LUCRARE DE DIPLOMA Apendicita acuta - principii de nursing chirurgical Coordonat

or stiintific: Absolventa: -2008

CUPRINS I. Partea generala 1. Introducere 2. Anatomia si fiziologia apendicelui

3. Apendicita acuta - definitie - etiologie patogenie -anatomie patologica - cla
sificare - manifestari clinice - diagnostic pozitiv si diferential -evolutie si
complicatii -prognostic II. Partea speciala 1. Material si metoda 2. Ingrijirea
si tratarea bolnavilor cu apendicita 3. Concluzii si discutii III. Bibliografie

I. PARTEA GENERALA 1. Introducere Desi nca la sfrsitul erei premergatoare secolulu

i 1, n lucrarea De arte medica, Cor nelius Celsus a mentionat suferinte ale regiu
nii cecale'', apendicele nu este cunoscut ca entit ate anatomica dect n secolul XV
I, cnd, n lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat ape
ndicele cecal"; n secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet , att ap
endicele ct si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca nca un secol pentru a
fi izolate din cadrul asa ziselor supuratii pericecale" sau peritiflite" inflama
tii proprii ale a pendicelui si sa se ntrevada posibilitatea profilaxiei si vinde
carii acestora prin extirparea apendic ului. In anul 1886 chirurgul american Reg
inald Fitz, bazat pe constatari anatomo-patol ogice si clinice statueaza filiati
a inflamatie apendiculara -peritonita localizata" si foloseste p rima oara pentr
u definirea acestei leziuni notiunea de apendicita, termen care va fi adoptat de
c atre toate scolile medicale din lume. Leziunile inflamatorii ale apendicelui,
manifestate sub variate aspecte de evolu tie acuta sau cronica, reprezinta azi
una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind considerata urgen
ta chirurgicala abdominala n copilarie, adolescenta si la adultul tnar. Mai putin
de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vrful incidentei se situ eaza 424i
86e ; n a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade, mai putin de 5% di
n cazur i fiind ntlnite la pacientii de peste 60 de ani.

Consideratii generale asupra apendicelui vermiform 2. Notiuni de anatomie si fiz

iologie a apendicelui Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu ape
ndicele" este un segment rudimentar al intestinului gr os, transformat n organ li
mfoid. El este implantat n cec la 2-3 cm sub varsarea ileonu lui si are forma unu
i tub cilindroido-conic sau fuziform. Rareori are directia rectilinie; de cele m
ai multe ori descrie o ansa cu concavi tatea mediala, este spiralat, flexuos. Ar
e o lungime variabila ntre 6-12 cm si un diametru de 5-8 mm. La fat si nou-nascut
i, apendicele prelungeste n jos fundul cecului si abia pe la vrsta de 5 ani dobndes
te forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate pastra si la adul t(2-3
% din cazuri). Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta
, n loja cecala, mpreuna cu cecul. El l va urma pe acesta n diferitele lui pozitii (
normala, nalta, joasa, ectopica). In afara nsa de situatia lui determinata de pozi
tia cecului, apendicele poate lua pozitii variat e si fata de cec, dar, oricare
ar fi directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se g aseste
la 2-3 cm sub deschiderea ileonul n cec si este marcat la exterior prin ntlnirea ce
lor trei tenii musculare (acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calau
za chirurgului la reperar ea bazei apendicelui). Situarea apendicelui

Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este le
gat de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care i perm
ite o mobilitate destul de mare, nct uneori poate chiar sa se angajeze ntr-un sac h
erniar. Alteori peritoneul l fixea za de organele din jur. Deseori el este imobil
izat prin aderente secundare unor proces e patologice (inflamatii s.a.). Raportu
rile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea poziti ilor a
pendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa Tes
tut-Jacob. V om avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent. A
pendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se gas
este n partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vrful sau cnd apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pna la strmtoarea superioara
a pelvisului. Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia
vrfului cecului , pna n unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fos
a iliaca interna. Vin e napoi n raport cu muschiul iliac si fascia sa; nainte - cu
fundul cecului si cu peretele abdomin al anterior; medial - cu cecul; lateral cu ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara). Apendicele intern (17
% dupa Testut-Lafforgue) se ndreapta spre interiorul cavitat ii peritoneale si ia
contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima ansa ileala, i
ar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care cre
eaza dificultati t ehnice chirurgului. Apendicele ascendent sau retrocecal (13%
dupa Testut-Lafforgue) se insinueaza re trograd, napoia cecului si chiar a colonu
lui ascendent. Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakel
ey, care pe 10. 000 de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocec
al si retrocolic 65,28%; pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal
1,0%; retroileal 0,4%. Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult
aceasta clasificare. Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendice
le are o cavitate can aliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). C
avitatea sa contine mucus, chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat mec
oniu. Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intesti
nului: - Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate n cele trei tenii ale ce
cului, se prelungesc n peretele apendicelui formnd un strat continuu. La vrful apen
dicelui musculatura e ste mai subtire, de aceea cele mai frecvente perforatii su
nt cele apicale; - Tunica submucoasa; - Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem
de mare de foliculi limfatici pe lnga glandele

Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine; - Tunica seroasa, peritone

ul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce rezul ta din modul de evolutie
ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a mezoului lor in itial si a
fenomenelor de coalescenta care se produc n aceasta regiune. Peritoneul cecal: n m
area majoritate a cazurilor peritoneul nveleste n ntregime cecu l. Peritoneul apend
icular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe o a nsa intestinala
, l nveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se fixeaza pe cec si
pe ileon. Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice s
i recesuri , cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chiru
rgicala. Se descrie un reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vas
culara; un reces ileo-cecal inferior det erminat de mezoapendice si plica ileoce
cala; unul sau mai multe recesuri retrocecale, deter minate de plicele retroceca
le. Vase si nervi Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:

1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a ceculu
i; 2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece napoia varsarii ileonului
n ce c; 3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara napoia ileonu
lui, apo i n marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica n peretii apendicelu
i. Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara nsoteste n mod constant arter
a o monima. Cnd cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci venele
lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace. Limfaticele: la niv
elul apendicelui reteaua limfatica stabileste strnse comunicar i cu foliculii lim
foizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice: - cele anterioare co
nverg spre cteva noduri cecale anterioare situate n plica ceca la vasculara; - cel
e posterioare se ndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare; - vasele lim
fatice ale apendicelui: unele se opresc n nodurile situate n baza mezoapendicelui,
altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu numai ale apendicelui si
cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai ndepartate. Din cele trei grup
e de noduri limfa e colectata n grupul de noduri ileocolice, situate de-a lungul
arterei omonime, iar de aici nnodurile mezenterice superioare. n cazul unui cecoapendice retroperiton eal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfati
cele peretelui abdominal posterior. 3. Apendicita acuta - DEFINITIE Apendicita a
cuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia ac uta a apend
icului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta ab
dominal a si de interventie chirurgicala de urgenta. Apendicita acuta este o boa
la frecventa n tarile civilizate. Inflamatia apendicul ui ileo-cecal se poate nsot
i de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea diag nosticul
ui si a momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru vindecarea b
olnavulu i fara risc sau cu risc minim. ETIOLOGIE Etiologia apendicitei acute: e
ste rara dar grava; n primii 20 de ani apendicita s e ntlneste cel mai frecvent, ea
scade, devenind rara dupa 60 de ani. Conditiile favorizante sunt numeroase: dis
pozitia anatomica a segmentului ceco-c olic ce favorizeaza staza stercorala, cud
urile apendicelui, diverticulii apendicelui, po zitia retrocecala care favorizea
za autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei microbiene. Corpii straini int
raapendiculari: calculii stercorali, smburi, oxiuri pot astupa complet lumenul ap
endicelui si ulcera mucoasa exagernd virulenta microbilor aflati ntr-o cavitate n c
hisa, adevarat tub de cultura". Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repet
ate n fosa iliaca dreapta (la tmpl ari) este determinata prin excitatia receptoril
or att de numerosi ai regiunii ileo-ceco-ape ndiculara deja

inflamati. Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza p

H-ul digest iv, determinnd tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice cecoapendiculare. Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, poj
arul, rubeola) , febra tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendic
itei acute epidemice" n cursul anginel or este atribuita asemanarii structurii an
atomice ce exista ntre amigdale si apendice, co nsiderat amigdala abdomenului", d
atorita bogatiei sale n foliculi limfoizi. Infectii intestinale cronice: colita d
reapta, enterocolita, dizenteria, pot dete rmina prin propagare" inflamatia apen
dicelui de origine enterogena, dnd nastere unui proces complex ana tomo-clinic: c
olo-tiflo-apendicita.

