertermie.
Cauze:
-
Bacteriene - pseudomonas, salmonella, chlamydii, colibacili, myco-plasme;
Virale - v. rubeolic, v. herpes simplex tip II, v. citomegalic, v. hepatic, v. poliomielitic, v. rujeolic, v. gri
- Parazitare - toxoplasmoza, rickesttsiile, listeria, malaria.
a. Germenii banali, mai ales responsabili de infectia urinara, colibacilii si enterococi, sunt rar cauza de avo
mai frecvent in aparitia unei nasteri premature. Totusi femeile cu infectie urinara cronica pot avea episoade bacteri
se pot localiza in decidua si pot determina metroragii, susceptibile de a declansa avortul. Se impune un tratament
infectii, cu controlul eficacitatii acestuia.
b. Listerioza este frecventa in regnul animal si asa se explica frecventa sa mai mare in mediul rural, cu tend
si in mediul urban.
Contaminarea cu acest bacil gram-pozitiv se face mai ales prin intermediul alimentelor. Contaminarea ovu
endometrita.
Elementul caracteristic este evolutia in doi timpi: un episod general, mai mult sau mai putin febril, apoi d
interval liber, episodul obstetrical, febril. Diagnosticul este pus prin descoperirea listeriei in produsul ovular la
frotiuri ale membranelor si culturi din lohii si urina.
Macroscopic se descopera mici noduli albiciosi, de marimea unei gamalii de ac, repartizati pe fata ma
placentei, ce va face sa suspectam aceasta infectie.
c. Sifilisul a fost considerat acum 40 de ani cel mai mare provocator de avorturi. Sifilisul nu mai poate antre
avorturi tardive, nasteri premature si morti fetale in utero. Intr-adevar, in acest moment doar Treponema poate tra
d. Brucelozele, cauze frecvente de avort la animale, au fost descrise la femeie, insa doar in perioada acuta a
e. Rickettsiozele se datoreaza unor microorganisme care se situeaza intre bacterii si virusuri, si care se mult
interiorul celulelor. Acestea pot antrena accidente obstetricale, avorturi spontane, doar in cursul trimestrului doi de
accidente se pot repeta, deoarece microorganismul poate sa-si pastreze puterea infectanta, care se va manifesta cu o
functiune a placentei, datorita tropismului sau pentru trofoblast. Aceasta repetare a avortului tardiv dupa una sau m
cu evolutie normala, si ineficacitatea tratamentului, trebuie sa se faca sa ne gandim la rickettsioze si sa le cautam
socio-economic, intepaturi de insecte si serologie (un tratament de incercare va fi autorizat: tetraciclina sau spiramic
de 10 zile la un interval de o luna).
f. Mycoplasmele sunt microorganisme intermediare intre virusuri si bacterii, mai ales Ureaplasma u
intervine in determinismul avortului.
g. Virusurile sunt cunoscute din 1941, data la care Greg a pus in evidenta rolul jucat de virusul rube
malformatii si alte anomalii fetale. Dar actiunea patogena a virusurilor asupra oului este cunoscuta de ma
moment ce oul in evolutie este considerat unul dintre cele mai bune medii de cultura.
Ansamblul acestor actiuni explica influenta foarte variabila a virusurilor in cursul sarcinii, mergand de la av
la absenta influentei, cu mentinerea integritatii fatului si embrionului.
Rubeola poate produce avort spontan in primele 4-5 saptamani de sarcina. Virusul herpex simplex tip
spontan precoce hemoragic, cu febra de 400C, neinfluentata de antibiotice.
Boala incluziilor citomegalice cantonata la o femeie insarcinata, duce la moartea oului, urmata de avort. Au
numar de alte virusuri de a fi la originea avorturilor spontane: gripal, hepatic 8, fara a fi demonstrat acest rol: v. h
determina moartea in utero precoce, ca si v. urlian, datorita afinitatii sale pentru gonade, v. poliomielitic, v. ruj
determina aparitia aberatiilor cromozomiale.
3. CAUZE MECANICE
3a. Cauze ovulare: sarcini multiple, hidramnios;
3b. Cauze uterine:
- incompetenta cervico-istmica 20% din avorturile de trimestrul II ;
- malformatii- uter cloazonat, hiploplazie uterina, hipotrofie uterina.
- tumori- fibroame, cel mai frecvent.
- sinechii.
Aceste cauze au in comun caracterul tardiv, o patogenie destul de precisa prin defectul de adaptare a
continator, a oului in uter si, ca o consecinta frecventa, prin expulzia unui ou sau a unui fat viu.
3a. Cauze ovulare
Distingem doua etiologii posibile:
* sarcinile multiple - sarcinile gemelare si cu atat mai mult sarcinile care comporta un numar mai mare d
dezvolta adesea mai repede decat o poate face peretele uterin, de unde defectul de adaptare la tensiune a p
contractiilor uterine si deschiderea colului uterin, urmate de ruperea membranelor.
Sarcina se va intrerupe la o varsta variabila si putem intalni intreruperi relativ precoce, la sfarsitul luni
nasteri premature. Frecventa lor tinde sa creasca, odata cu incidenta sarcinilor multiple, datorita aparitiei pe o scar
reproducerii umane asistate, si cu extinderea procedeelor de declansare artificiala a ovulatiei si de poliovu
Prevenirea accidentelor in raport cu sarcinile multiple va consta in a le depista foarte devreme, prin ecografie, inca d
8 de amenoree, in monitorizarea foarte atenta a sarcinii, pana la cerclajul colului, tratamentul progesteronic si rep
pat, asociat cu administrarea betamimeticelor
hidramniosul este o alt varianta de ou mare, susceptibil sa declanseze un avort tardiv sau, mai frecvent,
prematura. Ecografia are aici un rol foarte important pentru diagnostic.
3b. Cauze uterine
Dintre cauzele uterine, putem avea explicatia etiologica a avortului, privind cavitatea uterina sau privind
istmul uterin. Cavitatea uterina poate fi prea mica pentru ou, hipoplazica si/sau hipotrofica, sau poate fi deforma
sinechii sau de malformatii uterine.
* malformatii uterine
Hipotrofia uterina reprezinta reducerea dimensiunii uterului cu o proportie corp/col = 1/2. Aceasta
insuficientei estrogenice, consecutive amenoreei secundare.
Hipoplazia uterina reprezinta reducerea dimensiunilor uterului, cu modificarea morfologiei si a propo

apropiate de cele ale uterului infantil sau fetal.
La aceste dimensiuni reduse, se asociaza un anumit grad de malformatii minore - cavitatea uterina pastr
triunghiular obisnuit sau fiind putin mai mica in sens transversal intre coarne. Histerosalpingografia va arata o ca
aspect alungit. Cavitatea uterina isi poate pierde forma triunghiulara, luand forma unui T sau a unui Y sau de stea c
In cursul sarcinii, aceste utere se dezvolta capatand o forma de inima de carti de joc uter cordiform.
sunt reprezentate de uterele cloazonate, care pot fi mai mult sau mai putin simetrice.
Anomaliilor de dimensiuni si de forma li se asociaza si :
-o modificare a structurii miometrului, caracterizata prin predominenta tesutului fibros asupra celui muscula
-o modificare posibila a directiei arhitecturii fibrelor miometriale, compromitand calitatea functionala a aces
-o insuficienta vascularizatie, care explica grosimea redusa a peretelui si calitatea scazuta a mucoasei;
-o incompetenta a istmului uterin.
Hipoplazia uterina nu constituie decat unul din elementele unui proces mai general, care intereseaza intreaga sfera pelvi-genitala,
- atrofia perineala, atrezii vaginale, cat si scheletul - bazin stramtat.
Aceste avorturi sunt repetate la inceput precoce, apoi din ce in ce mai tardiv, pentru a ajunge de obicei la s
de feti in prezentatie pelvina. Totul se desfasoara ca si cum fiecare sarcina ar mai dezvolta putin uterul si ar per
sarcini sa fie mentinuta mai mult. Aceasta evolutie este mai rapida pentru uterele hipotrofice decat pentru cele
realitate, se observa alternari de avorturi mai mult sau mai putin precoce, cu nasteri mai mult sau mai putin apropiat
Trei varietati de malformatii pot fi implicate in etiologia avorturilor spontane:
- agenezia completa a unui canal Muller, cu dezvoltarea unui hemiuter - uter unicorn;
- lipsa de fuziune a canalelor Muller pe o portiune mai mult sau mai putin importanta a traseului lor, cu dezv
sau mai putin independenta a doua utere - uter bicorn;
- in ciuda unei fuziuni complete a canalelor Muller, absenta partiala sau totala a resorbtiei septului sa
formarea unui uter septat, al carui sept coboara mai mult sau mai putin in cavitatea uterina.
Acestor anomalii morfologice Ii se asociaza uneori:
-
un anumit grad de hipoplazie uterina si de anomalii de structura;
o anomalie de vascularizatie a septului, cu modificarea endometrului;
anomalii de structura a colului, cu atrofia sau chiar incompetenta, care nu vor aparea uneori decat in
incompetenta functionala.
Rolul anomaliilor cavitatii uterine in avort.
Avorturile, avand drept cauza modificarile cavitatii uterine, se vor repeta, in principiu, intotdeauna destul d
facilitate, atunci cand li se asociaza o incompetenta a colului. Pot deveni din ce in ce mai tardive, daca
predominanta, si se amelioreaza sub influenta sarcinilor repetate, cu conditia sa nu existe si incompetenta cervico-is
Avorturile precoce se produc in cazul nidarii in endometrul care tapeteaza septul mai putin vascularizat, c
sa nu fie consecinta insuficientei luteale, care insoteste frecvent uterele malformate si hipoplazice. Adesea ca
hipoplazic, mecanismele avorturilor se pot asocia sau succeda, astfel incat vom observa avorturi de diferite tip
tardive, alternand chiar cu sarcini care ajung aproape de termen. Cura chirurgicala a malformatiilor uterine - rezect
indicata dupa avorturi succesive, interventie discutabila daca avorturile alterneaza cu nasteri in apropierea term
cazuri apelam la celelalte posibilitati terapeutice, in functie de cauza presupusa sau real asociata - incompetenta col
* tumorile
Miomul - asocierea leiomiomului cu sarcina poate antrena complicatii. Aproape toti autorii mentioneaza ris
avorturi spontane in raport cu lotul martor - 17% la 8%.
Fibromul uterin nu este cauza avorturilor decat in masura in care modifica uterul (fibroame submucoase)
dimensiunile cavitatii uterine, ca marile fibroame interstitiale (deformeaza sau comprima cavitatea).
Mai mult decat volumul fibromului, sediul sau risca sa antreneze avortul: fibrom inclus in ligamentul lar
Douglas.Uneori, el nu este decat o cauza indirecta, si modificarile de endometru asociate au rol prepondere
endometrului, martora a insuficientei luteale, care a facilitat dezvoltarea fibromului, hipoplazia sau atrofia endo
afla in contact cu un miom interstitial, care a modificat vascularizatia. Cat despre miomul intracavitar, veritab
cavitatea uterina, el provoaca mai curand sterilitate decat avort. Daca este vorba de reducerea dimensiunilor
avortul este adesea tardiv, dar daca este alterat endometrul, avortul este precoce. De obicei aceste avorturi s
complicate cu retentia placentara si evacuarea prin chiuretaj este dificila, datorita deformarii uterului.
* sinechiile uterine sunt cel mai adesea cauza de sterilitate. Cele partiale sunt compatibile cu o sarcina, da
responsabile de accidente tardive in timpul delivrentei - placenta acreta. Un numar din aceste sarcini pot fi intreru
prin:
-
reducerea volumului cavitatii uterine;
alterarea mucoasei uterine in vecinatatea sinechiei, consecinta a traumatismului sau infectiei.
*. incompetenta cervico-istmica este considerata responsabila in geneza anumitor avorturi tardive si na

