Cancerul de col uterin

Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor c

elule care se inmultesc haotic la nivelul cervixului. Cervixul este prima parte
a uterului care se deschide in vagin. Cauzele de aparitie Cancerul cervical este
provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. La inceput
, excrescentele celulare survin la nivelul cervixului, iar aceasta deoarece zona
este supusa unor modificari ciclice constante, in functie de menstruatie. In ca
drul acestui proces fiziologic, exista sanse ca celulele astfel rezultate sa suf
ere mutatii, favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. In cazul
infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala), sansele de dez
voltare a cancerului sporesc. In fapt, exista mai muolti factori de risc ce pot
influenta aparitia acestei afectiuni mortale: - fumatul (se afla in topul listei
, fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga perioada
de timp) - infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit, cauz
at de infectia cu SIDA) - asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV
, adica Human Papiloma Virus (este vorba de o administarrea a tratamentului horm
onal pe perioade mai lungi de 5 ani) Simptomele asociate aparitiei cancerului ce
rvical La inceput, afectiunea este asimptomatica, fiid cel mai usor de analizat
cu ajutorul testului Papanicolau. Odata instalat procesul canceros, exista o ser
ie de simptome. Iata cateva dintre cele mai importante: - durere in timpul actul
ui sexual (dispareunia) - secretie vaginala anormala, prezenta in cantitate mare
si uneori amestecata cu mici cantitati de sange - sangerari vaginale anormale,
sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual - sangerari la nivelul ce
rvixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In ca
zul cancerului avansat de col uterin, simptomele se modifica, astfel: - apare an
emia datorata pierderilor necontrolabile de sange - survine durerea pelviana, a
membrelor inferioare sau lombara - comunicarea anormala dintre vagin si rect, af
ectiune numita "fistula vaginala". Aceasta apare din cazua extinderii procesului
canceros la nivelul tesuturilor alaturate. - scadere in greutate (mai multe kil
ograme in cateva saptamani, luni) Evolutia cancerului de col se poate solda cu a
fectarea tesuturilor si organelor invecinate. Odata cu instalarea metastazelor,
se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor, stomacului, rinichilor, intes
tinelor, ficatului. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. Medicul este sing
urul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa
decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia. Comportamentul sexu
al creste riscul aparitiei cancerului de col, prin: - inceperea vietii sexuale i
naintea varstei de 18 ani - contacte sexuale neprotejate, care maresc riscul inf
ectarii cu HPV - mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii - contacte
sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii Investigatiile de
profil care se impun: - colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea det
ermina cu exactitate locatia celulelor canceroase) - biopsia endocervicala (pent
ru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la nivelul ca
nalului cervical) - conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica, care a
u ca scop recoltarea tesutului cervical pentru a fi examinat la microscop Pentru
a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros, sunt necesare urmatoarele inves
tigatii: - homoleucograma completa - biochimia sangelui - rezectia cu ansa diate
rmica (pentru a vedea cat de intins este cancerul) - histerescopia - citoscopia
- proctoscopia - urografia - radioscopia toracica Odata diagnosticat, cancerul d
e col uterin poate fi abodat prin: - terapie chirurgicala, menita sa indeparteze
tumora - radioterapie, folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de t
umora - chinioterapie, folosita in tratamentul metastazelor

Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate Femeile insarcinaate au p