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate: anexita

dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita
. Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfati
ca sau prin cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale. Sindromul gonado-apend
icular se ntlneste la fetele tinere hiperfoliculinice n perio ada pre si intermenst
ruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin hiperacetilcolinogen eza deter
mina o diskinezie si congestie apendicular puternica. Din punct de vedere bacteri
ologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa alc atuita din: colibacili, st
reptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, n care domin a colibacilul
. In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul fundu
li formis, ramosus, perfringens, fragilis. PATOGENIE Patogenia este complexa, ne
uro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa, fact orii fiziopatologici infec
tiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant ntlniti. Apendi cita acuta nsotita de
leziuni infectioase este cel mai frecvent observata. De asemenea se ntlneste frec
vent apendicita acuta fara apendicita (apendicalgia) n ensotita de leziuni macros
copice dar obiectivata clinic prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinject
area apendicelui n timpul spasmului, iar histologic prin leziuni ale receptorilor
apen diculari. Apendicita acuta fara leziuni macroscopice vizibile intraoperato
r mai poate fi p rodusa de un diverticul apendicular inflamat. El poate fi desco
perit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a apendi citei este nsa in
fectia microbiana. Infectia n apendicita acuta se poate produce: - pe cale hemato
gena; - pe cale mucoasa; - prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urma
t de infarct prin ischemi e si supuratie; - prin spasm neuromuscular (diskinezie
). Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar ntlnita. Ea apare n timpul an
gin elor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot determina con
secutiv o cangrena apendiculara. Apendicita acuta prin infectie de origine muco
asa se declanseaza n cursul unui pr oces de colita, enterocolita, dizenterii, car
e favorizeaza inflamatia mucoasei apendicului si pr in exacerbarea virulentei mi
crobiene a florei obisnuite a intestinului n urma transformarii n cavi tate nchisa"
a lumenului apendicular astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (vierm
i i ntestinali). Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva irit
atiei interorecep torilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chim
ici, sau prin modificari a le pH-ului. Cnd flora microbina intraapendiculara este
virulenta, spasmul vascular determina imediat m icrotromboze urmate de micronec
roze si supuratia peretelui apendicular n segmentul ischemiat t ardiv. Spasmul va
selor determina tulburari trofice n peretele apendicular ce favorizeaza dezvolt a
rea infectiei prin mecanism neurotrofic. Apendicita acuta prin spasm neuromuscul
ar (diskinezia apendiculara) nu se nsotest e de leziuni vasculare sau mucoase viz
ibile microscopic. Apendicita fara apendicita" este dete rminata de excitanti sp
ecifici sau nespecifici (pH-ul alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracteriza
ta fiziopatologic prin contracturi peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin
dureri. Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpa
bile. In schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata
evidente leziuni ner voase. ANATOMIE PATOLOGICA In ordinea gravitatii leziunilor
morfopatologice deosebim: - Apendicita acuta congestiva sau catarala n care apen
dicele apare usor tumefiat, cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei ap
endiculare, mezoapendice infiltrat. E ste manifestarea cea mai benigna de leziun
e apendiculara acuta, o inflamatie difuza sau localizat a a mucoasei si submucoa
sei; - Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare tum
efiat , erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin le
ziuni nete, marca te de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub te
nsiune, friabil (sta sa crape) si d e obicei de calibru inegal, avnd vrful mai gro
s n limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lic hid de reactie inflama
torie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor n cultura. Cavit
atea apendicelui. nchisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel mai a
desea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor membrane ce se
formeaza n j urul leziunii. Mucoasa prezinta zone de ulceratie, microabcese n subm
ucoasa si perete, rezultate din

distinctia foliculilor limfatici; -Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rez

ultatul grefarii infectiei anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendicular
e localizate sau generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segmen
t apendicular sau generalizata, putrida, cnd apendicele este tumefiat, de culoare
negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si se nsoteste
de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta de lichid intraperit
oneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si extrem de fetid. Poate
apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost rapida. Daca evolutia a fost
lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele epiplon, anexele se pot acola p
rin false membrane ntre ele si blocarea focarului septic apendicular cu formarea
unui abces periapendicular si ulterior producerea unei peritonite n doi timpi. CL
ASIFICARE - FORME CLINICE Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie

, transfera ntreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal, imp
rimnd accese d e colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune n evidenta att
durerea ct si apararea m usculara. - Apendicita pelvina - exista situatii cnd pozi
tia pelvina a apendicelui sa fie m ai marcata fie prin ptoza cecala, fie printro lungime ce depaseste pe cea normala a apendicelu i. ntr -o astfel de situatie p
rocesul inflamator va afecta o data cu apendicele si organele cu ca re acesta ar
e rapoarte, n speta cu peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul
si trompa dreapta. Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia cla
sica se pot adauga cteva elemente semiologice orientate n plus; este vorba de tene
smele rectale sau/si vezicale gen erate de contactul dintre vrful inflamat al ape
ndicelui cu peretii organelor respective, c a si de unele fenomene disurice. - A
pendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe un apendi ce
n pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui mezoapendice
s curt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie n situarea mezoceliaca
, corespunde dire ct bazei mezenterului si. data fiind profunzimea apendicelui a
l carui vrf poate veni n cont act cu promontoriul, prezinta putina accesibilitate
palparii. - Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe
organ n ect opie nalta, situatie n care simptomatologia este net modificata, lund ca
racterul unei su ferinte de hipocondru drept, greu de diferentiat de o suferinta
a veziculei biliare. Forme clinice simptomatice: - Apendicita acuta cu peritoni
ta primitiva - corespunde perforatiei apendiculare ca leziune de debut si este m
arcata clinic prin durere brusca, violenta, asemuita cu lovitura d e pumnal". Du
rerea difuzeaza rapid prin fosa iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentnd p a
roxisme la orice miscare. Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicit
atii contin utului apendicular, se produce ascensiunea termica marcata si,n cteva
ore, se pot constata semnele per itonitei grave. - Apendicita cu peritonita sept
ica difuza - corespunde gangrenei apendiculare, n care formele grave de intoxicat
ie depasesc reactia peritoneala, astfel nct semnele loca le sunt moderate si contr
actura abia se contureaza. - Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hipe
rseptice datorata unor germ eni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se in
staleaza socul toxico-septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intens
a care contrasteaza cu cianoza buzelor si a extr emitatilor. Durerile

locale sunt minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, une
ori sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducnd la o deshidratare care a
grave aza mai mult tabloul clinic. Forme clinice n functie de vrsta - Apendicita a
cuta la sugari - este ntlnita extrem de rar dar, atunci cnd se produc e, este pract
ic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la sugari este ra pida
, peritonita la aceasta vrsta frageda poate duce n cteva ore la exitus. - Apendicit
a acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite. Prezinta tulb urari loca
le discrete si tulburari generale toxice grave; varsaturi abundente adeseori cu
asp ect negricios, facies cianotic, puls mic filiform, tahicardie cu temperatura
normala, oligurie prin va rsaturi, hepatonefrita. Alteori se ntlnesc perioade de
acalmie nselatoare" ce pot fi generate de un tratament antispastic, antibiotic si
care, nerecunoscute, pot agrava starea gene rala a copilului. - Apendicita acut
a la batrni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului, tabloul clinic es
te la nceput atenuat si boala ramne neidentificata urmnd a fi recunoscuta ulterio r
sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu tumorile benigne ale ap
endicelui s au cu tumorile

maligne. Un element clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune beni
gna inflamatorieeste. n aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente. - Ape
ndicita acuta la gravida - se ntlneste mai rar si este de un diagnostic mai d ific
il datorita mascarii simptomelor. mai ales n primele luni de sarcina, de durerile
ab dominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de greturile si v
arsaturile pr ezente deseori n sarcina. Leucocitoza crescuta, temperatura ridicat
a si prezenta unui puls mai fr ecvent vor conduce spre diagnosticul de apendicit
a acuta. MANIFESTARI CLINICE Simptomatologia clinica a apendicitei acute este po
limorfa, putndu-se descrie o f orma obisnuita a mbolnavirii caracterizata prin sim
ptome subiective si obiective. Simptomatologie: Durerea - este ntotdeauna prezent
a spontana sau provocata. Durerea spontana survine de obicei n stare de plina san
atate aparenta, sau pe fon dul unui disconfort digestiv, care se instalase de cte
va zile. Este localizata n majoritate a cazurilor n fosa iliaca dreapta dar poate
avea si un caracter difuz cuprinznd ntreg abdomenul. Poat e fi localizata si apare
nt atipic (paraombilical, pelvin, lombar) n functie de pozitia anatomo-to pografi
ca a apendicelui. Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, lun
d o pozitie oarecu m antalgica (coapse flectate pe bazin). Durerea provocata loc
al prin palpare si gaseste sediul n marea majoritate a cazuri lor, n fosa iliaca dr
eapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la jumatatea liniei ce u neste om
bilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul Mc.Burney. clasic au mai fost
descrise p unctul dureros al lui Lanz, a lui Morris, mai important fiind nsa tri
unghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie dusa de la ombilic la spina
iliaca antero-superioara, linia bispinala ilia ca anterioara si verticala dusa
pe marginea laterala a muschiului drept abdominal. Intensitatea durerii este var
iabila fiind n functie de evolutia apendicitei si de tipul de reactie al bolnavul
ui. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul
de a pendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile
care sunt initi al alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin
frecventa apendicita. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de
foame indica faptul ca bolnavul nu are apendicita acuta. Tulburarile de tranzit
- se manifesta sub forma de balonare-constipatie. Sunt pr ezente la o parte din
pacienti de unde tendinta folosirii purgativului. Diareea poate fi prezenta la
copii sau n caz de apendicita acuta cu localizare pe lvina avnd uneori semnificati
a unei forme grave. Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38 nu
mai n complicatiile b