Fiziologic, colul se intredeschide sub influenta estrogenilor in timpul perioadei preovulatorii, ce coincide cu maxi
cervicala. In acest moment al ciclului, un dilatator Haegar 4 poate fi introdus fara dificultate, si fara anestezie, in c
In a doua parte a ciclului, tonusul istmului si al colului creste, sub influenta progesteronului, inchizand bine orif
glera devine groasa, formeaza dopul mucos. In acest stadiu al ciclului, sau in timpul sarcinii, se poate penetra cu di
un Haegar de 2-3 mm diametru. Se poate intampla ca acest mecanism sa nu functioneze: fie ca fibrele istmului au
un proces traumatic, fie ca sunt congenital insuficiente, au anomalii de structura sau de functie. Frecventa este estim
aceasta diferenta tinand de absenta unei definitii comune a incompetentei cervicoistmice si de intricarea stra
etiologii si factorii favorizanti, responsabili de avortul tardiv si prematuritate.
Etiologia este data de 4 tipuri de incompetenta cervicoistmica
a. traumatica;
b. congenitala malformatii si hipoplazii uterine;
c. ginecologica - avorturi spontane sau provocate repetate, cura
sinechiei, amputatii de col, dilatatii cu
d. obstetricala - nasteri cu feti mari, nasteri in prezentatie pelvina, impingeri brutale sau forceps ap
incompleta, delivrenta artificiala, control uterin;
4. CAUZE ENDOCRINE
Avortul endocrin este un termen ce cuprinde numai avorturile in care apare dezechilibrul hormona
sexuali sau al gonadotrofinelor.
Exista argumente in favoarea originii endocrine a avorturilor:
- odata cu inceputul sarcinii, concentratia gonadotrofinelor corionice se ridica foarte rapid; inca din
menstruatiei putem depista HCG in plasma.
Aceste concentratii se ridica pana la un maximum spre saptamana a 8-a dupa fecundatie si coboara progr
stabiliza intre a 13-a si a 15-a saptamana.
In acelasi timp, concentratia de 17beta estradiol se ridica lent pana in saptamana a 8-a.
Estriolul creste mai tarziu dupa saptamana a 9-a, mai ales dupa saptamana a 12-a. Concentratia progesteron
lent si nu este rar ca aceasta concentratie sa stagneze sau chiar sa descreasca in jurul saptamanii a 8-a si a 9-a, in
ulterior. Daca concentratiile steroizilor si HCG nu cresc suficient, sau daca asistam la o descrestere a concentratiei
sarcina evolueaza spre intreruperea sa spontana.
S-a nascut conceptul de avort endocrin, crezandu-se ca insuficienta progesteronica si/sau estrogenica, aso
ar putea fi responsabile de producerea avortului spontan.
Pentru multi autori avortul endocrin nu exista, dar se considera ca scaderea concentratiei hormonale es
dezechilibru ce compromite dezvoltarea ovulara si ca moartea ovulara ar rezulta dintr-o alta cauza.
5. CAUZE VASCULARE SI METABOLlCE
Un anumit numar de boli generale, vasculare si metabolice au rasunet cunoscut asupra fertilitatii si sarcinii.
a. diabetul zaharat este o cauza de sterilitate si avort; acestea apar de doua ori mai frecvent decat la femeile
Urmarirea lor implica: programarea sarcinii astfel incat DZ sa fie echilibrat in momentul obtinerii sarcinii si pe parc
embrionare, cu un climat glicemic normal al organismului, astfel evitandu-se riscurile malformatiilor si avorturilor;
cautarea altor cauze responsabile de avort.
b. hipertensiunea si bolile vasculare pot avea o influenta nefasta asupra dezvoltarii ovulare la inceputul sarc
atat la riscul crescut de avort, cat si la cel de aparitie a hipotrofiei fetale si a mortii in utero. Trebuie desc
vasculara la pacientele cu antecedente familiale de hipertensiune sau accidente vasculare la parinti sau rude, agra
tabagism. Se fac astfel de teste de efort, proba frigului, roll-over test si studiul vaselor la nivelul fundului de ochi
ca si studiul velocimetric pe arterele ombilicala si cerebrala medie.
6. CAUZE IMUNITARE
Deoarece mecanismele care permit toleranta feto-materna sunt mai putin cunoscute, este dificil de stabilit c
acestei functii poate interveni in mecanismele unui avort spontan. Oul poate fi considerat ca o grefa semiallogeni
matern, din moment ce 50% din patrimoniul antigenic provine de la tata, organism strain mamei.
In cadrul transplanturilor, asemenea grefe sunt cel mai adesea respinse, prin reactie imunitara celulara si
histologic al placentei dupa avort spontan cu repetitie a aratat adesea o modificare a stratului bazal matern s
limfocitelor si plasmocitelor in jurul interstitiilor denudate, ca in heterogrefele ovulare. Studiul imunitatii celul
testul de transformare limfoblastica arata ca reactivarea limfocitelor femeii gravide este scazuta in raport cu cea a f
Factorii imunosupresori: printre acesti factori, ar putea fi vorba de HCG, secretat in abundenta, inca din
urmeaza fecundatiei si inca inainte de implantatie.
7. CAUZE DE MEDIU
Carentele alimentare - prin denutritie generala, prin lipsa de elemente energetice, biocatalitice, neoform
insuficienta sintezei lor in organismul matern.
Aceste substante pot fi: cistina, triptofanul, acidul linoleic si vitamina E, a carei absenta duce la atrofia mu
placentei; vitamina E, a carei deficienta duce la intreruperea sarcinii cu resorbtia embrionului, vitaminele C, A, B
duc la alterari sau deformatii ale oului.
Pot fi incriminate si intoxicatiile exogene prin intoxicatia directa a oului, tulburari de circulatie uterina
tulburari ale organismului matern - saturnism, hidrargism, alcoolism, tabagism, intoxicatii cu droguri halucinante
carbon.
CAPITOLUL II
DIAGNOSTICUL STADIAL AL AVORTULUI IN PRIMUL SI AL IITRIMESTRU DE SARCINA

Simptomatologia avortului
In cursul avortului intalnim 3 fenomene: contractii uterine dureroase, dezlipirea oului si moartea embrionulu
clinic prin trei simptome principale: dureri, hemoragii si asa-numitele tulburari de tip simpatic, caracteristice sarc
a) Contractiile uterine sunt dureroase si sunt percepute de femeie sub forma unor dureri de intensitate varia
intermitent, cu sediul lombar si abdominal inferior. Sunt insotite de simptome vezicale, greturi, varsaturi
perioadei de inceput a decolarii oului.
b) Hemoragiile apar cand incepe decolarea. Hemoragia este mai intai interna, apoi devine externa, mani
simpla sangerare, trenanta sau brusc abundenta, putand pune in pericol viata femeii. In unele cazuri de avort
la inceput mica, chiar se opreste, apoi revine sub forma de sange negricios sau e mai abundenta, dar cu san
hemoragia este masiva, continua, amestecata cu cheaguri; in aceste cazuri interventia trebuie sa fie imediata
c) Disparitia tulburarilor de ordin simpatic
In cursul hemoragiilor poate surveni moartea embrionului, ceea ce duce la disparitia diferitelor tulburari de
greata, varsaturi, varicele diminueaza, se produce detumescenta sanilor si chiar disparitia unei secretii lact
acestei perioade de stare a avortului variaza cu varsta sarcinii, astfel:
Avortul in luna I adesea trece neobservat, femeia nu stie cand este insarcinata si crede intr-o simpla intar
dar pierderea de sange este mai mare, mai prelungita, exista cheaguri amestecate cu resturi deciduale si dureri uterin
Avortul in luna a II-a femeia se stie insarcinata, cu menstruatia oprita de catva timp si cu tulburar
inceputului de sarcina. Ea resimte dureri lombare sau abdomino-pelvine, are hemoragie (sange rosu amestecat
palparea combinata cu tactul vaginal gasim: uterul marit de volum, contractat, colul moale, orificiul extern intred
de sac intinse, dureroase. La un moment dat oul se angajeaza in col si apoi este expulzat, apoi colul se inchide, hem
dar scurgerea continua catva timp, amestecata cu fragmente de caduca.
Avorturile in luna a III-a si a IV-a durerile sunt vii, intermitente. Palparea bimanuala arata un uter mare, ch
colului, iar la orificiul extern al colului se simte polul inferior al oului. Avortul se produce in doi timpi. Hemo
inceteaza odata cu golirea uterului.
Avortul in lunile a V-a si a VI-a. Avortul se desfasoara ca o nastere in miniatura. Intai este expulzat fatul,
mod obisnuit insa, expulzia fatului si mai ales, dezlipirea si expulzia placentei sunt departe de a se produce cu aceia
cu care au loc in nasterea la termen. Mai adesea, placenta este retinuta total sau partial (impreuna cu caduca) in in
uterine.
Stadiile avortului
Stadiile avortului spontan sunt:
Amenintare de avort: - este un stadiu important, din moment ce un tratament precoce poate sa salveze sarc
viu. Acest stadiu se caracterizeaza prin aparitia durerilor colicative pelvine si lombo-abdominale, a metroragiei,
sange rosu, negru sau rozat, amestecata cu serozitate si repetata. La examenul cu valvele, colul este lung, inchis,
este normala, insa acest examen trebuie completat cu o echografie.
Iminenta de avort este un stadiu mai avansat, in care colul este intredeschis, metroragia creste progresi
este crescut, uterul este contractat si durerile lomboabdominale sunt mai accentuate.
Avort in curs de efectuare este caracterizat de metroragii si dureri mai accentuate si deschiderea larga a co
care se elimina total sau partial produsul de conceptie, in functie de varsta sarcinii.
In primele 10 saptamani, avortul se poate produce intr-un singur timp, eliminandu-se in totalitate din cavitat
embrionar este transparent, usor colorat, la un pol se observa placenta, iar in interiorul sacului se observa lich
embrionul.
Dupa 10 saptamani, avortul se produce in doi timpi, in primul timp se rup membranele amniotice si se
amniotic, eliminandu-se apoi la scurt interval de timp si fatul. Placenta se elimina dupa un timp mai mult sau mai
alteori deloc, acest timp insotindu-se de o sangerare abundenta. Dar tot dupa 10 saptamani, avortul se poate efec
intai fatul, apoi placenta si caduca fragmentar.
Avortul incomplet este situatia in care s-a eliminat fatul, dar a fost retinuta placenta. Uneori, dupa elimina
in cavitatea uterina fragmente de placenta, de membrane sau de decidua.
Colul este inchis sau deschis, in functie de timpul scurs de la momentul producerii avortului.
Uterul este marit de volum, dar este mai mic decat varsta cronologica a sarcinii durata amenoreei.
Hemoragia este mai mult sau mai putin abundenta si se datoreaza deschiderii vaselor din stratul spongios al
prin eliminarea placentei de la acest nivel, sinusurile venoase ramanand deschise si sangerande. Hemostaza se r
daca placenta se elimina in totalitate sau uterul se poate contracta, dar in avortul incomplet hemostaza este incom
este continua sau intermitenta.
Avort complet efectuat presupune expulza integrala a oului si a caducai, iar de la sfarsitul lunii a III - a , e
placentei si a caducai.
Avortul retinut reprezinta retentia produsului de conceptie, dupa moartea embrionului sau fatului. Amenor
semn general care persista, toate celelalte semne de sarcina dispar greturi, varsaturi, tensiune mamara. Semnul
este lipsa cresterii in volum a uterului sau chiar reducerea progresiva a volumului acestuia.
Diagnosticul se pune prin examene clinice repetate la interval de doua saptamani sau prin negativarea reacti
Placenta poate ramane inca multa vreme in functiune dupa moartea fatului, astfel ca si reactiile de sar
pozitive in aceasta perioada. Produsul de conceptie se elimina la un moment dat, fara complicatii, sau poate apa
abundenta prin tulburari de coagulare. Uneori oul se poate impregna cu saruri de calciu, ramanand in cavitatea uteri
ani de zile.
Diagnosticul pozitiv al avortului in primul trimestru de sarcina
Avortul spontan se desfasoara in mai multe etape, amplitudinea si caracterul simptomelor fiind caracteristi
in parte.
Amenintarea de avort se caracterizeaza prin:
-
pierderi mici de sange rosu, care uneori pot persista zile sau saptamani;
contractiile uterine dureroase exprimate prin dureri colicative lombare, dureri asemanatoare celor de la
dureri suprasimfizare;
de obicei sangerarea apare prima, iar durerile abdominale apar mai tarziu;
colul este lung, cu orificiul extern inchis, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei;
vizualizarea ecografica (transabdominala sau transvaginal) a sacului gestational si a ecoului embrionar.
Iminenta de avort se caracterizeaza prin:

-
sangerarea abundenta cu sange rosu uneori cu cheaguri;
contractii uterine dureroase, frecvente si intense;
colul este cu orificiul extern deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei.
Avortul in curs se caracterizeaza prin:

-
sangerare abundenta sau moderata;
contractii uterine dureroase, frecvente si intense, exprimate prin dureri colicative;
stergerea colului si dilatarea acestuia, uneori aparitia in aria colului de parti ovulare;
Avortul in curs se poate desfasura intr-un timp (in primele doua luni eliminandu-se oul in intregime).
Avortul incomplet efectuat consta in eliminarea embrionului, iar placenta sau resturile placentare raman in
caracterizeaza prin:
-
sangerare abundenta cu cheaguri;
dureri colicative de intensitate redusa;
colul cu orificiul extern deschis;
uterul de dimensiuni mai mici decat durata amenoreei.
Avort complet efectuat se caracterizeaza prin:
eliminarea produsului de conceptie intr-un singur timp;
sangerare minima sau abundenta;
uterul este involuat.
Avortul retinut consta in retentia produsului de conceptie mort in uter pentru o perioada de cateva
saptamani sau mai mult). Se caracterizeaza prin:
-
disparitia semnelor subiective caracteristice sarcinii normale;
uterul nu creste in dimensiuni sau este mai mic decat durata amenoreei;
sangerarea vaginala poate fi prezenta sau nu;
oul poate fi expulzat spontan sau poate fi retinut un timp indelungat, cu aparitia macerarii embrionului
acestuia.
Diagnosticul pozitiv al avortului in trimestrul II de sarcina
Avortul spontan dupa 13 saptamani, se deruleaza ca o nastere in miniatura. El este precedat adeseori de s
(dop gelatinos) si /sau metroragii mai mult sau mai putin abundente. Alteori survine brutal, prin ruperea membran
lichid amniotic. Fatul sau produsul de conceptie sunt expulzati fara ca uterul sa prezinte contractii evidente, pred
usor crescut. Avortul decurge in doi timpi, rareori in trei timpi (fat, placenta, caduca), fiind necesar controlul
cavitatii uterine, sub perfuzie ocitocica.
Amenintarea de avort se caracterizeaza prin:
-
pierderi mici de sange rosu care pot persista;
contractii uterine dureroase, exprimate prin dureri colicative lombare;
colul este inchis, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei;
vizualizarea ecografica da relatii normale despre sarcina.
Iminenta de avort se caracterizeaza prin:

-
colul cu orificiul extern deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei.
Avortul in curs se caracterizeaza prin:

-
incetarea BCF si a miscarilor fetale;
colul este sters sau deschis, dilatatie mare a colului;
membrane intacte sau membrane rupte spontan;
punga membranelor amnio-coriale poate protruziona in vagin.
Avortul in curs se poate desfasura in doi timpi, realizandu-se avortul incomplet.

Avortul incomplet efectuat
In general, intotdeauna dupa un avort spontan, sunt retinute in uter fragmente de placenta sau membrane. S
prin:
-
dureri colicative de intensitate redusa;
colul cu orificiul extern deschis;
uterul de dimensiuni mai mici decat varsta sarcinii.
Avortul complet efectuat se caracterizeaza prin:

-
uter involuat;
s-a eliminat produsul conceptiei plus placenta;
sangerare minima sau absenta.
Avortul retinut se caracterizeaza prin:

-
disparitia semnelor subiective caracteristice sarcinii normale: incetarea BCF si a miscarilor fetale;
uterul nu creste in dimensiuni sau este mai mic decat varsta amenoreei;
sangerarea vaginala poate fi prezenta sau nu;
produsul de conceptie poate fi expulzat sau poate fi retinut indelung cu maceratie fetala.
CAPITOLUL III
COMPLICATIILE AVORTURILOR
Complicatiile avorturilor sunt:
-
imediate;
tardive.
1. Complicatiile imediate sunt reprezentate de:

-
hemoragie;
infectie.
Complicatiile hemoragice pot merge de la anemie, moderata sau severa, pana la stari grave, de so
Avorturile tardive, in lunile a Va si a VIa, pot sa se soldeze cu leziuni traumatice ale partilor moi - ru
uterului, partilor vaginului si chiar ale perineului. Controlul instrumenta, practicat in avortul incomplet efe
asemenea, sa se soldeze cu complicatii traumatice (mecanice) -rupturi ale colului, perforatii uterine, uneori cu le
pelvine.
Complicatiile infectioase. Aceste categorii de complicatii sunt determinate de prezenta resturilor ovulare in c
aceste resturi impreuna cu cheagurile de sange de la acest nivel, constituie un excelent mediu de cultura pentru ge
genitale inferioare. Manifestarile patologice din aceasta categorie pot imbraca o gama larga de manifestari clinic
multitudine de localizari, astfel pot apare, infectii la nivelul uterului endometrite, metrite, sau infectii gener
septicemiilor sau septicopioemiilor.
2. Complicatiile tardive sunt mai ales de ordin infectios, ele au cale de transmitere hematogena, prin sistemul
apare:
-
metrite cronice;
salpingo ovarite;
tromboflebite pelvine;
subinvolutia uterina se poate solda cu retroversie uterina;
suprainvolutia uterina poate genera ulterior oligo sau dismenoree;
repetarea avortului;
sterilitate;
infertilitate;
traume psihoafective, generate de imposibilitatea de a avea copii in avorturile repetate si habituale.
cresterea incidentei sarcinilor ectopice
cresterea numarului anomaliilor de insertie ale placentei la sarcinile ulterioare (praevia, acretta)
cresterea numarului decolarilor premature de placenta normal inserata, a hemoragiilor din deliver
ulterioare, a rupturilor uterine (pe uter incomplet lezat, pe un uter cicatricial);
incidenta crescuta a avorturilor si nasterilor premature.
CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL MEDICAL AL AVORTULUI IN PRIMUL SI AL II-LEA TRIME

SARCINA
Tratamentul avortului trebuie sa se adreseze cauzei. Dificultatea consta tocmai in stabilirea si indepartarea cauzei care sta la baza a
cu avorturi spontane repetate in antecedente, se vor cere dozari hormonale, HSG, cu evaluarea regiunii cervico-istmice, Rh si grupul sangu
pentru listerioza, toxoplasmoza, rickettsioze. Inainte de a mai ramane gravida se instituie un tratament medical sau eventual chirurgical (in m
uterine), cu scopul de a inlatura cauzele avortului. Daca aceste femei raman gravide, se va institui un tratament profilactic, fara a fi asteptate
amenintare de avort (tratament hormonal, repaus la pat, sedative).
Tratamentul avortului spontan depinde si de forma clinica intalnita.
In amenintarea de avort si iminenta de avort tratamentul este simptomatic, urmarind sa diminueze contrac
pot duce la dezlipirea oului, si sa asigure un suport trofic necesar dezvoltarii si functionalitatii trofoblastului.
contractiilor uterine se recomanda: repaus la pat, administrarea de tocolitice (papaverina, scobutil, lizadon, mim
Duvadilan), initial administrate injectabil in amestec litic (3 fiole papaverina, 3 fiole scobutil si o fiola de diazep
cate 2 ml la 6 ore). Duvadilanul este administrat injectabil, in perfuzie endovenoasa. Ulterior administrarea toco
face oral. Tratamentul hormonal are la baza administrarea de derivate progesteronice de sinteza, cum ar
17 hidroxiprogesteron, acetat de 17 hidroxiprogesteron, medroxiprogesteron, alilestrenol. Acesti derivati au ro
sarcina prin inhibarea activitatii miometrului, stimularea dezvoltarii placentare.
Se mai pot administra gonadotrofine coriale, care sunt esentiale in dezvoltarea si functia corpului galben, sc
uterin. Gonadotrofinele se pot administra asociate cu progestative. Acest tratament se face dupa stabilirea cu certitu
unei sarcini normale intrauterine. Ecografia transabdominala vizualizeaza sacul gestational intrauterin la 5,5
ecografia transvaginala la 4,5 saptamani. Dozarile hormonale si analiza antecedentelor ne vor permite a completa tr
dozarile hormonale nu sunt posibile atunci ecografia se poate repeta peste 7 10 zile pentru a urmari aspectul sacu
aparitia ecoului embrionar.
In cazul avortului in curs si al avortului incomplet, terminarea avortului se face foarte rar intr-un timp. De
ori, dupa expulzia produsului de conceptie, raman resturi ovulare (de membrane sau placentare), care vor ne
cavitatii uterine prin chiuretaj - in cazul sarcinilor mici (de prim trimestru), sau prin metode de inductie ale avortu
mai mari.
Se va corecta incompetenta cervicoistmica, prin efectuarea cerclajului, care restabileste un echilibru anatom
Cerclajul se efectueaza in trimestrul II, iar uneori se practica in momentul cand sunt depistate modificari cervica
cald).
Daca avortul se complica prin retentie, hemoragie sau infectie, tratamentul este identic cu cel al avortului pr
Tratamentul complicatiilor infectioase ale avortului presupune:
-
seroterapie si anatoxina antitetanica;
antibioterapie cu spectru larg, in functie de culturi si antibiograma;
reechilibrare hidroelectrolitica, metabolica, fluidocoagulanta (presupunand si tratarea CID, a insufi
hepatice)
-
in acelasi timp se va hotari, in functie de situatie, chiuretajul uterin sau histerectomia cu drenaj peritonea
Avortul in stadiul I
Se administreaza antibiotice (daca nu exista antibiograma se administreaza penicilina pentru streptococ

pentru germeni gram negativi, cefalosporine pentru stafilococi).
De obicei se asociaza penicilina + gentamicina + metronidazol (pentru anaerobi) sau cefalosporine + m

cefalosporine + gentamicina + +metronidazol.
Dupa 12-24 ore se procedeaza la evacuarea cavitatii uterine. Daca exista o sangerare majora ce necesita ev
cavitatii uterine, administrarea de antibiotice va preceda manevra (cu 15 minute) concomitent cu reechilibrarea boln
Avortul in stadiul II
Evacuarea cavitatii uterine este indicata dupa tratament cu antibiotice si reechilibrarea hidroelectrolitica de 48-72 de ore, cand se percepe o
stadiul I.
Avortul in stadiul III presupune:

-
terapie intensiva antiinfectioasa (antibiotice);
reechilibrare hidroelectrolitica si metabolica;
sustinere cardiaca, renala, pulmonara;
histerectomie cu drenaj peritoneal - are drept scop inlaturarea focarului infectios;
Tratamentul socului septic este complex si prelungit

Secventa terapeutica este bine codificata de Weil (1969): VIP-PS in care:
V = ventilatie asistata cand respiratia spontana este insuficienta (se face respiratie in presiune pozitiva de O
I = infuzie lichid solutii hidroelectrolitice, sange, plasma (in relatie cu T.A. si presiunea venoasa centrala);
P = sustinerea cardiaca cardiotonice (initiala vine de la pompa). Dopamina are efecte pozitive cardiace s
P = medicatie (pharmacology) presupune antibiotice combinate cu spectru larg, corticoterapie, antifibrinoliti

S = terapie specifica. Dializa renala. Histerectomie cu drenaj peritoneal.
CAPITOLUL V
NURSING LA GRAVIDELE CU AVORTURI REPETATE
1. Avortul
Simptomatologie si cauze
Avortul este termenul medical pentru oprirea in evolutie a unei sarcini inainte de a atinge 20 saptamani de ge
Cel mai frecvent, avortul spontan apare in primul trimestru de sarcina.
Cele mai obisnuit tip de avort este avortul spontan si avortul terapeutic.
Avortul spontan se produce in 15-20% din sarcini. Se pare ca multe din aceste avorturi se produc din cauza
dezvoltare a embrionului. Pacienta se prezinta la medic pentru aparitia contractiilor uterine (uneori asemanat
menstruale), si a sangerarii. Aceste contractii uterine produc inmuierea colului uterin si dilatarea acestuia,
pierderea completa sau incompleta a produsului de conceptie. Pacienta avorteaza frecvent produsul de conceptie
adesea nu stie ca a fost insarcinata.
Cand avortul spontan se desfasoara rapid, este necesara spitalizarea, daca apar contractii excesive, dureri sev
Diagnostic si prognostic
Semnele si simptomele avortului sunt sangerarea cu origine uterina si durerile, date de contractiile uterine
prezinta aceste manifestari, ea trebuie sa fie examinata rapid de un medic specialist, pentru a se stabili daca exist
colului uterin. Cand sangerarea este redusa cantitativ si are o durata mai mica de trei zile,iar ecografia de sar
normale, riscul de avort este mai scazut.
Ultrasonografia poate preciza existenta semnelor de viabilitate embrionara sau fetala, ca si prezenta une
clar. Daca oul este clar se vizualizeaza un sac gestational gol, deoarece embrionul nu s-a format. Studi
amenintarea de avort are o corelatie pozitiva semnificativa cu nasterea inainte de termen sau cu nasterea fetilor cu
nastere.
Managementul medical
Pacientele care prezinta dureri importante sau sangerare mare sau cu ambele manifestari, impun
situatia avand potential de a degenera intr-o etapa care ameninta viata femeii. In spital se face evaluarea
si se administreaza fluide pentru refacerea volemica, la indicatia medicului; se administreaza si oxitocin,
controla sangerarea si a realiza homeostaza. Este posibil sa fie necesara dilatatia cervicala, urmata de c
sau aspiratie, pentru a evacua uterul, inainte ca sangerarea sa nu mai poata fi controlata. Daca pacienta
negativ, i se administreaza imunoglobina in primele 72 de ore, pentru a impiedica sensibilizarea in sistem
Dilatarea si chiuretajul necomplicate reprezinta solutia chirurgicala pentru o pacienta nespitalizata,

Recuperarea dupa chiuretaj necesita 2-3 ore; apoi pacienta este externata.
Evaluare
Cand pacienta este internata in spital, asistenta trebuie sa faca o anamneza completa a simptomelor dureroas
sa obtina data ultimei menstruatii, in incercarea de a determina varsta sarcinii. Se evalueaza si semnele vitale, inten
si caracterele hemoragiei. Pacienta poate fi auxioasa datorita sangerarii severe si datorita necesitatii spitalizarii si p
de ceea ce semnificatie pot avea aceste simptome pentru sarcina. In urmatorul tabel sunt sintetizate cele mai im
evaluarea unei hemoragii de prim trimestru:

Sangerarea precoce in sarcina: date importante in evaluarea initiala
Primele date trebuie culese de la pacienta, si documentul trebuie completat la internarea in spital.
-
Simptomul principal, dominant: - De ce v-ati prezentat la spital?
Semne vitale:
Gradul de gestatie si de paritate:
Data ultimei menstruatii:
Data probabila a nasterii:
Antecedentele personale (avorturi in antecedente, sarcini ectopice etc.):
Alergii:
Diagnosticul pozitiv actualei sarcini:
Greturi si varsaturi:
Caracterele durerilor: contractii, dureri lombare, dureri abdominale:
Modul de debut al dureriilor:
Antecendente in ceea ce priveste sangerarile , tulburari de coagulare:
Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta (ex: o cescuta, un pahar)
Caracterele sangelui pierdut: de la rosu aprins la maron inchis (cu sau fara fragmente tisulare):
Modul de sangerare: intermitent sau continuu:
Vertij:
Anxietate:
Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra?
Exemplu de descriere de caz:
Pacienta a fost internata pentru acuze severe de: dureri intense, cu caracter de contractie, insotite de sa
aparute in cursul acestei dimineti, devreme. Pacienta a schimbat 9 torsoane vulvare absorbante, maxi, imb
proportie de aproximativ trei sferturi, in ultimele 6 ore si a eliminat citeva cheaguri cu diametrul monezilor de 50
nu a pierdut fragmente tisulare. Actual pierde sange in cantitate mare, culoare rosu-aprins (a imbibat 2 tampoan
minute). Durerile sunt intermitente, apar la 3 4 minute interval. Acuza si tenesme rectale. La nivelul in
vizualizeaza nimic. Temperatura: 380C. TA este 80/40 mm Hg, PA este 120 batai pe minut, si este slab batut,
frecventa de 24/min. si sunt suieratoare. Tegumentele sunt reci si umede. Afirma: de cate ori ridic capul s
puternic. L-am chemat pe doctorul Emerson si am predat acest raport.
Diagnostic nursing
Diagnosticul potential in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosociale ale avor
Diagnostice nursing potentiale in avortul spontan:
-
Potential de deficit volemic legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a sarcinii;
Potential de durere legata de contractiile uterine;
Potential de suferinta psihica legata de viitorul incert al unei sarcini dorite;
Potential de sentimente de teama si anxietate legate de lipsa cunoasterii procedurilor intraspitalicesti;
Potential de deficit de cunostinte cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce priveste activitate
Potential de infectie legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul endometrial la chiuretaj
Potential de subestimare a propriei valori legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si finalizarea aces
Potential de alterare a comportamentului parental legata de sentimentele de inacceptare a situatiei, de dez

psihica pentru pierderea sarcinii.
Atentia imediata a nursei se concentreaza pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe ce

stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta
pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilo
incurajata sa comunice si sa ajute la rezolvarea momentelor de criza care pot sa apara.
Plan nursing si interventii nursing
Datele stabilite la evaluarea de la internare se raporteaza medicului pacientei. Se va monta o perfuzie la ind
si se recolteaza sange pentru analize de la laborator: HLG completa, grup sangvin, Rh. Daca se indica chiuretaj
imbogateste explicatia data de medic si se asigura ca pacientei ii sunt oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocu
Consideratii legale si etice
Obligatia asistentei, dupa ce medicul a obtinut consimtamantul pentru a efectua interventia chirurgicala, este
toate intrebarile pacientei legate de interventie sunt comunicate medicului. Asistenta noteaza in caietul de obs
medicul a fost incunostintat in legatura cu intrebarile in plus, ulterioare, ale pacientei sau cu nevoia mai multor info
procedura.
Diagnostic nursing
Diagnostice nursing potentiale in avortul spontan:

-
Potential de deficit volemic legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a sarcinii
Potential de deficit de cunostinte cu privire la interventia chirurgicala si restrictiile in ceea ce pri

postoperator;
Potential de subestimare a propriei valori legata de incapacitatea de a duce sarcina la termen si finali
succes;
Potential de alterare a comportamentului parental legata de sentimentele de inacceptare a situatiei, d

durere psihica pentru pierderea sarcinii.
Atentia imediata a nursei se concentreaza pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe ce

stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta
pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilo
incurajata sa comunice si sa ajute la rezolvarea momentelor de criza care pot sa apara.
Datele stabilite la evaluarea de la internare se raporteaza medicului pacientei. Se va monta o perfuzie la ind
si se recolteaza sange pentru analize de la laborator: HLG completa, grup sangvin, Rh. Daca se indica chiuretaj
imbogateste explicatia data de medic si se asigura ca pacientei ii sunt oferite raspunsuri la toate intrebarile si preocu
Incompetenta cervico-istmica
Manifestari si cauze
Colul incompetent reprezinta un defect mecanic al colului, care duce la dilatarea prematura. Cauza e
Incompetenta cervicala este suspectata daca exista antecedentele unui avort spontan in trimestrul II, antecedent
cervical, sau interventii chirurgicale care s-au soldat cu cicatrice cervicale sau cu scurtarea colului.
Semne ale incompetentei cervicale:
-
col moale, fara sensibilitate locala;
stergere si dilatare cervicala;
ruptura prematura a membranelor;
avort spontan.
Diagnostic si prognostic
Examinarile vaginale repetate in al doilea trimestru de sarcina evidentiaza modificarile cervicale, sugestive
incompetenta cervicala. Colul poate cicatriceal sau stenozat de la o nastere anterioara dificila, sau dupa o interve
anterioara la acest nivel. Membranele pot protruziona prin canalul cervical. Pacienta are antecedente de intrer
sarcinii in trimestrul al doilea.
Managementul medical
Unii medici sunt de parere ca efectuarea cerclajului (sutura chirurgicala a colului uterin, de tipul McDona
este benefica, daca nu exista contractii. Procentul de succes al interventiei este de aproximativ 40%. Altii conside
chirurgicala nu este indicata, si apeleaza la masuri conservatoare, care includ: repausul la pat, hidratarea si folosirea
scade sau inhiba activitatea uterina, pentru managementul acestor cazuri (ritodrina, sulfat de magneziu).
Evaluarea
Asistenta evalueaza sentimentele pacientei cu privire la sarcina. Este importanta si evaluarea disponibilitat
sustinere a pacientei. In final, este important sa se determine capacitatea de intelegere a pacientei asupra incomp
istmice.
Sumar al evaluarii nursing
Se solicita informatii care descriu perceptia de sine.
Se exploreaza indicatorii non-verbali ai starii de spirit (ex: gradul de afectare, dispozitia sufleteasc
concentrare).
Se stabileste modul personal in care pacienta s-a adaptat in alte situatii critice.
Se identifica sistemul de suport moral al pacientei.
Diagnostic nursing
Diagnosticul potential nursing in fata incompetentei cervicale se refera la conceptia despre sine a pacientei,
a accepta o posibila pierdere a sarcinii si la nivelul informational.
Diagnostice nursing potentiale
in pierderea sarcinii prin incompetenta cervicala
-
Potential de pierdere a increderii in sine, in aceste circumstante legata de incapacitatea de a duce sar
de a o finaliza cu succes.
Potential de inadaptare personala la situatie legata de pericolul de a pierde sarcina sau de pier
sarcinii.
Potential de aparitie a suferintei psihice disproportionate legata de pericolul de a pierde sarcina
efectiva a sarcinii
-
Potential de alterare a relatiilor in familie legata de pericolul de a pierde sarcina sau de pierderea efec
Potential de deficit de cunostinte cu privire la incompetenta cervico-istmica si procedurile care intra i