arte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. Daca este
vorba despre un cancer in faza incipienta, tratamentul se poate amana pana dupa
nastere. In cazul acesta, este posibila nasterea vaginala, dar medicii recomanda
cu precadere nasterea prin cezariana. In stadiile avansate ale cancerului este
posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul spontan. Tratamentul de int
retinere Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este
acela de a preveni recidivele. Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in m
aniera in care pacienta reuseste sa treaca peste aceasta perioada grea. Pe langa
recuperarea individuala, femeia are nevoie si de sfatul medicului oncolog, resp
ectiv al ginecologului. Este nevoie sa controale medicale regulate, si anume: examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau, la fiecare 3 luni, i
n primii 2-3 ani de la stabilirea diagnosticului - examen ginecologic si test Pa
panicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic.
Cancerul cervical - stadializare si tratament
Generalitati Sus Cancerul cervical este o boala in care celulele normale se tran
sforma in celule maligne (canceroase) in tesutul cervical. Cervixul este portiun
ea cea mai joasa si mai ingusta a uterului (organul cavitar, sub forma de para i
n care creste fatul). Cervixul face legatura intre uter si vagin. Cancerul de co
l uterin de obicei se dezvolta progresiv. Inainte de aparitia cancerului, celule
le colului cervical se transforma, proces numit displazie, si devin celule anorm
ale ale tesutului cervical. Mai tarziu, celulele neoplazice se multiplica si se
raspandesc in profunzimea colului cervical pana in zonele vecine. Infectia cu HP
V este cea mai frecventa cauza de cancer cervical. Nu exista simptome care sa an
unte cancerul, dar poate fi diagnosticat precoce prin testele anuale. Cancerul i
n stadii precoce poate sa nu prezinte simptome sau semne vizibile. Femeile ar tr
ebui sa se testeze o data pe an, incluzand un test Papanicolau pentru a verifica
daca exista celule modificate in cervix. Cuprins articol 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. G
eneralitati Factori de risc Simptome Investigatii Prognostic Stadializare Tratam
ent
Factori de risc Infectia cu HPV (Humar Papiloma Virus - virusul Papiloma uman) r
eprezinta cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical.Nu toate fem
eile cu infectie HPV dezvolta cancer cervical. Alti factori de risc posibili: numarul mare de sarcini la termen - multipli parteneri sexuali - primul contact
sexual la o varsta foarte frageda - fumatul - contraceptivele orale - sistemul i
munitar slabit Simptome Nu exista simptome care sa anunte cancerul, dar poate fi
diagnosticat precoce prin testele anuale. Cancerul in stadii precoce poate sa n
u prezinte simptome sau semne vizibile. Femeile ar trebui sa se testeze o data p
e an, incluzand un frotiu Papanicolau pentru a verifica daca exista celule modif
icate in cervix. Prognosticul (sansa evolutiei bolii) este mai bun cand cancerul
este diagnosticat precoce. Semne posibile de cancer cervical includ sangerari v
aginale si dureri pelviene. Acestea si alte simptome pot fi date de cancerul cer
vical. Dar si alte boli pot da aceeasi simptomatologie. Se recomanda consultul d
e specialitate daca apar urmatoarele simptome: - sangerari vaginale - scurgeri v
aginale neobisnuite - dureri pelviene - dureri in timpul actului sexual (dispare
unie). Investigatii Testele pentru examinarea cervixului sunt folosite pentru de
tectarea si diagnosticarea cancerului cervical. Se recomanda urmatoarele investi
gatii: Testul Papanicolau: consta in raclarea celulelor de pe suprafata colului
cervical si a vaginului. O bucatica de vata, o perie sau un betisor mic de lemn
este folosit pentru a racla usor celulele de pe suprafata cervixului sau vaginul
ui. Celulele sunt apoi studiate la microscop pentru a vedea daca sunt modificate
. Colposcopia: este o metoda prin care se vizualizeaza interiorul vaginului si c
ervixului pentru zonele modificate. Colposcopul (un tub sutire dotat cu