olii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective: - generale: bolnavul cu apendicit

a acuta prezinta o stare generala relativ buna n majoritatea cazurilor. Vine netr
ansportat la medic, uneori este anxios, relevnd o discreta pa liditate, mentine f
lexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen. Limba este ncarcata, saburala. - loc
ale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt rel evat
e n special de palpare. Aceasta pune n evidenta triada simptomatica ce caracterize
aza apendicita acuta: durere; (Dieulafoy) aparare musculara; hiperestezie cutana
ta. -inspectia:

atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor; crisparea dureroasa la schimb

area pozitiei; peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda; efortul de
tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a duce minile n fosa i liaca dre
apta; - palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy - percutia abdomenului est
e sonora si dureroasa cu maximul de intensitate n fosa iliaca dreapta. Apararea m
usculara: mna care palpeaza n fosa iliaca dreapta percepe o contractura musculara
a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta la adultul tnar putnd
s a fie mai stearsala copil si la bolnavul vrstnic, fiind n relatie cu intensitat
ea reflexului peritoneo-muscular. n localizarile apendicelui n afara fosei iliace
drepte, durerea si apararea muscula ra pot fi percepute n alte sedii, putnd duce l
a confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii pe ritoneale. Situarea ape
ndicelui n pozitie pelvina determina ca durerea si apararea musculara sa fie l oc
alizata n micul bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi evidente n
hipocond rul drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea musculara pot
fi localizate paraombil ical. Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy
caracterizat prin aparitia dur erii la o excitatie blnda care se evidentiaza pri
n manevra Voskresenski. Examinatorul asezat n partea dreapta a bolnavului ntinde c
u mna stnga camasa tragnd de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor II-IIIIV ale minii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca d reapta
abdomenul fiind relaxat n expiratie, constata reactia bolnavului la durere cnd de
getele ajun g n dreptul fosei iliace drepte.

MANEVRE care provoaca durerea: semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si

progresiv cu un deget peretele abdominal dinspre fosa iliaca stnga. Cnd se ajunge
la nivelul fosei iliace drepte bolnavul a cuza durere. manevra lui Rowfing se re
alizeaza apasnd blnd din fosa iliaca stnga spre hipocondru l stng, comprimnd continut
ul gazos al colonului descendent de jos n sus. Datorita dis tensiei cecale consec
utive, bolnavul acuza durere n fosa iliaca dreapta. semnul psoasului - folosit n l
ocalizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul n decubit dorsal, ridicnd membru
l inferior drept extins, prezinta durere datorita contracti ei muschiului psoas
care irita apendicele inflamat din vecinatate. manevra Blumberg - evidentiaza pr
ezenta si intensitatea reactiei peritoneale: ap agnd cu vrful degetelor progresiv n
spre profunzimea fosei iliace drept dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza d
urere accentuata. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca Tuseul rectal poate fi de mare folos, n special n apendicita cu sediul pelvin, cn d se constata s
ensibilitatea Douglas-ului mai ales n partea dreapta. Tuseul vaginal - este valor
os pentru depistarea sau excluderea unei cauze gineco logice a durerii abdominal
e. DIAGNOSTIC POZITIV - este n primul rnd un diagnostic clinic al carui element es
ential sunt durerea sp ontana si provocata n fosa iliaca dreapta asociata cu apar
area musculara localizata, hipere stezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu
polinucleoza. Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, c
resterea fiind n sa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Cnd este peste 30.000/mm3 pl
edeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic sp
rijina supozitia clinica dar adesea s unt nesemnificative. DIAGNOSTICUL DIFERENT
IAL AL APENDICITEI ACUTE Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie f
acut cu acele afectiuni c are se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face
cu: Afectiuni digestive: a) Durerea cu localizare centro-abdominala. n stadiile
precoce ale apendicitei po ate sugera o gastroenterit. Cheia diagnosticului de ga
stroenterita este ca greturile, varsatur ile si diareea de obicei preced durerea
. Sensibilitate abdominala este slab localizata. Pacientul mai poate prezenta si
simptome de boala virala ca cefalee, mialgii, fo tofobie. Leucocitele pot fi ra
r crescute. b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdomin
al, flancul drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura. c)
Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne de

nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii. d) Ulcerul peptic perforat poate simula o apendicita mai ales cnd continutul ga stric sau duodenal se scurg
e decliv prin santul parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate
dureroasa n fosa iliaca dreapta. e) Ocluzia intestinala nalta - este caracterizat
a prin varsaturi incoercibile si distensie abdominala relativ mica n timp ce oclu
zia intestinala joasa produce o distensie m arcata si o instalare mai tardiva a
varsaturilor. f) Peritonita difuza

g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu vars

aturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior n bara, hipera
milazem ie, hiperamilazurie. h) Masa palpabila n fosa iliaca dreapta ridica probl
ema unei invaginatii intestin ale la copilul mic, unei ileite terminale acute si
a bolii Crohn la copii mai mari si adulti, unui c hist de ovar la femei, unui n
eoplasm intestinal la pacientii n vrsta. Afectiuni ginecologice: a) Inflamatia pel
visului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile de ap endicita acuta.
Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii clinico-biologice. Sens ibilit
atea la mobilizarea cervixului, leucoreea ntaresc suspiciunea de boala inflamator
ie a pel visului. b) Sarcina ectopica c) Chisturile ovariene pot cauza dureri ac
ute prin distensie sau ruptura. d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce nsoteste un
ovar poate fi palpata adesea pri n examinare pelviana bimanuala. e) Ruptura sarc
inii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate simula toate stadiile
apendicitei acute, ncepnd cu durere colicativa n fosa iliaca, cu raspndirea durerii
si sensibilitatii dureroase pe masura ce sngele disemineaza n cavitatea peritoneal
a. Afectiuni urologice: a) Pielonefrita - produce febra nalta, durere si sensibil
itate n unghiul costovert ebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar
de urina. b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere n flanc, cu ir
adiere cat re radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematur
ia sugereaza diagnostic ul care este confirmat de pielografia intravenoasa. Apen
dicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm de colo
n perforat. Diferentierea ntre aceste afectiuni colonice si apendicita este greu
de realizat mai ales n cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pna n fosa il
iaca dreapta. Ca o regula generala, n dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai
difuza si colo nul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenu
l clinic. Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situ
ata mai nal t si mai posterior dect n mod obisnuit si poate mima flegmonul perinefr
itic, pielonefrita acuta, neop lasmul colonie perforat sau colecistita acuta. Fe
bra mare si frisoanele sunt mai caract eristice primelor doua din afectiunile en
umerate dect apendicitei, iar piuria si durerea n unghiul c ostovertebral sunt de
asemenea prezente. Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctulu
i colecistic si poz itivarea manevrei lui Murphy n majoritatea cazurilor. Un usor
icter si o masa palpabila n regiunea v ezicii biliare

sugereaza de asemenea o colecistita acuta. EXPLORARI PARACLINICE Hemoleucograma

- evidentiaza o hiperleucocitoza globala ntre 10.000-15.000/mm cu preponderenta P
.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza formarea de abcese peri apendicular sa
u perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu este esentiala pentru diagnosticul de
apendicita ci doar semnificativa, ea putnd fi ntlnita n multe situatii de abdomen a
cut. Leucocitoz a normala se ntlneste la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu
autorizeaza expectativa d aca semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita
acuta. Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Cnd apendicele
inflama t este n contact cu ureterul sau vezica urinara se ntlneste piurie sau hem
aturie microscopi ca discreta. Daca sunt abundente, originea durerilor este sigu
r urinara. In sediment pot fi g asiti un numar semnificativ de germeni n caz de i
nfectii urinare sau genitale.