medical si nursing.
Pacienta care nu necesita spitalizare trebuie sa inteleaga importanta repausului la pat atunci cand se intoarc
necesitatea mentinerii sub observatie, ca si beneficiul supravegherii de catre asistenta si medic. Daca pa
recomandarea unor medicamente care inhiba contractiile uterine, ea trebuie sa inteleaga necesitatea de a-si autoa
medicatia, exact dupa instructiuni, si trebuie sa fie informata asupra simptomelor date de aceasta. Ea trebuie i
solicite doctorul si ce sa-i spuna. Uneori este introdus un program de monitorizare la domiciliu. Pacienta este
aplica un monitor de contractii, de mai multe ori pe zi, si cum sa transmita inregistrarea acestora prin telefon. Nursa
primi si a evalua inregistrarea contractiilor, de a oferi sprijin emotional si de a educa pacienta, ca si de a raporta i
pacienta medicului acesteia. Nursa informeaza telefonic pacienta asupra recomandarilor in legatura cu me
instructiuni daca are nevoie sa mearga la medic sau la spital, pentru tratament imediat. Cand pacienta se apropie de
nasterii, trebuie luata o decizie in legatura cu traseul acesteia spre unitatea spitaliceasca unde trebuie sa ajunga in
Daca managementul cazului esueaza si fatul este expulzat inainte de a fi viabil, trebuie oferit pacientei supo
suferinta psihica data de pierderea copilului.
PARTEA PERSONALA
CAPITOLUL I
MATERIAL SI METODA
Lucrarea a fost efectuata in Clinica de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Nr. 2 Craiova.
In perioada 01.01.2002-01.12.2002 au fost internate in linica de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Nr. 2 C

total de 2743 de paciente, din care 1851 au fost avorturi la cerere, iar 892 au fost avorturi spontane si paciente
amenintare si iminenta de avort.
Din aceast ultima categorie, 313 au fost paciente care mai aveau in antecedente cel putin 1 avort, deci erau p
iminenta sau amenintare de avort, repetate. Rezolvarea acestor cazuri a impus utilizarea de mijloace farmaco
obstetricale, chirurgicale sau asociate.
Studiul a fost efectuat pe un lot de 312 cazuri care sau internat in anul 2002. Dintre acestea sau efectuat si a
nursing la 4 cazuri reprezentative.
Pentru efectuarea cercetarii au fost luate in considerare urmatoarele date extrase din foile de observatie a
avorturi repetate:
-
frecventa internarilor pentru amenintare. iminenta de avort, ca si cu avort in curs de efectuare si avort inco
anul 2002, in Clinicile 1 si 2;

-
frecventa acestor entitati nosologice in functie de varsta;
incidenta in functie de mediu;
incidenta in functie de paritate;
incidenta in functie de antecedentele abortive;
incidenta pe trimestre de sarcina (varsta de gestatie);
cauzele producerii, amenintarii iminentei si avortului spontan la lotul de paciente;
complicatiile imediate ale avorturilor spontane in lot;
eficienta tratamentului la lotul studiat.
Rezultatele obtinute din prelucrarea acestor parametrii au fost expuse in tabele si grafice.
CAPITOLUL II
REZULTATELE CERCETARII
GRAFIC I
INCIDENTA INTERNARILOR PENTRU AMENINTARE DE AVORT, IMINENTA DE AVORT SI AVORT

EFECTUARE SI INCOMPLET EFECTUAT) PE ANUL 2002, IN CLINICILE 1 SI 2.
Internari
Amenintare si iminenta de
avort
Avort (in curs de efectuare si
incomplet efectuat)
Total
Nr.
Procent
218
69,8
94
30,2
312
100
GRAFIC II
FRECVENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTURILOR
IN FUNCTIE DE VARSTA
Amenintare + iminenta
Avort
Total
Varsta
Nr.
Nr.
Nr.
Procent
17-20 ani
12
17
5,5
21-30 ani
155
54
209
66,9
31-35 ani
46
24
70
22,4
36-40 ani
13
4,2
41-46 ani
0,9
Total
222
90
312
100
GRAFICUL III
INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI IN FUNCTIE DE MEDIU
Avort
Total
Mediu
Nr.
Nr.
Nr.
Rural
86
65,9
46
24
132
42,3
Urban
135
75
45
25
180
57,6
Total
221
91
312
GRAFICUL IV
INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI
IN FUNCTIE DE PARITATE
Avort
Total
Para
Nr.
Nr.
Nr.
161
86,5
25
13,4
186
59,6
45
52,9
40
47
85
27,2
20,5
27
79,4
34
10,8
40
60
1,6
100
0,7
Total
217
312
100
95
GRAFICUL V
INCIDENTA AMENINTARII. IMINENTEI SI AVORTULUI IN FUNCTIE DE ANTECEDENTELE A
Nr. avorturi
Avort
Total
in
antecendente
Nr.
Nr.
Nr.
23
85,1
14,8
27
8,6
93
65
50
34,9
143
45,8
66
78,5
18
21,5
84
26,9
18
62
11
37,9
29
9,3
10
50
10
50
20
6,4
100
0,3
mai mult de 6
62,5
37,4
2,5
Total
215
312
100
97
GRAFICUL VI
INCIDENTA AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTULUI
IN TRIMESTRELE I SI II DE SARCINA
Avort
Total
Trim
Nr.
Nr.
Nr.
Trim I
100
56,4
77
43,5
177
56,7
Trim II
118
87,4
17
12,5
135
43,2
Total
218
312
100
94
GRAFICUL VII
CAUZELE AMENINTARII, IMINENTEI SI AVORTURILOR
Cauza
Eforturi fizice
Boli Organice (HTA, DZ,
Infectii)
Uter cicatriceal
Traumatisme
Incompetenta cervicoistmica
Incompatibilitate Rh
Fibrom uterin
Malformatii
Hormonale
Necunoscute
Total
Nr.
%
74
70,4
Avort
Total
Nr.
31
%
29,5
Nr.
105
%
33,5
50
90,9
55
7,6
10
14
62,5
87,5
6
2
37,4
12,4
16
16
5,1
5,1
13
80
20
15
4,8
11
11
7
2
27
218
84,6
91,6
87,5
40
40,2
2
1
1
3
40
94
15,3
8,3
12,4
60
59,7
13
12
8
5
67
312
4,1
3,7
2,5
1,6
21,3
100
GRAFICUL VIII
COMPLICATIILE AVORTURILOR
Avorturi
Nr.
26
27,8
Anemie (Hb < 11 gr%)
7,4
Infectie (endometrita)
19
20,2
Avorturi necomplicate
68
72,3
Total avorturi
94
100
Avorturi complicate
GRAFICUL IX
EFICIENTA TRATAMENTULUI LA PACIENTELE INTERNATE PENTRU AMENINTARE SI IMINENT
Recuperare prin
tratament
Esec (avort)
Total
Trim I
74
25
99
Trim II
99
20
119
Total
173
45
218
Procent
79,3
20,6
100
CAPITOLUL III
DISCUTII
1.
Graficul I - Frecventa internarilor pentru amenintare, iminenta si avort pe anul 2002, in Clinicile 1 si 2 de Obstetric
Spitalului Nr. 2 Craiova.
Din acest studiu reiese faptul ca majoritatea pacientelor s-au adresat in timp util serviciului obstetrica-gin
dureri lombo-abdominale si sacrate, sau pentru sangerare pe cale vaginala, in cantitate redusa, fiind diagnosticate cu
iminenta de avort, si nu au asteptat producerea avortului spontan la domiciliu. Totusi, din pacientele cu avo
antecedente, un procent relativ mare, si anume 30,2 % au fost diagnosticate la internare cu avort in curs de efe
incomplet efectuat, ceea ce inseamna ca in teritoriu, serviciile de nursing nu au atins un nivel ridicat, gradul de info
al acestor paciente fiind scazut.
Este de dorit ca in viitor calitatea ingrijirilor pacientelor in teritoriu, in special in domeniu de 'educatie pentru
pasi importanti inainte, astfel incat profilaxia avorturilor spontane sa fie mai eficienta. De asemenea, eset de dorit
inteleaga ca este importanta preventia sarcinilor nedorite, evitarea manevrelor endo-uterine, ca de exemplu: chiu
scop evacuator, astfel un deziterat important si anume profilaxia avorturilor spontane prin incompetenta cervico-istm
2.
Grafic II - Frecventa amenintarii iminentei si avorturilor in functie de varsta
Constatam faptul ca incidenta avorturilor spontane la pacientele cu avort iterativ in grupa de varsta 17-20 de
anume 17 cazuri. Acest fapt demonstreaza nivelul scazut de informare la aceasta grupa de varsta, faptul ca sarc
cuplurile cel mai frecvent celibatare, cu pregatirea scolara nefinalizata au un prognostic rezervat. De altfel, rei
procent important din aceste sarcini, 30 % s-au soldat cu avort.
Incidenta covarsitoare a sarcinilor complicate cu amenintare si iminenta de avort este prezenta totusi in gru
30 de ani, grupa de varsta care, coincide de altfel, cu maxim de fertilitate si de prezenta a sarcinilor atat dorite, cat s
Mai constatam, din acest grafic, si prezenta sarcinilor complicate la grupe de varsta 36-40 de ani si 41-46 de
varsta la care prezenta si evolutia sarcinii este grevata de o serie de tare organice sau patologie medicala asoci
intuneca prognosticul de finalizare a acesteia la termen.
3.
Grafic III - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de mediul socia
In lotul studiat, majoritatea cazurilor au provenit din mediul urban. Este posibil ca acest rezultat stat
reprezentand o incidenta mai ridicata a patologiei la oras, dar relativa, avand in vedere adresabilitatea maicresc
din orase, si nivelul lor mai bun de informare, in ceea ce priveste complicatiile sarcinilor si modul de urmarire
prenatale.
4.
Grafic IV - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de paritate
Studiul prezentei sarcinilor complicate cu iminenta sau amenintare de avort in lotul nostru este impresio
priveste gradul de paritate al pacientelor. Constatam ca majoritatea covarsitoare a pacientelor internate cu ameninta
avort, ca si cu avort in curs sau incomplet efectuat, erau nulipare. Aceasta grupa de paciente prezinta un risc cr
priveste sechelele la distanta, psihice si de inserte sociala, la care le predispune insuccesul in incercarea de a avea un
In continuare constatam scaderea incidentei acestor entitati nosologice, pe masura ce creste gradul de paritat
5. Grafic V - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de antecendentele abortive
Prelucrarea statistica a datelor din foile de observatie ale pacientelor din lotul studiat arata faptul ca, un p
dintre pacientele internate cu amenintare si iminenta de avort (37 de cazuri) aveau in antecedente un singur avor
important de subliniat, importanta manevrelor endo-uterine in evolutia ulterioara a unor sarcini dorite.
Mai constatam, varful de incidenta a patologiei specifice sarcinii in trimestrul I si II - amenintare si imin
grupa de paciente care aveau in antecedente doua esecuri in mentinerea sarcinii (2 avorturi). Acest grup reprezint
studiat.
6. Grafic VI - Incidenta amenintarii iminentei si avorturilor in functie de varsta de gestatie (Trimestru I t
La lotul studiat adresarea in serviciile de obstetrica-ginecologie a fost comparabila in ceea ce priveste