o lanterna) ajunge in cervix prin vagin. Prin aceasta metoda se pot preleva most
re de tesut pentru biopsie. Biopsia: daca se gasesc celule modificate in frotiul
Papanicolau, medicul va face si o biopsie. Se preleveaza o bucata de tesut din
cervix si se studiaza la microscop de catre un medic anatomopatolog pentru semne
de cancer. Examenul obiectiv pelvian: examinarea vaginului, cervixului, uterulu
i, tubilor lui Fallope, ovarelor si rectului. Se introduce in vagin unul sau dou
a degete lubrificate si acoperite cu o manusa, iar cealalta mana este asezata in
partea inferioara a abdomenului pentru a simti marimea, forma si pozitia uterul
ui si a ovarelor. Se folosesc departatoarele (specul) si se analizeaza aspectul
vaginului si cervixului. Chiuretajul endocervical: este o metoda pentru prelevar
ea de celule sau tesut din regiunea cervicala cu ajutorul unei chiurete (instrum
ent in forma de lingura). Prognostic Unii factori afecteaza prognosticul si opti
unile de tratament. Prognosticul depinde de urmatoarele: - stadiul cancerului (d
aca afecteaza o parte din colul cervical sau invadeaza intregul cervix sau s-a r
aspandit la nodulii limfatici au in alte parti ale corpului) - tipul de cancer c
ervical - marimea tumorii. Tratamentul abordat depinde de urmatoarele: - stadiul
cancerului - marimea tumorii - optiunea pacientei de a avea copii - varsta paci
entei. Stadializare Dupa depistarea cancerului, se efectueaza investigatii pentr
u a afla daca celulele canceroase s-au raspandit in cervix sau in alte parti ale
corpului. Metoda prin care se studiaza invazia celulelor canceroase se numeste
stadializare. Informatia culeasa din procesul de stadializare, hotaraste stadiul
bolii. Este importanta cunoasterea stadiului pentru planificarea tratamentului.
Urmatoarele investigatii pot fi folosite in procesul de stadializare: Radiograf
ie toracica: radiografie a organelor si oaselui toracelui. O radiografie este ob
tinuta prin expunerea toracelui la radiatii X care trec prin corp si se proiecte
aza pe un film, rezultand o poza a regiunilor anatomice de interes. Computer tom
ografia (CT): este o investigatie prin care se fac o serie de poze detaliate a r
egiunilor anatomice de interes, luate din diferite unghiuri. Pozele sunt facute
de un calculator conectat la aparatul de radiografie. Se poate folosi substanta
de contrast, care se injecteaza in vena sau se inghite, pentru a accentua imagin
ea. Limfangiograma: este o metoda de investigare a sistemului limfatic. Se injec
teaza o substanta de contrast prin vasele limfatice ale picioarelor. Substanta d
e contrast se deplaseaza in sus prin nodulii limfatici si vasele limfatice si se
fac radiografii pentru a observa daca exista unele obstructii. Aceasta investig
are ajuta la detectarea invaziilor tumorale in spatiul limfatic. Stadializarea c
hirurgicala preterapeutica: se face o operatie de investigare a zonei implicate,
se verifica daca celulele tumorale s-au extins in cervix sau in alte parti ale
organismului. In unele cazuri cancerul cervical poate fi excizat in acelasi timp
. Examinarea ultrasonografica (ecografia): este o investigatie prin care ultrasu
netele se reflecta la intalnirea cu tesuturi si organe si formeaza ecouri. Ecour
ile dau o imagine a tesuturilor, numita sonograma. Rezonanta magentica nucleara
(RMN): este o metoda ce foloseste un magnet, unde magnetice si un computer pentr
u a scoate o serie de poze detaliate ale corpului. Aceste rezultate se analizeaz
a impreuna cu cele de la biopsie si determina stadiul cancerului cervical. Stadi
i Cancerul cervical are urmatoarele stadii: Stadiul 0 (carcinom in situ) Celulel
e tumorale se gasesc numai in primul strat de celule al cervixului si nu au inva
dat straturile profunde. Stadiul 0 este numit de asemenea carcinom in situ. Stad
iul I Se limiteaza doar la cervix. Stadiul I este divizat in doua stadii IA si I
B, bazat pe cantitatea de tesut tumoral. - Stadiul IA: in cervix se gaseste doar
o parte foarte mica de tesut tumoral care se observa la microscop. Cancerul nu
invadeaza tesutul in adancime mai mult de 5 mm si in intindere mai mult de 7 mm.
- Stadiul IB: cancerul este localizat, poate fi vazut numai la microscop si est
e mai adanc de 5 mm si este mai raspandita de 7 mm sau se poate observa si fara
microscop si poate fi mai mare de 4 cm. Stadiul II S-a raspandit dincolo de cerv
ix, dar nu in peretele pelvisului. Stadiul II este divizat in doua stadii IIA si
IIB, bazandu-ne pe invazivitatea cancerului. - Stadiul IIA: cancerul se raspand
este dincolo de cervix pana in cele doua treimi superioare ale vaginului, dar nu
si in tesuturile din jurul uterului. - Stadiul IIB: cancerul se raspandeste din
colo de cervix pana in cele doua treimi superioare ale vaginului si in tesuturil
e din jurul uterului. Stadiul III Cancerul invadeaza treimea inferioara a vaginu