Radiografia abdominala simpla poate pune n evidenta un apendicolit la 1/3 din cop
ii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala locali
zata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita acuta la peste 90% d
in pacienti. n apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat s
e pun n eviden ta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent. n plus, ape
ndicele poate produce un efect de masa, deplasnd cecul, iar edemul tisu lar poate
duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul psoasului. Un ape
ndice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu. Ecografia abdominala este de
mare importanta la femeile de vrsta conceptiei si la copii, deoarece poate pune n
evidenta alte cauze ale durerii abdominale. Datele asociate cu apendicita acuta
includ: - ngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm; - distensia lumenului; lipsa compresibilitatii; - formarea abcesului; - lichid liber intraperitoneal.
Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator. Tomogr
afia computerizata trebuie luata n considerare la pacientii atipici la care ecogr
afia nu este disponibila sau este neconcludenta. Datele tomografice de apendicit
a sunt reprezentate de: - distensia apendicelui; - ngrosarea peretelui; - desinfi
carea inflamatorie a tesuturilor nconjuratoare; - flegmon sau abces pericecal; colectie aerica n cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia. Clisma bari
tata trebuie considerata cnd tomografia sau ecografia nu sunt de ajuto r pentru d
iagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite evaluarea
prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui colonului pentru efect de
masa, diagnosticul a fectiunilor colonului drept si ileonului terminal care pot
simula apendicita acuta. Daca sub stanta de contrast umple apendicele este putin
probabila apendicita acuta. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie n ovul
atie cu examen clinic echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din
femei se dovedesc a avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi
extirpat cu ajutorul laparascopului desi avant ajele acestei metode fata de cea
clasica nu sunt clar definite. EVOLUTIA sI COMPLICATIILE Sub actiunea tratamentu
lui medical, repausului, regimului alimentar n formele cat arale ale apendicitei
acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecnd ntr-o forma cron ica, n celel
alte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie progresiva, dnd o se
rie d e complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie. A) Plastronul apend
icular - reprezinta reactia peritoneala locala, blocnd extinderea infectiei n cavi
tatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta apare o tumora care creste relativ n di
mensiuni, ajungnd de marimea unui pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza pe
retele abdominal, facnd corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa
, neta cu limite nete.

Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin debut d

e colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de

bolnav, n special la batrni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad, fosa

iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala, reapar
e suferinta n fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o tumora. Plastro
nul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta tratamentului medical l
ocal si general, blocul apendicular poate sa dispara n 15-20 zile. n aceasta situa
tie bolnavul se externeaza cu indicatia de apendicectomie dupa 6-8 saptamni. B) A
bcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate, este o peritoni
ta localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii: Stadiul presupurati
v - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu bacili coli. Ca
uzele favorizante sunt reprezentate de: - prezenta aderentelor secundare crizelo
r anterioare; - caracterul subacut al infectiei; - sediul retrocecal al apendice
lui; - diagnosticul tardiv; Abcesul apendicular poate fi descoperit n doua cazuri
: - dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la
3 -4 zile se formeaza o supuratie localizata; - dupa o criza de apendicita acut
a aparent banala si se constata intraoperator u n apendice perforat cu puroi. In
stadiul supurativ tabloul clinic este diferit: - semne generale (caracteristice
supuratiei localizate): curba termica oscilanta , transpiratii, frisoane, stare
generala alterata, curba leucocitelor ascendenta; - semne locale - durere vie n
fosa iliaca dreapta. n lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie
de complicatii: - complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal de
terminnd o fistula , poate sa fistulizeze n rect sau vezica biliara, n cavitatea pe
ritoneala si determina perito nita generala; - complicatii generale: septicemie,
septicopiemie cu multiple metastaze, abcese hepatice, abcese pulmonare.

Abcesul descris cu localizare n fosa iliaca dreapta are o frecventa mica comparat
iv cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin localizar
ea lor, evolueaz a fara semne abdominale obiective, ntrzie diagnosticul si favoriz
eaza formarea abcesului. In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o
serie de particularitati chimice. Abcesul apendicular pelvin este localizat n fu
ndul de sac Douglas. La semnele de supuratie profunda se asociaza semne vezicale
(retentie de urina). La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuse
ul rectal se percepe c olectia n sacul Douglas. La femei se palpeaza o mpastare a
fundului de sac vaginal drept. Absenta leucoree i si unilateralitatea leziunii p
ermit de regula stabilirea diagnosticului. Abcesul retrocecal este situat n regiu
nea retrocecala. Aceasta forma de apendicit a e adeseori recunoscuta abia n stadi
ul de abces, cnd. la semnele de supuratie profunda se adau ga si semne de localiz
are ca: durere lombara joasa, nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, b
olnavul stnd n decubit lateral stng se percepe deasupra crestei iliace drepte o dur
ere si o colectie profunda. Cteva forme etiologice prezinta aspecte clinice parti
culare: - la batrni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tu
mora col ica. - la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frec
vent la abcesa re. Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica pro
bleme. Diagnosticul diferential se face cu: - cancerul de cec si abces perineopl
azic. Antecedentele trebuie sa sugereze nece sitatea irigografiei care va preciz
a diagnosticul; - flegmon pionefritic. C) Peritonitele apendiculare Peritonita a
pendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite acute (peritonite
apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei apendicite acute (peri
tonita secundara n doi timpi) sau a unui abces apendicular (peritonita secundara
n trei timpi).

Peritonita n doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia apendicelui
. Peritonita prin difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic: Bolnavul a avut n
urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul timp) a ca rei simptomatol
ogie s-a agravat nsotita de varsaturi frecvente, febra se ridica, tran zitul inte
stinal ntrziat, pulsul n discordanta cu temperatura, leucocitoza. La inspectie abdo
menul m eteorizat. Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui n peritoneul lib
er, adesea declansa ta de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu durer
i n fosa iliaca dreapta si alterarea starii generale. Peritonita n trei timpi Prim
ul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia, pent ru
ca evolueaza subacut. In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular. n al t
reilea timp, abcesul perforeaza n cavitatea peritoneala si produce peritonit a ge
neralizata. In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de se
mne: - aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu fris
oane si transpiratii; - transformarea locala a plastronului care devine dureros
central si uneori fluc tuant. Forme clinice Exista mai multe forme de peritonita
apendiculara n functie de unele particularit ati simptomatice, topografice, evol
utive, etiologice. Forma simptomatica: forma oclu ziva mai frecventa la batrni; F
orma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a ape
ndicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata es
te mai frecvent com plicatia apendicitei pelvine si retrocecala; Forma evolutiva
: n prezent domina formele mascate, forme n care peritonita nu mai poate fi rezolv
ata dect chirurgical. Forma etiologica: - peritonitele la copil sunt mai frecvent
e si mai grave din cauza rapiditatii le ziunilor la vrste mici; - peritonitele la
gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu deoarece lip
seste contractura abdominala. Diagnosticul ntr-o peritonita generalizata la adult
: se urmareste etiologia perit onitei cu apendicita acuta perforata. Se face dia
gnosticul cu perforatia unei piocolecistite, cu perf oratia unui ulcer gastroduo
denal. La copil pot aparea manifestari (gastroduodenale) abdominale n cu rsul pne
umoniei, febrei tifoide, reumatism articular acut, care pot fi confundate cu per
itonitele. Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia div
erticulului Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice, streptoc
ocice, pneumococice. In cazu

l unei peritonite generalizate secundare sunt importante doua aspecte: - recunoa

sterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal; - recunoasterea la timp a fo
rmarii abcesului apendicular din anamneza. D) Ocluziile apendiculare Apendicita
este o cauza destul de frecventa de ocluzie intestinala. Mecanismul o cluziei es
te foarte variat: - mecanic - prin strangularea unei anse intestinale, - mixt prin aglutinarea anselor intestinului subtire n jurul focarului apendicu lar. Cau
za ocluziei este de asemenea variata: - apendicitele pot fi factori de strangula
re mai ales daca vrful este fixat; - leziunile periapendiculare sunt de asemenea
raspunzatoare de bride inflamatori i precoce, abces apendicular, care determina
ocluzia prin aglutinarea anselor.

Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai multe fo
rme clinice n functie de particularitatile simptomatice, topografice, etiologice
: -forme simptomatice: n unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia, care po
ate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). n alte cazuri apendicita
apare tardiv consecutiv peritonitei; - forme topografice: ocluzie complicata iun
ii leziunilor la peritoneu. La batrni frecventa acestor sticului, ajungndu-se la s
tadiul de abces. Prognostic Aceasta depinde de stabilirea corecta a eziunilor, d
e reactivitatea organismului, de momentul nea tehnicii chirurgicale. Apendicecto
mia efectuata n primele ore e bolnav si are o evolutie buna. mai frecventa datori
ta rapiditatii difuz complicatii se explica prin ntrzierea diagno
diagnosticului, de stadiul evolutiv al l interventiei chirurgicale si corectitud
i de la debutul crizei este usor suportata d

Material si metoda Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate n p

erioada 1 iunie 200 1 - 1 iunie 2002 n sectia de Chirurgie a Spitalului judetean
nr. 1 am constatat urmatoarele: - pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 7-10 ani au fos
t n numar de 17, din care 8 de se x feminin si 9 de sex masculin; - pacientii cu
vrsta cuprinsa ntre 10-20 ani au fost n numar de 92, din care 59 fem ei si 33 barba
ti; - pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 20-40 ani au fost n numar de 87, din care 51
fem ei si 36 barbati; - pacientii cu vrsta cuprinsa ntre 40-60 ani au fost n numar
de 22, din care 12 fem ei si 10 barbati; - pacientii peste 60 ani au fost n numa
r de 9, din care 5 femei si 4 barbati. Se constata o incidenta mai crescuta la s
exul feminin iar pe categoriile de vrsta , incidenta crescuta este ntre 10-20 ani.
Limita de vrsta este cuprinsa ntre 7-70 ani.

Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri de apendicita

am constatat prezenta a: 159 apendicite acute congestive; 31 apendicite acute fl
egmonoase; 25 apendicite acute catarale; 12 apendicite acute gangrenoase.

Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata 3 caz

uri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.

2. ngrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita Apendicita acuta beneficiaza att

de tratament chirurgical ct si medicamentos. Tratamentul chirurgical consta n ape
ndicectomie (extirparea apendicelui) si se ex ecuta cu caracter de urgenta imedi
at dupa stabilirea diagnosticului de apendicita acuta. n caz de plastron apendicu
lar se iau masuri dietetice restrictive (regim hidric 2 -3 zile) si se aplica pu
nga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este tinut n repaus la pa t si se
va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala si generala este buna.
Se vor a dministra calmante si antibiotice. Foarte utila este vaccinoterapia: v
accin DELBET si POLI DIN. Daca procesul s-a resorbit clinic (nu se mai palpeaza
formatiunea tumorala caracteris tica plastronului apendicular) bolnavul va putea
merge la domiciliu si va reveni la spital pentru apendicectomie la rece" dupa 6
0-90 zile interval variabil n functie de ritmul n care a evoluat proce sul de reso
rbtie. Daca formatiunea tumorala creste n volum si devine fluctuenta, sunt semne
de abce dare si n acest caz se va interveni chirurgical de urgenta. PREGATIREA PR
EOPERATORIE A BOLNAVULUI Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au ntr-o
masura mai mare sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asiste
nta medicala va trebui sa-i faca bolnav ului o primire calda si sa arate de la nc
eput bolnavului ca are n personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sana
tatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital
sanatos. Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe,
va avea g rija sa amplaseze bolnavul nou internat n saloane cu covalescenti, care
nu au avut compli catii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente
medicale multiple. Asistenta medicala va discuta cu bolnavul n mod foarte ncurajat
or asigurndu-1 ca to tul se va desfasura n conditii perfecte, ca echipa operatorie
(chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se desfaso
are bine. Ea va da cteva detalii generale asupra modului n care bolnavul va fi tra
nsportat l a sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. D
e altfel si echipa di n blocul operator va face acelasi lucru cnd preia bolnavul,
ca totul se va desfasura normal, sa exp lice fiecare gest pe care urmeaza sa-1
faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat c
u stare generala buna. Punerea n tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care s
e desfasoara asupra lui , este de o mare importanta pentru a ndeparta teama de ne
cunoscut si surprizele neplacute dureroas e, adeseori factor de stres extrem de
important, care poate determina accidente grave. Asistenta va recolta toate prob
ele de laborator indicate de medic si se va ngriji sa-i faca bolnavului toate inv
estigatiile preoperatorii si sa introduca n foaia de observat ie, documentele n

legatura cu examenele efectuate. Actul chirurgical si cel anestezic produc unele

modificari organismului operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si post
operator se vor remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine
operatia. Inima, plamnii, ficatul, aparatul urinar sun t cele care sufera cel mai
mult n timpul unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functio
nala si modul cum vor raspunde interventiei chirurgicale se vor executa cteva exa
mene obligator ii si anume: - daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie
a plamnilor pentru a depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si net
ratata n prealabil poate complica interven tia operatorie; - se va executa EKG si
se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa pulsului si cerceta ca
litatea acestuia; - analiza simpla de urina va da informatii asupra starii funct
ionale a rinichilo r; -examinarea sngelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:

determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei crescute cu pe

ste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. n aceasta situatie mersul post
operator va fi ngreunat urmat chiar de riscuri grave, motiv pentru care n afara ca
zurilor de extrema urgenta, cnd se face corectarea intraoperator se va amna operat
ia pna la remedierea functiilor renale hepatice. Determinarea glicemiei peste 1-1
,5 %o arata ca bolnavul are un diabet zaharat. U n bolnav cu diabet nu va fi sup
us unei interventii chirurgicale, n afara cazului de maxima ur genta, atunci cnd s
-a realizat o reducere a glicemiei la normal sau cel putin la valori superio are
normalului. Acesta se obtine prin administrarea de insulina si printr-un regim
hipoglucidic. Tratamentul se va continua si intro si postoperator. tulburarile d
e sngerare si coagulare se vor remedia prin administrarea de vitamine si vitamina
K n caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de sngerare (peste 3 minute) sau
a celui de coagulare (peste 7 minute). Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si
fostilor suferinzi hepatici li se vor f ace obligatoriu probele hepatice; deter
minarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu naintea oricarei int
erventii care pune ct de ct problema administrarii intraoperato rii de snge; - de m
are importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca boln avul
are alergie la unele medicamente; - bolnavii care au folosit tranchilizante preo
perator sau hipotensoare, de tip H ipozin, pot sa faca scaderi tensionale intrao
peratorii care adeseori foarte greu se remediaza si de aceea interventia operato
rie la acesti bolnavi trebuie facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ul tima o
ara aceste medicamente. Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna naint
ea operatiei. Un bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii post
operatorii. Femeile trebuie ntrebate n legatura cu data la care trebuie sa apara c
iclul menstr ual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interven
tie chirurgicala n timpul menst ruatiei, iar pe de alta parte pentru ca tulburari
le de ciclu releva stari patologice generale sau g enitale ori prezenta unei sar
cini. In cazul apendicitei acute la rece" bolnavul va servi prnzul si cina n mod n
ormal, si nu n cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie ct mai liber.
El va bea o ca ntitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si nla
turarea starii de anxietate preope ratorie, bolnavul va primi seara nainte de cul
care, cte o tableta de Luminai si Romergan. naintea operatiei se va efectua: - rad
erea pilozitatii din regiunea nvecinata cu zona unde urmeaza a se practica i nciz
ia; - efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
dige stiv. Femeile si vor lega strns parul. Bolnavii nu vor avea la gt lantisoare,
obiecte de podoaba la mini, la gt. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacui
te pentru a se putea o

bserva capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor fi scoase pent

ru ca acestea sa n u se deplaseze n timpul anesteziei si sa astupe caile respirat
orii. Bolnavii batrni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba
si tr eimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare pre
a mare de snge n aceste vene , aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, m
otiv de producere a unui soc ntra sau pos toperator precum si pentru mpiedicarea a
paritiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute nainte ca bolnavul sa
fie introdus n sala de operatie i se va administra o fiola de Mial gin intramuscu
lar, iar cu 30 minute nainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestez
ica.

n toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si cea din

blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurndu-1 ca tot
ul se va desfasur a n conditii normale. ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL n general e
ste bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date fii nd surpri
zele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare sub
anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala,
fie prin introducerea unui ane stezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pna la 3 ml
de anestezic n functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa interventi
ei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegh eati n permanenta si
perfuzati cel putin cu ser glucozat n timpul operatiei pentru a men tine la norm
al constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a efectuarii
rah ianesteziei. n timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiune
a arteriala, puls ul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremi
tatilor si starea generala a p acientului. Se administreaza permanent oxigen pe
sonda nazala. Ori de cte ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pe
ntru ca bolnavii sa suporte bine sonda, se administreaza m iorelaxante. Se folos
esc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul. ACTUL CHIRURGICAL Consta n apendice
ctomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru abordarea apendicelui, fi
ind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o incizie oblic
a n flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei cuta
nat e trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca s
i cu leziunea presupu sa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa deschid
erea cavitatii peritoneale si dupa ef ectuarea manevrelor infructuase de gasire
a apendicului este greoaie ca executie, necesitn d modificarea cmpurilor de izolar
e, ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, e tc. De aceea este
indicat ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste exis
t enta unei leziuni apendiculare mai complexe sa se efectueze nca de la nceput o i
ncizie cutanata mai lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat,
se face sutura plan cu plan'' a peretelui abdominal si pansamentul steril. NGRIJ
IRI POSTOPERATORII Odata adus bolnavul n salonul sau, sau n cel de terapie intensi
va, asistentei medi cale i revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea tre
buie sa nu uite ca orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si sa ac
orde oricarui semn de alarma pe care l da bolnavul sau oricarui semn patologic pe
care-1 constata n starea generala a bolnavului maximum de atentie.

Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de snge sau solutii de electroliti,

asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are de administrat si
o va administra. De asemenea, va da medicatia prescrisa de medic postoperator de
cte ori este necesar va administra m edicamentatia calmanta n limita prescrisa de
medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un mom ent bolnavul, atta timp ct el
este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu
toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, p
oate sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu este supraveghea
t limba poate sa-i c ada n fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moar
a asfixiat. In caz ca bolnavul a transpirat i va schimba lenjeria. Va crea bolnav
ului cea mai buna pozitie n pat asezndu-i perna, r idicndu-i spatarul patului, ajutn
du-1 sa se miste pe o parte si pe alta, facndu-i masaje si frectii pe piept si pe
spate. Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si s
mulga pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foart
e ndeaproape. Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati n sal
oane de terap ie intensiva unde ramn un timp. Aici se trezesc n prezenta unui pers
onal necunoscut, ntr-un pat si ntr -un spatiu

deasemenea strain. Aceasta situatie poate sa le creeze neliniste, anxietate. De

aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea lor ntr-un salon de terapie intens
iva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si un procedeu special pentru respect
ivul bolnav. I se va arata ca n tera pia intensiva lucreaza cadre de aceeasi cali
tate cu cele din saloanele obisnuite si li se va v orbi n oarece masura familiari
zat cu noul loc n care se afla. Ramne apoi sarcina asistentei de terapie intensiva
sa demonstreze bolnavului ca este n deplina securitate. Acelasi lucru i se va ex
plic a si familiei care poate sa fie alarmata ca bolnavul respectiv a fost retin
ut ntr-un salon de terapi e intensiva. Asistenta medicala trebuie sa stie ca imed
iat ce pacientul este n situatie de a p une ntrebari n legatura cu evolutia operati
ei, o va face si ca majoritatea pacientilor se vor i nteresa daca afectiunea lor
nu a fost extrem de grava. Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul
a decurs normal, ca nu a fos t nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple,
pe care le da bolnavului, nu trebuie sa dea a cestuia impresia ca i ascunde ceva
ci pur si simplu ca ea stie ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s -a desfasur
at normal, ca totul a evoluat bine. NGRIJIREA PLAGII OPERATORII n obligatiile asis
tentei medicale intra si ngrijirea plagii operatorii. De la sala de operatie boln
avul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta medicala treb uie
sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa observe daca acest pans
ament nu este m bibat cu snge sau cu puroi. Daca este mbibat, ea trebuie sa anunte
imediat medicul, care va exa mina pansamentul bolnavului si va da instructiuni n
ecesare suplimentare n functie de c az. Scoaterea firelor Firele de sutura se sco
t n general ntre a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar bol navul este externat a
VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii. COMPLICATIILE POSTOPERATORII sI PREVENIREA LOR Complicatiile post-operatorii care pot aparea: - co
mplicatii hemoragice; - complicatii bronsice; - complicatii supurative; - trombo
embolii. a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma sau a
lta n modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita reinterventie, p
rintr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei ileocecoapendiculare si
ligaturarea ei n mod corect. b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecven
te complicatii postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pul
monara, bronsita, pneumonia. Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau
mai putin importante si impos ibilitatea de circulatie a aerului, n zona de sub a
cel segment. Pneumonia este de cele mai mult e ori urmarea

unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei respective, germenii microbienii

existenti aici se dezvolta si dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si
zone mai largi. De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se man
ifesta printr-un puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri torac
ice, cianoza si stare de agitatie, n scurt timp apare expectoratia mai mult sau m
ai putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei n vrsta, la fumatori
sau cei care varsa n timpul interventiei operatorii si au aspirat o p arte din co
ntinutul vomat.

Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie fa

vorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator
, preexiste nte operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au s
tat mult n decubit dorsal du pa operatie. Terapia acestei complicatii consta n pri
mul rnd n prevenirea aparitiei ei n timpul o peratiei, apoi n aranjarea corecta a po
zitiei bolnavului n pat, evitarea ca acesta sa stea p e un cearceaf mbibat cu tran
spiratii sau secretii, plasarea sa ntr-o camera bine aerisita si lip sita de germ
eni infectiosi. Cu deosebire bolnavii mai n vrsta vor fi asezati imediat dupa oper
atie alternativ cte o jumatate de ora n decubit dorsal, n decubit lateral stng, n dec
ubit lateral drept. Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la b
olnavii nca inconstie nti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze s
inguri si ct mai complex. Imediat ce bolnavu l se poate mobiliza din pat; el treb
uie sa faca miscari ct mai lente, mai ales miscari respi ratorii iar ori de cte or
i se constata ca are arbore bronsic ncarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expec
toreze. Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei
astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respira
tie profunda sa-1 sfatui asca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutat
oare pe care o prescrie medicul. c) Complicatii supurative. Marea majoritate a o
peratiilor se vindeca perprimam" f ara sa supureze. Uneori nsa plaga se infecteaz
a din diferite motive (de obicei intraoper ator) si catre a V-a si a VI-a zi apa
re un sindrom peritoneal nsotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest
caz este indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colec tiei
purulente, prin introducere de tuburi de dren n fundul de sac Douglas. d) Compli
catii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava din complicatiil e circul
atorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri n venele bazinului si ale
membrel or inferioare prezinta un pericol postoperator frecvent. Aceste cheaguri
se datoresc ncetinirii circulatiei venoase, unor traumatisme sau iritatii care s
-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce ncetineste circulatia venoasa p
ostoperatorie. Anestezia si actul chirurgical orict de novice pot fi ele, pot det
ermina uneori a paritia acestui accident. Decubitul dorsal prelungit, lipsa de m
obilizare precoce a membrelor mai ales a c olor inferioare, chiar imediat dupa o
peratie sunt factori determinanti ai operatiei cheagurilor n venele membrelor inf
erioare si ale micului bazin. La aparitia acestui accident, participa adesea dep
resiunea respiratorie (amplitudinea foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzat
a de decu bitul dorsal

prelungit. Din cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, ci

rculatia sngelui venos catre inima, mai ales n vena cava inferioara, este mult nce
tinita cauza frec venta pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispoza
nti se numara obezitatea, vrsta n aintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate,
starile de nutritie defectuoase, focarel e de infectie, prezenta de vene varico
ase. Trombii formati n venele bazinului mic sau ale membrelor infer ioare, pot sa
se dezvolte dnd tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneas
c a de aici catre plamni dnd nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moa
rtea bolnavului. A fectiunea embolica poate depasi plamnul, ajungnd la creier, und
e poate da nastere unei embol ii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sa
u chiar de moarte. Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaz
a de obicei prin du reri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie cnd
merge, fie chiar cnd sta n pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de a
sistenta medicala masndu-si pulpa, cu intenti a de a-si calma durerea. Este un ge
st inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masa j, bolnavul poate
sa-si mobilizeze cheagului prins nca de endoane care pornind apoi de-a lungul ven
ei poate da o emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta n mobi
lizarea foarte precoce n pat si imediat ce este posibil, miscarea pe propriile pi
cioare. Tratamentul curativ consta n

administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul examenelor de labo

rator (timp Quick, timp Hawell, coagulograma) a starii generale si locale a bol
navului. Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia n sine, ele p
utnd surve ni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care surv
in dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii factor
i care este modul de solutionare operator ie, urmarirea si tratamentul postopera
tor.

Dosar de ngrijire Spitalul Clinic judetean nr. 1 Sectia Chirurgie Surse: - foaia
de observatie; - pacientul; - echipa de ngrijire; - apartinatori. Date de identif
icare: Nume: Sandoiu Prenume: Mariana Data nasterii: 16 august 1977 Vrsta: 25 ani
Nationalitate: romna Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data internarii
27.05.2002 Data exter narii 02.06.2002 Diagnosticul la internare: Apendicita acu
ta Diagnosticul la externare : Apendicita acuta flegmonoasa. Motivele internarii
: -dureri n epigastru si n fosa iliaca dreap ta; - greturi; - varsaturi; - insomni
e. Istoricul bolii: Pacienta n vrsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile dure
ri difuze n epigastru si n fosa iliaca dreapta, iradiind n membrul pelvin drept, n p
usee, cu gr eturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somn insuficient, cu tr
eziri repetate. Simptomatologia s-a accentuat n urma cu 24 h, bolnava prezentnd va
rsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de urgent
a. Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome
de apendicita acuta. Antecedente: - heredo-colaterale: fara importanta; - perso
nale-patologice: neaga alte afectiuni. Situatia familiara si sociala Situatie fa
miliara: - necasatorita Numar de copii: Situatie sociala: vnzatoare magazin alime
ntar. Conditii de viata: - bune. Locuies te mpreuna cu parintii ntr-un apartament
de 3 camere. Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria - tata: Sand
oiu Valentin Aspecte psihologice Stare de constienta: constienta, comunica verba
l Comportament: normal Examenul c linic general: Stare generala alterata. Tegume
nte si mucoase normal colorate. Tesut subcutanat normal reprezentat.Tesut muscul
ar normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular: - int egru morfofunctional. S
istem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem respirator: - c ai respiratorii s
uperioare permeabile; - torace normal conformat, amplitudinea miscarilor respira
torii egale; - percutie - sonoritate pulmonara; - auscultatie -murmur vezicular
prezent bilateral, fara raluri. Sistem cardio-vascular: -zona precordiala de asp
ect normal; - zgomote cardiace normale; - soc apexian n spatiul V intercostal stng
pe linia medioclaviculara; - artere pulsatile; - TA 120/70 mmHg; - puls 65 b/mi
n;