iminenta de avort, in trimestrul I si trimestrul II de sarcina.
Este de remarcat, insa, diferenta in ceea ce priveste avortul in curs de efectuare sau incomplet efectuat intre
fiind mult mai mare in trimestrul I fata de trimestrul II. Este posibil, ca aceasta diferenta sa se datoreze diagno
sarcinii la populatia studiata in trimestrul I. Acest fapt duce la aparitia complicatiilor mai frecvent in primul trimestr
7. Graficul VII - Cauzele amenintarii iminentei si avorturilor spontane
Constatam ca o mare parte dintre pacientele studiatee (33,5 %) au incriminat eforturile fizice susti
complicatiilor specifice sarcinii - iminenta si amenintare de avort, ca si a avortului spontan.
Desi actual aceasta cauza a pierderii sarcini nu este recunoscuta, fiind unanim acceptat faptul ca repausul ab
la pat, nu imbunatateste cu nimic prognosticul unei sarcini care evolueaza cu amenintare, iminenta de avort, casi
amenintare de nastere inainte de termen, parametrul nu poate fi neglijat.
Astazi, se considera ca, repausul la pat este asociat cu scaderea debitului cardiac si, in consecinta, cu sc
utero-placentar, de aceea se recomanda pacientelor efortul fizic mediu si mic, atat in iminenta cit si in amenintarea d
Singura entitate in care efortul fizic este restrictionat, este avortul spontan prin incompetenta cervico-istmica
Bolile organice (hipertesiunea arteriala, diabet zaharat, infectii) au fost prezente in 55 din cazuri (17,6
important din lotul studiat. In cea mai mare parte din aceste cazuri era vorba de parturiente mai in varsta, cu p
sarcinii.
Uterul cicatriceal a fost prezent in 16 cazuri (5,1 %), procent important, legat de incidenta tot mai cres
cezariene in tara noastra, ca si de tehnicile de chirurgie in obstetrica, din ce in ce mai practicate astazi.
Restul cazurilor au fost distribuite relativ omogen, pe alte entitati asociate sarcinii (incompetenta
incompatibilitate in sistemul Rh, asocierea cu fibroamele uterine, cu malformatiile uterine si cauze hormonale).
Este de remarcat, de asemenea, procentul important de sarcini care au evoluat cu amenintare si iminenta de
au soldat cu avort, la care etiologia a ramas complet necunoscuta. Acest rezultat (21,3 %) este regasit si pe alte stud
specialitate.
8. Graficul VIII - Complicatiile avorturilor
Din grafic constatam, ca intreruperea spontana a sarcinilor este frecvent grevata de aparitia complicatiil
hemoragice.
Dintr-un numar de 94 de avorturi, 26 (27,8 %) au prezentat complicatii imediate, concretizate prin a

(hemoglobina sub 11 gr %) si prin infectie locala (endometrita).
Acest rezultat reconfirma faptul ca, finalizarea sarcinii prin avort spontan predispune la riscuri intr-un proce
Totusi, majoritatea avorturilor au ramas necomplicate (72,3 %), lasand pacienta in afara grupului cu risc pen
9. Grafic IX - Eficienta tratamentului la pacientele internate cu amenintare si iminenta de avort
Din studiul lotului nostru reiese faptul ca, rezultatele tratamentului instituit pentru conservarea sarcinii au fo
relativ bune (74 cazuri recuperate din 99) si in rimestrul al II-lea usor superioare (99 sarcini recuperate din 119).
Rezultatul global, de 79,3 % sarcini rcuperate, este multumitor, in conditiile an care adresarea pacientei a
aparitia primelor dureri sau la aparitia sangerarii in cantitate mica.
Rezultatele, desprinse din studiul nostru au fost mai favorabile in trimestrul al II-lea, cand etiologia avortul
sarcinilor cu risc genetic sau cromozomial. In aceasta grupa, marea majoritate a sarcinilor, asociate cu incompetenta
si cu aparitia dinamicii uterine (legate de cicatrice uterina sau malformatii uterine) au evoluat favorabil.
In trimestrul I procentul sarcinilor recuperate a fost mai modest, posibil si datorita adresarii mai tardiv
probabil si asocierii unor cauze mai greu de tratat (avort de cauza genetica, imunologica, hormonala).
CAPITOLUL IV
PREZENTARE DE CAZURI
PREZENTAREA A PATRU CAZURI CU PLAN DE NURSING LA GRAVIDE

AVORTURI REPETATE
CAZUL NR 1
Nume si prenume:
C.D.
Varsta:
31 ani
Ocupatia:
vanzatoare
Domiciliul:
Craiova
Talie:
1,60 m
Greutate:
74 kg
Diagnosticul la internare: VI G. Iminenta de avort 13-14 saptamani. Metroragie. Boala abortiva. Suspiciun
cervico-istmica.
Motivele internarii: sangerare minima pe cale vaginala.
Antecedente personale fiziologice: menarha la 12 ani, ciclu menstrual regulat 30/4 zile, flux menstrual nor
Avorturi - 5, (1 la cerere in urma cu 12 ani, afirmativ la o varsta gestationala mai mare, 12-13 saptamani, ul
spontane, in trimestrul al II-lea, la o varsta gestationala cuprinsa intre 14 si 19 saptamani).
Antecedente personale patologice: nesemnificative.
Istoricul sarcinii: Pacienta a solicitat intreruperea primei sarcini obtinute, in urma cu 12 ani (afirmativ 12
Dupa 5 ani a obtinut a doua sarcina, soldata cu avort spontan in trimestrul al II-lea. Ulterior mai prezinta inca 3 av
toate debutate cu metroragie, fara contractii uterine, si care au necesitat spitalizare si chiuretaj uterin in sco
evacuator. In nici unul dintre cazuri nu a fost luata in evidenta Dispensarului Medical Teritorial, si nu a efectuat an
sarcina sau controale de specialitate.La actuala sarcina a fost luata in evidenta DMT timpuriu, imediat
diagnosticului de sarcina (la 5 saptamani, prin test imunologic de sarcina). Afirma ca actual nu a suferit de pa
sarcinii; a urmat tratament medicamentos de sustinere biologica pe tot parcursul sarcinii. Pacienta a fost propusa p
unui cerclaj al colului peste o saptamana.
De cateva ore prezinta metroragie in cantitate mica, motiv pentru care se interneaza prin serviciul de urgenta
Examen clinic general pe aparate si sisteme: arata modificari adaptive fiziologice ale organismului matern l
Examen local: col scurtat, aproape sters, membrane intacte, se palpeaza polul inferior al oului. Bazin norma
Diagnostic la 72 ore: IV G. Iminenta de avort 14 saptamani. Boala abortiva.
PLANUL NURSING
Evaluare nursing initiala:
Simptomul principal, dominant: sangerare mica pe cale vaginala.
Semne vitale: stabile. T.A.- 120/65 mmHg; A.V. - 85 b/min.; Resp. - 16 / min.; afebrila.
Gradul de gestatie si de paritate: VI G (OP).
Data ultimi menstruatii: in urma cu 3 luni (1 martie 2002).
Data probabila a nasterii: 10 decembrie 2002
Antecedente personale: avorturi 5, nasteri - 0, sarcini ectopice absente.
Alergii: neaga
Diagnosticul pozitiv al actualei sarcini: in urma cu 2 luni prin TIS.
Greturi si varsaturi: absente
Caracterele durerilor: contractii, dureri lombare, dureri abdominale: absente
Antecendente in ceea ce priveste sangerarile , tulburari de coagulare: neaga
Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta : pacienta afirma ca a pierdut 'cam o c
Caracterele sangelui pierdut: sange rosu - maroniu, fara cheaguri, fara fragmente tisulare
Modul de sangerare: intermitent
Vertij: absent
Anxietate: prezenta, intensa

Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra? - pacienta afirma: 'as fi
pierde si copilul asta.
Diagnostice nursing potentiale:
-

postoperator;
Potential de infectie legat de invazia bacteriana uterina, dupa traumatismul local
succes;

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care v
homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta resp
de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia a fost incurajata sa
ajute la rezolvarea momentelor de criza care puteau sa apara.
Datele stabilite la evaluarea de la internare au fost raportate medicului pacientei. S-a montat o perfu
medicului si s-a recoltat sange pentru analize de la laborator: HLG completa, grup sangvin, Rh.

-
S-a estimat varsta gestationala - 13-14 saptamani.
S-au monitorizat indeaproape permanent semnele vitale. - s-au mentinut normale
S-a monitorizat sangerarea vaginala:

-
s-au numarat permanent torsoanele perineale - 3 in 24 ore;
s-a notat saturatia lor- 50%;
s-au observat variatiile de flux ale sangerarii (scaderea acestuia).
S-au solicitat informatii care descriau perceptia pacientei despre sine.
S-au explorat indicatorii non-verbali ai starii emotionale iritabilitatea, lipsa de concentrare, retr
prezente
Evaluarea
Asistenta a evaluat sentimentele pacientei cu privire la sarcina. Este importanta si evaluarea disponibilitat
sustinere a pacientei. In final, este important sa se determine capacitatea de intelegere a pacientei asupra incomp
istmice.
concentrare).
Diagnostic nursing
-
sarcinii.

efectiva a sarcinii

medical si nursing.
Pacienta a primit recomandarea unor medicamente care inhiba contractiile uterine, ea a inteles nec
autoadministra corect medicatia, exact dupa instructiuni, si a fost informata asupra simptomelor date de aceasta. E
cand sa solicite doctorul si ce sa-i spuna.
Pacienta a fost internata, a urmat in spital tratament cu betaminetice, perfuzii endovenoase, sulfa
dezinfectante vaginale, progestative.
A fost pregatita 24 de ore in vederea efectuarii cerclajului colului uterin 'la cald'.
Pierderea de sange s-a oprit sub tratament.
Nu s-a produs nici un incident post operator.
A fost externata dupa 10 zile de la interventie, cand i s-a explicat importanta repaosului la pat, la domicil
mentinerii sub observatie ca si beneficiu supravegherii de catre asistenta si medic.
A fost instruita cand sa solicite medicul si ce sa-i spuna. A inteles necesitatea de a-si autoadministra medic
instructiuni, si a fost informata asupra simptomelor date de acestea.
CONCLUZII - SUMAR
Pacienta este la cel de-al patrulea esec potential in mentinerea unei sarcini dorite. Varsta ei este destul d
potential de a intelege mecanismul de producere a incompetentei cervico-istmice. Cel mai probabil este traumatis
canalului cervical la prima intrerupere de sarcina. Pacienta nu s-a supus controalelor medicale la primele 4 sarci
intentia de a mentine sarcina. Nu are o evaluare a regiunii cervico-istmice in afara sarcinii, prin HSG. Sansele
actuala ei sarcina s-au imbunatatit simtitor atat datorita interventiei chirurgicale (cerclaj al colului), cat si
compliantei ei in ceea ce priveste managementul medical si nursing al sarcinii.
CAZUL NR. 2
Nume si prenume:
Varsta:
Ocupatia:
Domiciuliul:
I.A.
28 ani
asistent medical, specialitatea pediatrie
rural, Mugasi
Talia:
1,65 m
Greutate:
81 kg
Diagnostic la internare: III G, 1 P. Amenintare de avort 24-25 saptamani.

Motivele internarii: contractii uterine dureroase
Antecedente personale fiziologice: menarha 12 ani, cicluri menstruale regulate 30/5 zile, flux menstrual norm
Nasteri - 1 eutocica (sex masculin, G 3900 g, Apgar 9, in urma cu 4 ani).