lui si poate invada peretele pelvisului si nodulii limfatici vecini. Stadiul III
include stadiul IIIA si IIIB si se bazeaza pe gradul de raspandire a celulelor
tumorale. - Stadiul IIIA: cancerul a invadat treimea inferioara a vaginului, dar
nu si peretele pelvin. - Stadiul IIIB: celulele canceroase s-au raspandit in pe
retele pelvin si/sau formatiunea canceroasa s-a marit, astfel incat sa blocheze
ureterele (canalele care fac legatura intre rinichi si vezica urinara). Aceste b
locaje pot duce la marirea rinichilor sau la oprirea functiei lor. Celulele canc
eroase pot invada si nodulii limfatici din pelvis. Stadiul IV In stadiul IV canc
erul invadeaza vezica urinara, rectul sau alte parti ale corpului. Stadiul IV es
te divizat in stadiile IVA si IVB in functie de localizarea celulelor tumorale.

- Stadiul IVA: cancerul este raspandit la vezica urinara sau peretele rectal sau
la nodulii limfatici din pelvis. - Stadiul IVB: cancerul s-a raspandit dincolo
de pelvis si nodulii limfatici pelvieni, la alte parti ale organismului ca abdom
enul, ficatul, tractul intestinal sau plamani. Cancerul cervical recurent Cancer
ul cervical recurent este cancerul care recidiveaza dupa ce a fost tratat. Cance
rul poate recidiva la nivelul cervixului sau in alte zone ale corpului. Tratamen
t Exista multiple optiuni de tratament pentru femeile cu cancer cervical. Unele
tratamente sunt standard (folosite in mod frecvent) si unele inca se testeaza in
studii clinice. Inainte de inceperea unui tratament, femeile pot lua in conside
rare posibilitatea de a participa la un trial clinic. Un tratament inclus intr-u
n trial clinic este un studiu de cercetare cu scopul de a ajuta la imbunatatirea
tratamentelor standard sau pentru obtinerea de informatii despre tratamentele n
ou introduse in terapia cancerului. Cand un trial clinic dovedeste ca un tratame
nt nou este mai bun decat un tratament standard, metoda noua poate deveni standa
rd. Alegerea celui mai adecvat tratament pentru cancer este o decizie care impli
ca, de obicei, pacientii, familia si echipa medicilor care participa la tratamen
t. Se folosesc trei tipuri de tratament standard. Tratamentul chirurgical Tratam
entul chirurgical (ablatia chirurgicala a cancerului) este curativ uneori. Se pr
actica urmatoarele proceduri chirurgicale: Conizatia: este o metoda prin care se
scoate o portiune de tesut in forma de con din cervix si canalul cervical. Un a
natomopatolog poate observa tesutul la microscop. Conizatia se face pentru trata
mentul sau diagnosticarea unei afectiuni a cancerului. Aceasta metoda se numeste
, de asemenea, biopsie conica. Histerectomia totala: este o metoda chirurgicala
care consta in scoaterea uterului, inclusiv a cervixului. Daca uterul si cervixu
l se scot prin vagin, metoda se numeste histerectomie vaginala. Daca uterul si c
ervixul sunt scoase printr-o incizie abdominala, operatia se numeste histerectom
ie abdominala. Daca cervixul si uterul sunt scoase printr-o incizie mica in pere
tele abdominal folosind un laparoscop, operatia se numeste histerectomie laparos
copica completa. Salpingo-ooforectomie bilaterala: o metoda chirurgicala folosit
a pentru ablatia ambelor ovare si trompelor Fallope. Histerectomie radicala: est
e o metoda chirurgicala pentru indepartarea uterului, cervixului si a unei porti
uni din vagin. Ovarele, trompele Fallope sau nodulii limfatici vecini pot fi, de
asemenea, scoase. Exenteratie pelvica: este o metoda chirurgicala pentru scoate
rea colonului inferior, rectului si a vezicii urinare. La femei se scot si cervi
xul, vaginul, ovarele si nodulii limfatici vecini. Se fac deschideri artificiale
(stoma) pentru elimnarea urinei si a scaunului. Este necesara chirurgia plastic
a pentru a face un vagin nou dupa operatie. Criochirurgia: este un tratament car
e foloseste un aparat pentru criogenizare si distrugere a tesutului anormal. Se
mai numeste crioterapie. Vaporizare cu laser: este o metoda chirurgicala care fo
loseste un fascicul de raze laser (un fascicul ingust de lumina puternica) ca un
cutit, care face incizii fara a determina hemoragie sau pentru a elimina supraf
ata unei leziuni, de exemplu un cancer. Radioterapia Radioterapia este un tratam
ent al cancerului ce foloseste raze X cu energie mare sau alte tipuri de raze pe
ntru a distruge celulele tumorale. Exista doua tipuri de radioterapii. Radiotera
pia externa utilizeaza un aparat ce trimite radiatii catre cancer. Radioterapia
interna utilizeaza o substanta radioactiva continuta in ace, seminte iradiante,
fire sau catetere, care se plaseaza direct in sau langa cancer. Metoda de iradie
re depinde de tipul si stadiul cancerului in tratament. Chimioterapia Chemoterap
ia este o metoda de tratament a cancerului care foloseste substante farmaceutice
pentru a opri cresterea celulelor canceroase prin liza lor sau oprirea diviziun
ii. Cand chemoterapia se face per os (per oral) sau prin injectare in vena sau m
uschi, substantele intra in circulatia sangvina si ajunge la celulele maligne di
n organism (chemoterapie sistemica). Cand chemoterapia se face direct in maduva
spinarii, intr-un organ sau o cavitate ca abdomenul, substanta afecteaza in prim
ul rand celulele maligne din zonele respective (chemoterapie regionala). Felul a
dministrarii chemoterapiei depinde de tipul si stadiul cancerului de tratat. Sun
t testate tipuri noi de tratament in trialurile clinice. Optiuni de tratament in
functie de stadiu Stadiul 0 (carcinom in situ) Tratamentul cancerului de stadiu
0 poate include urmatoarele: - chirurgie laser - conizatia - criochirurgia - hi
sterectomia totala pentru femeile care nu mai pot sau nu isi mai doresc copii -