-A.V. 65 b/min. Aparat digestiv: -abdomen normal conformat; - durere n fosa iliac
a dreapta cu manevra Blumberg pozitiva; - greturi, varsaturi; -tranzit intestina
l absent; -aparare musculara discreta n etajul abdominal inferior. Aparat uro-gen
ital: -rinichi nepalpabili; - mictiuni fiziologice; - semnul Giordano negativ. S
istemul nervos: -ROT - prezente bilateral -RFM - prezente bilateral Sistem endoc
rin - normal. Educatie sanitara Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava n legatu
ra cu interventia chirurgicala s i cu pregatirea preoperatorie necesara. Asisten
ta pune la curent bolnava n legatura cu regimul al imentar pe care trebuie sa-1 r
especte si cu consecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebu ie sa aduca l
a cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea
d eoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele ut
ilizate pre-, intrasi post-operator. ncaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava
trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de igiena personala. Apartinatori
i trebuie sa respecte programul de vizite. Anamneza asistentei medicale Evaluare
a celor 14 nevoi fundamentale 1) A respira. Nevoia este satisfacuta. Pacienta ar
e cai respiratorii permeabile, centrul respi rator este maturizat, cutia toracic
a are o expansiune buna, centrii care regleaza respiratia functione aza bine - a
re o respiratie normala, frecventa respiratorie este buna = 17 respiratii/minut;
este supla, ritmica, ampla pe nas, miscarile toracice sunt simetrice. Respira b
ine n pozitiile ortosta tism, seznd, culcat. Respiratia este de tip costal superio
r. 2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca). Pacienta prezinta o denii ti
e buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda, limba este roz, gingiile sunt roz
si aderente dintilor. Masticatia este usoara, eficace, cu gura nchisa. R efluxul
de deglutitie este prezent, programul meselor consta n: 3 mese si 2 gustari urmat
e d e 10 ore de repaus nocturn, consuma lichide n functie de nevoie, nu are obice
iuri alimentare deosebite. De cteva zile nevoia este deficitara - pacienta prezin
ta o dificultate n digestia si absorbtia medicamentelor, prezinta greturi si vars
aturi, alimentare ocazionala, pierde n gr eutate. 3) A elimina. Nevoia este alter
ata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml n 24 ore dator ita varsaturilor
incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte concentrata - are densi
t ate crescuta); prezinta greturi si varsaturi. Bolnava este constipata, scaunul
absent de 2 zile din cauza unui tranzit intesti

nal deficitar, pierznd astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi). Pacient

a prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si a imposibil itatii
de a defeca. 4) A se misca, a pastra o buna postura. Nevoia este partial satisf
acuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie, adduct ie, flexie-extensie, rota
tie, pronatie, supinatie, circumductie, uneori executa exercitii fizice cu s cop
ul de a mbunatati randamentul muschilor si circulatia.

Pacienta prezinta o postura inadecvata ( cocos de pusca") datorita disconfortulu

i abdominal (dureri n epigastru) si dureri localizate n regiunea fosei iliace drep
te, durerea iradiind si n membrul pelvin drept, genernd dificultate de deplasare.
5) A dormi si a se odihni. Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1
-2 ore pe zi dupa ce a serv it masa de prnz, sa se culce la aceeasi ora; uneori na
inte de culcare face cu placere o baie calda , serveste o cana de lapte cald si
citeste reviste de moda (ultimele aparitii). Somnul este regenerator, calm, Iara
cosmaruri, fara ntreruperi, adoarme cu usurin ta si se trezeste odihnita, are vi
se agreabile, placute. In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somn
ul nocturn din ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si cantitativ normal din cau
za durerilor din epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie. 6) A se mbrac
a si dezbraca. Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motor
ie, este ordona ta, i place sa poarte haine curate tot timpul, n orice activitate
este functionala, estetica; po arta vesminte adecvate climatului, statutului soc
io-cultural. 7) A-si mentine temperatura corpului n limite normale. Nevoia este s
atisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta n limite normale (are 376 C); culoa
rea tegumentelor se mentine normala conform temperaturi i; seara temperatura pac
ientei, n urma efortului fizic din timpul zilei, nu depaseste limi tele normale (
378oC). 8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele. Nevoia nu este alt
erata. Pacienta si face dus zilnic, are obiceiuri de igiena si curatenie potrivit
modei: o coafura anume, foloseste produse cosmetice pentru mentinere si nfrumuse
t are; are par scurt; urechile sunt curate, de configuratie normala, nasul are m
ucoasa nazala u meda, fosele nazale sunt libere; cavitatea bucala: dentitie buna
, completa, fara carii; unghi ile sunt curate, taiate scurt, au culoare roz, pie
lea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; si spala dintii de 3 ori/zi,
foloseste produse de calitate; si spala parul de doua ori pe saptamna. 9) A evita
pericolele. Nevoia este deficitara. a. Pacienta acuza durere n epigastru si fosa
iliaca dreapta manifestata prin faci es crispat. b. Practica metode de destinde
re, de relaxare si de control al emotiilor, traieste ntr-un mediu salubru cu umid
itate cuprinsa ntre 30-60 %, fara poluare fonica. c. Pacienta prezinta anxietate
datorata incertitudinii fata de prognosticul bolii manifestata prin insomnie, ir
itabilitate, ngrijorare. d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respirato
rii (gripa, amigdalita). 10) A comunica. Nevoia este satisfacuta. Organele de si
mt ale pacientei sunt ntr-o stare de buna functionare

(acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si olfactiva, sensibilita

te tactila si dureroasa), are un debit verbal usor cu ritm moderat, foloseste u
n limbaj clar, precis. si ex prima clar gndurile, are o imagine pozitiva de sine,
are o atitudine receptiva si de ncredere n altii, stabileste relatii armonioase n f
amilie, cu prietenii, comunica cu personalul med ical. 11) A actiona conform pro
priilor convingeri si valori, de a practica religia.

Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista la

slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturil
e mari si pe cele de miercurea si vinerea de peste an; si face timp pentru rugaci
une si meditatii, participa la fapte de um anitate. Uneori doneaza lucruri n scop
uri caritabile. 12) Nevoia de a fi util. Nevoia nu este alterata. Pacienta este
integra din punct de vedere fizic si psih ic, functiile fiziologice ndeplinesc o
activitate optima; uneori are tendinta la autocritica (a titudine critica fata d
e ideile si actiunile proprii) si este receptiva fata de opiniile celor din jur
, ncearca sa ia hotarri pe baza chibzuintei proprii (ca o forma de exprimare a ind
ependentei vointei). S unt prezente starile de stima de sine si imagine de sine
pozitiva. 13) A se recrea. Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse
tehnici de relaxare, organi zeaza activitati recreative individuale sau n grup (j
ocuri distractive, de echilibrare si tonifica re, auditii muzicale, vizionari de
filme), citeste cu placere orice tip de carti, reviste, ele. 14) A nvata cum sasi pastreze sanatatea Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficien
te despre boala sa, si doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru, est
e dornica de a acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni infectiil
e respiratorii la care este predispusa.

Nevoile afectate Obiective globale: - pacienta sa revina la nivelul optim de san

atate; - pacienta sa aiba stabilita cauza si ntinderea leziunii; - pacienta sa fi
e de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea independent ei functionale;
- pacienta sa nteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale. O
biective intermediare: - pacienta sa nteleaga importanta examenelor clinice si de
laborator pentru stabi lirea diagnosticului; - sa fie capabila pna la sfrsitul sp
italizarii sa-si recapete independenta fata de nevoile afectate si sa aiba ncrede
re n personalul medico-sanitar; - sa nteleaga necesitatea regimului alimentar, sa1 cunoasca si totodata sa-1 res pecte. Obiective specifice: - sa-si mentina n lim
ite optime balanta hidro-electrolitica; - sa aiba un somn odihnitor; - sa-i disp
ara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta ; - sa-si
diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile aces tei int
erventii, a tratamentului medicamentos.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 27. 05. 2008 A se alimenta si hidrata Alimentatie inadecvata prin deficit di
n cauza greturilor si varsaturilor manifestata prin constipatie. a) Pacienta sa
nu prezinte greturi si varsaturi, sa fie echilibrata hidroelectroMc si nutrition
al n 24 ore. b) Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa aiba o stare de bine. a) A
sistenta ajuta pacienta n timpul varsaturilor, sprijinind-o; - protejeaza lenjeri
a cu musama si o aseaza n functie de pozitia pacientei; - aseaza pacienta n decubi
t lateral cu capul la marginea patului; - face bilantul lichidelor ingerate si e
liminate; - reduce sau opreste raportul de lichide, eventual o serveste cu putin
ceai rece de musetel (nendulcit); - administreaza substante acidulate cu lamie (r
eci), fara a fi dulci la 2-3 ore n portii mici (lOOml); - alimenteaza pacienta pa
renteral substituind perfuzii cu glucoza 5% (500ml/zi) si ser fiziologic (1500 m
l/zi),

hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi si electroliti (4g Na. 3g K.