Avorturi: 1, spontan, in urma cu 3 ani.
Istoricul sarcinii: Pacienta a fost luata in evidenta DMT, a efectuat analizele uzuale in sarcina si contr
specialitate. Afirma ca nu a suferit de patologie asociata sarcinii. Nu a efectuat tratament in timpul sarcinii. Afir
prezinta contracti uterine dureroase, rare, scurte, nesistematizate, motiv pentru care se interneaza prin serviciul de u
Examen clinic general pe aparate si sisteme: arata modificari adaptative, fiziologice ale organismului matern
Examen local: perineu, vulva, vagin cu modificari secundare de sarcina. Nu pierde sange, nici lichid a
scurtat, permite indexul, membrane intacte, se palpeaza parti mici fetale.
Diagnosticul la 72 de ore: III G, 1 P. Amenintare de avort 24-25 de saptamani.
Evaluarea
Asistenta a evaluat sentimentele pacientei cu privire la sarcina, si a constatat ca pacienta isi dorea cu intens
foarte ingrijorata cu privire la viitorul incert al acesteia, si avea remuscari si se autoinvinuia pentru potentialul de pi
Existau disponibilitatii in sistemul de sustinere a pacientei (sotul era alaturi de pacienta in conditiile de criza)
intelegere a pacientei asupra incompetentei cervico-istmice era ridicata.
concentrare).
Diagnostic nursing
-
sarcinii.
-

efectiva a sarcinii

medical si nursing.
Pacienta a inteles importanta repausului la pat atunci cand s-a intors la domiciliu, si necesitatea mentinerii s
si beneficiul supravegherii de catre asistenta si medic. Pacienta a primit recomandarea unor medicamente care in
uterine, ea a inteles necesitatea de a-si autoadministra corect medicatia, exact dupa instructiuni, si a fost i
simptomelor date de aceasta. Ea a fost instruita cand sa solicite doctorul si ce sa-i spuna. A fost introdus
monitorizare la domiciliu. Pacienta a fost invatata cum se aplica monitoril de contractii, de mai multe ori p
transmita inregistrarea acestora prin telefon. Nursa a primit si a evaluat inregistrarea contractiilor, a oferit spriji
educat pacienta, si a raportat informatiile de la pacienta medicului acesteia.
Pacienta a fost internata 7 zile. A efectuat tratament cu betamimetice, sulfat de magneziu, antispastic
benzodiazepine.
La externare pacienta nu mai prezinta contractii uterine dureroase, nu pierde sange, nici lichid amniotic.
I s-a explicat importanta repaosului la pat atunci cand se intoarce la domiciliu, cat si a mentinerii sub ob
medicul specialist.
CONCLUZII - SUMAR
Pacienta matura, din mediul rural, a carei profesie impune plimbari lungi si efort fizic, se interneaza pentru
dureroase, aparute insidios si care au crescut in intensitate.
Nivelul de cunostinte si educatie fiind ridicat, pacienta fiind complianta deoarece isi doreste sarcina, are un
in mentinerea acesteia.
CAZUL NR. 3
Nume si prenume:
I.E.
Varsta: 19 ani
Ocupatia: functionar
Domiciuliul:
Talia: 155 cm.
Craiova
Greutate: 47kg
Diagnostic la internare: Avort incomplet efectuat, 8-9 saptamani. Metroragie abundenta. Soc hemoragic. A
severa.
Motivele internarii: metroragie abundenta, cu cheaguri mari.
Antecedente personale fiziologice: menarha 12 ani, cicluri menstruale regulate, 28/4 zile, N=0, Av= 1, in
spontan, afirmativ la 2 luni de sarcina.
Istoricul sarcinii: Pacienta nu a fost luata in evidenta DMT, nu a efectuat analizele uzuale in sarcina, n
specialitate. Afirma ca nu a suferit de patologie asociata sarcinii. Nu a efectuat tratament in timpul sarcinii. Afirma
prezinta metroragii mici, repetate. De 2 ore pierde sange pe cale vaginala, iar de 30 de minute hemoragia
importanta, motiv pentru care se interneaza prin serviciul de urgenta.
Examen clinic general pe aparate si sisteme: arata modificari adaptative, fiziologice ale organismului matern
generala proasta, afebrila, intens palida, tahipneica, tahicardica - 110b/min., TA= 85/40 mmHg, tendinta la lipotim
comfuza.
Examen local: perineu, vulva, vagin cu modificari secundare de sarcina. In vagin sange rosu si cheaguri i
col violaceu, cu OE larg deschis, prin care se exteriorizeaza spontan sange liber si fragmente tisulare.
TV: col cilindric, deschis, permite pulpa indexului, corpul uterin marit de volum corespunzator unei sarcini
mobil, sensibil la compresiune si mobilizare, nu se palpeaza anexe.
Diagnosticul la 72 de ore: II G.Avort spontan 8-9 saptamani, status postabortum.
Primele date au fost culese de la pacienta, si documentul a fost completat la internarea in spital.
-
Simptomul principal, dominant: - De ce v-ati prezentat la spital? - metroragie abu

lomboabdominale si presacrate, stare de rau, vertij.
Semne vitale: TA=85/40 mmHg, PA=110b/min., Respiratii=20/min.
Gradul de gestatie si de paritate: IIG ( 0P )
Data ultimei menstruatii: in urma cu doua luni, nu poate preciza data
Antecedentele personale - un avort in antecedente, spontan, la doua luni de sarcina, in urma cu 3
Alergii: neaga
Diagnosticul pozitiv actualei sarcini: precizat pe baza amenoreei, a simptomelor subiective ale
baza examenului obiectiv
Greturi si varsaturi: prezente afirmativ, de o luna
Caracterele durerilor: contractii, dureri lombare, dureri abdominale: - prezente
Modul de debut al dureriilor: insidios, de 2 saptamani
Antecendente in ceea ce priveste sangerarile - afirma ca de 2 saptamni prezinta metroragii mici, re

pierde sange pe cale vaginala, iar de 30 de minute hemoragia a devenit foarte importanta
Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta - 'o galeata' de sange in ultimele
Caracterele sangelui pierdut: rosu-aprins, cu fragmente tisulare
Modul de sangerare: intermitent , apoi continuu:
Vertij: intens
Anxietate: prezenta
Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra? - pacienta isi dorea cop
este obnubilata
Diagnostic nursing
Diagnostice nursing potentiale in acest caz:
-
Potential de deficit volemic legat de sangerarea excesiva aparuta dupa intreruperea spontana a sarcinii

postoperator;
succes;

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care au
si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta pierdere
respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia
sa comunice si sa ajute la rezolvarea momentelor de criza care au aparut.
Datele stabilite la evaluarea de la internare s-au raportat medicului pacientei. S-a montat o perfuzie la indic
s-a recoltat sange pentru analize de la laborator: HLG completa, grup sangvin, Rh. S-a indicat chiuretaj ut
imbogatit explicatia data de medic si s-a asigurat ca pacientei i-au fost oferite raspunsuri la toate intrebarile si preoc
Pacienta a fost internata 4 zile. Dupa practicarea chiuretajului uterin in scop hemostatic si evacuator, evo
fost favorabila, cu normalizarea datelor de laborator si a valorilor functiiilor vitale.
La externare a primit urmatoarele recomandari: regim de crutare, tratament conform retetei, CM = 4 zile, an
6 luni.
CONCLUZII - SUMAR
Pacienta imatura, care a mai avut un avort spontan in conditii asemanatoare, nu a respectat indicatia medic
sarcina pentru cel putin 6 luni.
Actual si-a imbunatatit nivelul de cunostinte si de cooperare cu personalul medical.
CAZUL NR. 4
Nume si prenume:
A. B.
Varsta:
39 ani
Ocupatia:
medic
Domiciliul:
Craiova
Talie:
1,63 m
Greutate:
68 kg
Diagnosticul la internare: VI G. Iminenta de avort 7 saptamani. Metroragie. Sarcina obtinuta dupa procede
umana asistata.
Motivele internarii: sangerare minima pe cale vaginala.
Antecedente personale fiziologice: menarha la 12 ani, ciclu menstrual regulat 30/4 zile, flux menstrual nor
Avorturi - 5 (toate spontane), ulrimul in urma cu 11 ani, toate in primul trimestru de sarcina.
Istoricul sarcinii: Pacienta a avut 4 avorturi spontane la varsta tanara. A fost diagnosticata cu defect de faza
a suferit de sterilitate secundara, de cauza tubara (hidrosalpinx bilateral, cu etiologie chlamydiana). A sufer
reconstructie tubara in urma cu 8 ani, pe cale celioscopica, care a esuat. In urma cu sapte ani s-a constatat, la
bilaterala recidivata tubara. In urma cu 5 ani se reintervine chirurgical si se practica sampling ovarian si decorticare
In urmatorii 2 ani pacienta nu a obtinut spontan nici o sarcina.
Actuala sarcina este obtinuta prin tehnici de poliovulatie controlata, urmate de fertilizare in vitro si
Cunoscandu-se exact varsta conceptuala, sarcina a fost sustinuta cu progestative (utrogestan 100 mg, 6 comprima
vaginala).
De 24 de ore pierde sange pa cale vaginala, in antitate mica, rosu maroniu, fara cheaguri, fara fragmente tisu
Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta.
(Diagnostic la 72 de ore: avort spontan 7 saptamani, status postabortum.)
Pacienta primeste recomandare de explorare prin ecografie transvaginala. Se constata embrion cu CRL
saptamani si patru zile, fara activitate cardiaca, vezicula ombilicala foarte mare (7 mm), cu continut fin ecogen
diagnosticul de sarcina oprita in evolutie 7 saptamani.
Pacienta este propusa pentru efectuarea unui chiuretaj uterin in scop evacuator.
Primele date au fost culese de la pacienta, si documentul a fost completat la internarea in spital.
-
Simptomul principal, dominant: - De ce v-ati prezentat la spital? - metroragie in cantitate minima
Semne vitale:- in limite normale.
Gradul de gestatie si de paritate: - VI G, (0 P)
Data ultimei menstruatii: - in urma cu 9 saptamani ( 24 februarie 2002)
Data probabila a nasterii: - 4 noiembrie 2002
Antecedentele personale: - 4 avorturi in antecedente, toate spontane, toate in primul trimestru de sa

urma cu 11 ani, ulterior sterilitate secundara de cauza tubara; doua interventii chirurgicale per celio
reconstructie tubara (1996), una pentru sampling ovarian (1999).
Alergii: - neaga
Diagnosticul pozitiv actualei sarcini:- in urma cu 6 saptamani, prin determinari cantitative seriate al
coriale.
Greturi si varsaturi: - prezente, au cedat spontan in ultimele 3 zile.
Caracterele durerilor: vagi lombalgii si senzatie de 'tensiune' in hipogastru.
Modul de debut al durerilor: - insidios, in urma cu 2 zile.
Antecendente in ceea ce priveste sangerarile , tulburari de coagulare: - neaga, dar de o zi pierde sange pe
Cantitatea de sange pierdut, evaluata subiectiv de catre pacienta : - o cescuta'.
Caracterele sangelui pierdut: maron inchis , fara fragmente tisulare):
Modul de sangerare: intermitent
Vertij: - absent
Anxietate: - foarte intensa, aproape panica, extrema agitatie psiho-motorie.
Starea emotionala: ce inseamna pierderea sarcinii pentru dumneavoastra?: - 'ar insemna sfarsitul lumii p
as pierde si copilul asta, sfarsitul vietii'
Diagnostic nursing
Diagnosticul potential in fata acestei sangerari a inclus atat aspectele biofizice cat si pe cele psihosociale ale
Diagnostice nursing potentiale :
-
Potential de sentimente de teama si anxietate legate de lipsa cunoasterii procedurilor intraspitalic

important, avand in vedere profesia pacientei (medic).