radioterapia interna pentru femeile care nu pot fi supuse unei interventii chiru
rgicale Stadiul IA Tratamentul stadiului IA de cancer cervical poate include: histerectomia totala cu sau fara salpingo-ovarectomie bilaterala - conizatie - h
isterectomie radicala si scoaterea nodulilor limfatici - radioterapia interna St
adiul IB Tratamentul cancerului in stadiul IB poate include urmatoarele: - combi
natie de radioterapie interna si externa - histerectomie radicala si scoaterea n
odulilor limfatici urmata de radioterapie si chemoterapie - radioterapie si chem
oterapie Stadiul IIA Tratamentul stadiului IIA poate include: - radioterapie int
erna combinata cu radioterapie externa

- histerectomie radicala si rezectia nodulilor limfatici - histerectomie radical

a si rezectia nodulilor limfatici urmata de radioterapie si chemoterapie - radio
terapie si chimioterapie Stadiul IIB Tratamentul cancerului cervical in stadiul
IIB poate include radioterapie externa si interna combinate cu chimioterapie. St
adiul III Poate include radioterapie externa si interna combinata cu chemoterapi
e. Stadiul IVA Poate include radioterapie externa si interna combinata cu chemot
erapie. Stadiul IVB Poate include urmatoarele tratamente: - radioterapie, ca tra
tament paleativ, pentru a ameliora simptomele date de cancer si pentru imbunatat
irea calitatii vietii - chemoterapie Tratamentul cancerului recurent Tratamentul
cancerului recurent poate include urmatoarele: - exenteratie pelviana, urmata d
e radioterapie combinata cu chemoterapie - chemoterapia, ca tratament paleativ,
se aplica pentru ameliorarea simptomatologiei si pentru imbunatatirea calitatii
vietii. Tratamentul in timpul sarcinii Tratamentul cancerului cervical in timpul
sarcinii depinde de stadiul cancerului si de varsta sarcinii. In cancerul in st
adii precoce sau in cancerul descoperit in ultimul trimestru de sarcina, tratame
ntul poate fi amanat pana dupa nasterea copilului.