postoperator;
succes;

Atentia imediata a nursei s-a concentrat pe aspectele biofizice ale diagnosticului nursing si pe cele care au
homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se refera la ceea ce reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta resp
de nursing efectiv se adreseaza ambelor aspecte. Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia a fost incurajata sa
ajute la rezolvarea momentelor de criza care au aparut.
Datele stabilite la evaluarea de la internare au fost raportate medicului pacientei. S-a montat o perfu
medicului si s-au recoltat probe de sange pentru analize de la laborator: HLG completa, grup sangvin, Rh. Atu
indicatia de chiuretaj uterin, asistenta a imbogatit explicatia data de medic si s-a asigurat ca pacientei ii sunt ofer
toate intrebarile si preocuparile.
CONCLUZII
1.
In prezent, in Romania incidenta sarcinilor nedorite ramane mare, de aceea, incidenta comp
inerente intreruperilor de sarcina la cerere este apreciabila.
2.
Sarcinile complicate cu iminenta si provocare de avort la grupele extreme de varsta, in special l

17-20 de ani, reprezinta un procent de 7 %, ceea ce subliniaza eficienta scazuta a sistemului nursi
nivelul dispensarelor medicale teritoriale.
3.
Studiul nostru a gasit o incidenta impresionanta in ceea ce priveste procentul sarcinilor compli
si amenintare de avort la paciente nulipare (60 %), ceea ce demonstreaza importanta nursin
categorie de paciente expuse riscurilor de complicatii in domeniul afectiv si in ceea ce priveste in
4.
Antecedentele abortive (avorturi la cerere) au o importanta covarsitoare in aparitia complicat

ulterioare in trimestrele I si II.
5.
Diagnosticul nursing in fata unei sangerari include atat aspecte biofizice cat si pe cele psihosoci
6.
Atentia imediata a nursei trebuie sa se concentreze pe aspectele biofizice ale diagnosticului n

care vizeaza stabilizarea si mentinerea homeostaziei materne. Aspectele psihosociale se re
reprezinta aceasta pierdere pentru pacienta respectiva. Masurile de nursing efectiv se adreseaza
Pe tot parcursul acordarii ingrijirilor, familia trebuie incurajata sa comunice si sa ajute la rezolva
de criza care pot sa apara.
BIBLIOGRAFIE
Radulescu
Luca V.
Luca V.
Cernea M.
Parhon I.
Ginecologie, Editura Medicala, Vol. I si II, 1993.

Diagnostic si conduita in sarcina cu risc crescut, 1989.
Hemoragiile in sarcina, Editura Cernea, 1994.
Curs de obsterica, 1988.
Manual atlas de lucrari practice de Obsterica-Ginecologie, Universitatea
Craiova, 1975.
Raca N.
Patologia asociata sarcinii, Editura Sitech, 1996.
Virtej
Obstetrica, Editura Medicala, 1997.
Raca N.
Curs de obstetrica, Editura de Sud, 1999.
Alessandrescu D.
Biologia reproducerii umane, Editura Medicala Bucuresti, 1987.
Ancar V., Ionescu C.
Obstetrica, Editura national, 1997.
Benson R. C.
Manuale di Obstetricia e Ginecologia, Piccin, Padova, 1986.
Bourton J. M., Dennez M., Practique de l'echographie en gynecologie et obstetrique, Ed. Vigot, Paris, 1984.
Eboue E.
Cernea M.
Curs de obstetrica, Reprografia Universitatii Craiova, 1987.
Cunningham I., Gary F.
William's Obstetrics, ed. 19, Appleton si Lange, 1994.
Hibard B. M. et al.
Luca V.
Principles Of Obstetrics, Butterwoth si Co, London, 1988.

Diagnostic si Conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala, Bucuresti,
1989.
Shoupe D., Haseltine Fp.
Contraception, Sprincer Verlag, 1993.
Dewhurst Sir Cj, Witfield Dewfurt's Book Of Obstetrics and Gynecologz For Postgraduates, ed. IV,
CR.
Blackwell Sci. Pub, Oxford, 1986.
Raca N.
Curs de obsterica-ginecologie, Editura Medicala, Craiova, 1996
Vartej P.
Obsterica, Editura Medicala, Bucuresti, 1997.
Balta G.
Tehnici speciale de ingrijire a bolnavului, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1988.
Radulescu I.
Ginecologie, Vol. I si II, Editura Medicala, 1993.
Cernea M.
Curs de obstetrica, 1988.
Raca N.
Curs de obsterica, 1999.
Leonide L. Martin, Sharon Maternity Nursing, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1996.
J. Reeder
Titirca L.
Tehnici de evaluare si ingrijire acodata de asistenta medicala, Editura Medicala
Romaneasca, Bucuresti, 1983.
Lemnete I., Radulescu I.
Manual de obstetrica si ginecologie pentru cadre medii, Editura Medicala
Bucuresti, 1975.
Titirca L.
Ghid de nursing, Editura Viata Romaneasca, Bucuresti, 1960.
***
Medical Surgical Nursing, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1991.
Adelle P.
Maternal and Child Health Nursing, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1995.
Negrut I., Rusu O.
Ginecologie si Obstetrica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.
Alessandrescu D.
Probleme de practica si tehnica obstetricala, Editura Medicala Bucuresti, 1965.
Titirca L.
Dictionar de termeni pentru asistenti medicali, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucuresti, 2000.
Titirca L.
Urgente medico-chirurgicale - Sinteze pentru asistentii medicali, Editura
Medicala, Bucuresti, 1999.
***
The Lippincott Manual of Nursing Practice, Ed. J. B. Lippincott,Philadelphia,
fifth edition.
Vartej P.
Obsterica fiziologica si patologica, Editura All, Bucuresti, 1997.
Crisan N., Nanu D.
Ginecologie, Editura Societatea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1971.
Aburel E.
Obstetrica si Ginecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1971.
Andrews M. N., Boyle J. S. Transcultural Concepts in Nursing Care, Ed. J. B. Lippincott, Philadelphia, 1995.
Mozes C.
Tehnica ingrijirii bolnavului, editia a IV-a, Vol. I, II, Editura Medicala Bucuresti,
1978.
Raca N.
Curs de obstetrica-ginecologie, Editura Medicala, Craiova, 1996.
Luca V.
Diagnostic de conduita in sarcina cu risc crescut, Editura Medicala, Bucuresti,
1983.
Bloom A., Bloom S.R.
Toohey's Medicine for Nurses
Balta G.
Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1988.
Gulanick M., Klopp A.,
Nursing Care Plans-Nursing Diagnosis and Intervention, Fourth Edition, 1998.
Galanos S., Gradishar D.
Janet B., McCann F.,
Nursing from Concept to Practice, Second Edition, Connecticut, 1988.
Burroubhs S.
Titirca L.
Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistenti medicali, Editura Medicala,
Bucuresti, 1997.
Titirca L.
Raca N.
Luca V.
Balta G.
Burroubhs S.
Titirca L.
Titirca L.
Raca N.
Luca V.
Balta G.
Burroubhs S.
Titirca L.
Titirca L.
Savulescu D.
Aburel E.
Balahard-Mahon

1983.
Bucuresti, 1988.
Bucuresti, 1997.
1983.
Bucuresti, 1988.
Bucuresti, 1997.
Notiuni de teorie si clinica obstetricala, 1988.
Anestezia locala in H a perineului, Rev. Obstet. Ginecol., 1987.
Nasterea dirijata, Encyclopedie med-chirurg., 1995.
Termeni si conditii de utilizare | Contact
SCRIGROUP 2015. All rights reserved

Profilaxia Gravidelor Cu Avorturi Repetate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profilaxia Gravidelor Cu Avorturi Repetate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARE DE DIPLOMA ASISTENT MEDICAL - NURSING ELEMENT ESENTIAL IN PROF

GRAVIDELOR CU AVORTURI REPETATE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA

NURSING ELEMENT ESENTIAL IN PROFILAXIA GRAVIDELOR CU AVO

dotate in acest scop, la cererea expresa a pacientei.

In raport cu varsta sarcinii la care survine avortul poate fi:

avort precoce - este avortul care survine in primele 12 saptamani de gestatie

avort tardiv este avortul ce survine intre 13 si 28 saptamani de gestatie

Avortul precoce poate fi:

Avort ovular avortul ce survine pe parcursul primelor 4 saptamani de gestatie

Avort embrionar avortul ce survine intre 5-12 saptamani de gestatie

Avortul spontan, in functie de numarul de avorturi poate fi:

Avort unic este considerat un accident, care survine intamplator

Avort habitual succesiunea a trei avorturi spontane, neintercalate de nasteri.

Boala abortiva include si avorturile repetate si pe cele habituale.

ETIOLOGIA AVORTURILOR SPONTANE

Aceste anomalii rezulta:

- din erorile facute in timpul gametogenezei, nondisjunctiei cromozomice la meioza pater

sunt transportati la nucleu si cromozomii celulelor.

Bacteriene - pseudomonas, salmonella, chlamydii, colibacili, myco-plasme;

contractiilor uterine si deschiderea colului uterin, urmate de ruperea membranelor.

Hipoplazia uterina reprezinta reducerea dimensiunilor uterului, cu modificarea morfologiei si a propo

un anumit grad de hipoplazie uterina si de anomalii de structura;

o anomalie de vascularizatie a septului, cu modificarea endometrului;

Rolul anomaliilor cavitatii uterine in avort.

reducerea volumului cavitatii uterine;

alterarea mucoasei uterine in vecinatatea sinechiei, consecinta a traumatismului sau infectiei.

*. incompetenta cervico-istmica este considerata responsabila in geneza anumitor avorturi tardive si na

sinechiei, amputatii de col, dilatatii cu

sarcina evolueaza spre intreruperea sa spontana.

DIAGNOSTICUL STADIAL AL AVORTULUI IN PRIMUL SI AL IITRIMESTRU DE SARCINA

Stadiile avortului spontan sunt:

Diagnosticul pozitiv al avortului in primul trimestru de sarcina

vizualizarea ecografica (transabdominala sau transvaginal) a sacului gestational si a ecoului embrionar.

Iminenta de avort se caracterizeaza prin:

sangerarea abundenta cu sange rosu uneori cu cheaguri;

contractii uterine dureroase, frecvente si intense;

Avortul in curs se caracterizeaza prin:

sangerare abundenta sau moderata;

contractii uterine dureroase, frecvente si intense, exprimate prin dureri colicative;

sangerare abundenta cu cheaguri;

dureri colicative de intensitate redusa;

colul cu orificiul extern deschis;

uterul de dimensiuni mai mici decat durata amenoreei.

Avort complet efectuat se caracterizeaza prin:

eliminarea produsului de conceptie intr-un singur timp;

sangerare minima sau abundenta;

uterul este involuat.

disparitia semnelor subiective caracteristice sarcinii normale;

sangerarea vaginala poate fi prezenta sau nu;

Diagnosticul pozitiv al avortului in trimestrul II de sarcina

pierderi mici de sange rosu care pot persista;

contractii uterine dureroase, exprimate prin dureri colicative lombare;

colul este inchis, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei;

vizualizarea ecografica da relatii normale despre sarcina.

Iminenta de avort se caracterizeaza prin:

contractii uterine dureroase, frecvente si intense;

colul cu orificiul extern deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei.

Avortul in curs se caracterizeaza prin:

incetarea BCF si a miscarilor fetale;

contractii uterine dureroase, frecvente si intense;

colul este sters sau deschis, dilatatie mare a colului;

membrane intacte sau membrane rupte spontan;

punga membranelor amnio-coriale poate protruziona in vagin.