2g Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g Cl); - aplica tratamentul medicamentos la indicat
ia medicului: antibiotice, vitamine, saruri minerale; -administreaza la indicati
e laxative; -efectueaza la nevoie clisma evacuatoare simpla (sanuleioasa). Pacie
nta este echilibrata nutritional, Greutatea corporala se mentine constanta. Paci
enta prezinta o stare de bine si confort.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are b)- asigura un climat cald, confortabil, bine aerisit; -ncurajeaza pacienta s
a-si exprime emotiile si sentimentele n legatura cu starea sa; -i explica scopul i
nterventiilor. Deficit de Pacienta sa Pacienta volum fie -asistenta supravegheaz
a pulsul, este lichidian din echilibrata tensiunea arteriala, echilibrata cauza
volumic si apetitul, semnele de deshidratare, nutritional, varsaturilor nutritio
nal n scaunul si greutatea nu prezinta manifestat 24 ore corporala; semne de prin
scadere -pregateste pacienta preoperator; deshidratare. ponderala -face bilantu
l zilnic hidroelectrolitic; -administreaza solutiile perfuzabile prescrise de me
dic. A se Disconfort Pacienta sa -asistenta asigura repaosul la Durerile misca,
a abdominal nu prezinte pat fizic si psihic n abdominale pastra o din cauza durer
i n perioadele evolutive; s-au redus. buna procesu-lui epigastru si -administreaz
a medicatia postura inflamator intestinal mani-festat prin du-reri n epigastru si
fosa iliaca dreapta si greturi. fosa iliaca dreapta n 2 zile. prescrisa de medic
(antiinflamatoare, antiinfectioasa, antialgice) si urmareste efectele medicatie
i; -administreaza medicamentatia antispastica (la indicatia medicului).

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A evita Anxietate din Sa diminueze -furnizeaza pacientei cunostintele perico
lele cauza incertitudinii fata de 5 prognosticul bolii manifestata prin insomnie
, ngrijorare, iritabilitate. anxietatea pacientei, sa i se atrasa atentia asupra
normelor medicale si de viata ce trebuie respectate n 24 ore. Pacienta sa benefic
ieze de un mediu de siguranta, tara infectii. necesare despre boala, despre trat
amentul de ntretinere; -asistenta ajuta pacienta sa identifice factorii care-i al
tereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea; -face cu pacienta un bilant al f
ortelor si deficientelor sale; -asigura un climat ct mai personal posibil: obiect
e personale aduse de acasa, etc; -ia masuri de evitare a receptivitatii la infec
tii intraspitalicesti; -informeaza si stabileste mpreuna cu pacienta planul de re
cuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului. A-si Risc d
e Pacienta sa-si -asistenta aplica comprese reci, mentine hipertermie mentina mpa
chetari reci, punga cu temperadatorita temperatura gheata, frictiuni; aeriseste
tura procesului corpului n ncaperea; constanta inflamator manifestat prin transpir
atii abundente

limite fiziologice. Pacienta sa aiba o stare de bine fizic si psihic. -asigura mb

racaminte lejera; -administreaza medicatia recomandata de doctor (antibiotice);
-asistenta calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore; -serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide (parenteral); -asistenta schimba des lenjeria de pat s
i de corp; -mentine igiena tegumentelor;

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are -pregateste psihic pacienta naintea tehnicilor de recoltare si examinare. -as
istenta dezinfecteaza plaga operatorie cu alcool medicinal 70 si aplica un pansam
ent steril; Plaga operatorie are o evolutie buna 28. 05. 2008 A fi curat, a-si p
roteja tegumentele si mucoasele Alterarea integritatii tegumentelor datorita pla
gii. Regulile de igiena sa fie respectate cu strictete A evita Durerea Sa-si -as
istenta asigura tratament cu Durerile au pericolele manifestata diminueze antial
gice si antiseptice scazut n prin semnele durerii (masura de prevenire a intensit
ate fata crispata n 24 ore complicatiilor septice) la datorita indicatia spasmelo
r medicului musculare A se Incapacitate Pacienta sa fie -la indicatia medicului
asistenta Pacienta alimenta de echilibrata asigura regimul hidric, este si hidra
ta alimentare hidroelectrolitic alimentnd pacienta parenteral, echilibrat a caupr
in perfuzii cu glucoza hidroeleczata de contra5% l00ml, electroliti; trolitic in
dicatiile -calculeaza necesarul de calorii; fizice -face bilantul hidroelectroli
tic; manifestate -asigura un climat cald, prin dificultate confortabil. de diger
are 29. A fi curat, Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga 05. a-si
integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool 70 si apoi operatorie 2008 prote
ja tegumentegumentelor datorita plagii. respectate cu

strictete aplica un pansament steril; are o evolutie

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are buna A se Imobilitate -pacienta sa -asistenta ajuta bolnava sa se Pacienta a
misca datorita contraindicatiilor s fizice manifestata prin dificultatea de a m
erge se deplaseze putin cu ajutor n decurs de 24 ore ridice din pat o sprijina, o
ajuta sa faca primii pasi postoperator; -asistenta o ncurajeaza psihic felicitndu
-o, dupa primele progrese facute. mers ajutata, ncepe sa se adapteze. A se Dificu
ltate n a -pacienta sa -asistenta identifica capacitatea si Pacienta s e mbraca se
mbraca ca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin miscari l
imitate (insuficiente), lipsa fortei. se mbrace, dezbrace singura, n termen de 32
ore; -sa se mbrace cu ajutor, n termen de 24 ore. limitele fizice ale pacientei; -i
acorda timp suficient pentru a se mbraca si dezbraca, i recomanda, daca ameteste,
sa se mbrace n fotoliu,

seznd; -sugereaza apartinatorilor sa-i procure pacientei haine largi, usor de mbra
cat, cu nod de ncheiere simplu. ncaltaminte fara siret. mbraca cu ajutor si apoi si
ngura. Dificultate n -sa se ncalte, -educa pacienta cu privire la Pacienta se a se
ncalta si descalte sinimportanta vestimentatiei; mbraca cu descalta gura n 32 ore;
-sa cunoasca importanta -o supravegheaza cu ce se mbraca; -ncurajeaza pacienta. a
jutor si apoi singura.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are satisfacerii de a se mbraca si dezbraca n termen de 24 ore. 30. A evita Nelini
ste n -sa nu mai fie -asistenta informeaza pacienta cu Pacienta si-a 05. pericole
le legatura cu nelinistita; privire la masurile de nsusit 2008 posibilitatea apar
itiei unor complicatii -sa nu prezinte complicatii. prevenire a complicatiilor p
ostoperatorii; -explica pacientei cum sa participe la ngrijirile postoperatorii (
sustinerea plagii cnd tuseste, exercitii respiratorii, mobilizare, etc); -i da inf
ormatii relative la pansament, tulburari de dren, aparate de monitorizare. infor
matiile si a nteles necesitatea participarii la ngrijirea proprie. A se Dificultat
e n -sa se -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a alimenta a se alimenta a
limenteze; pacientei asupra nceput sa si hidrata datorita lipsei cunoasterii alim
entelor permise, manifestata prin lipsa apetitului -sa prezinte un apetit normal
; -sa fie echilibrata nutritional n 24 ore alimentelor permise si interzise; -ser
veste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentat
e atragator, la nceput putin ceai, cu lingurita, (rece) apoi supe de zarzavat, le
gume sub forma de pireuri, lapte dulce;

-asistenta aplica musama si o aseaza n timpul alimentarii pacientei pentru a prev

enii murdarirea lenjeriei de pat si de corp ale pacientei; -i explica importanta
reluarii alimentarii normale. mannce alimente usor digerabile.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 31 05. 2008 A fi curat, a-si proteja tegument ele si mucoasele. A se misca A
lterarea integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii. Pacienta prezinta
imobilitate datorita slabiciunii manifestata prin deficienta n miscare. -regulil
e de igiena sa fie respectate pentru prevenirea infectiilor. -asistenta ngrijeste
plaga operatorie cu alcool medicinal 70 si aplica un pansament steril. Plaga ope
ratorie are o evolutie corespunza toare. Sase deplaseze fara ajutor n 24 ore. -as
istenta ncurajeaza psihic pacienta; -i asigura securitate absoluta; -o felicita pe
ntru progresele facute la fiecare pas. Pacienta merge fara aiutor. A nvata Insufi
cienta cunoastere

despre interventia chirurgicala suferita provoaca probleme manifestate prin cere

ri de informatii. Pacienta sa nteleaga procedurile si urmarile postoperatorii si
sa nteleaga ngrijirile necesare n convalescenta. -asistenta clarifica cu pacienta c
onceptiile eronate; o informeaza si i explica diferite proceduri preoperatorii (a
sepsia, medicatia. restrictia de alimente), i explica procedurile postoperatorii
(importanta lor); -ncurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele si nelinistea;
-i furnizeaza date despre boala, despre tratament si regimul igienodietetic. Paci
enta a nteles explicatiile si este putin mai linistita

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga curat
integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii. igiena sa fie respectate c
u strictete. pansament steril. operatorie nu s-a complicat. 01. A se Dificultate
n a -sa se -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a 06. alimenta se aliment
a alimenteze; pacientei asupra nceput sa 2002 si hidrata datorita lipsei cunoaste
rii alimentelor permise, manifestata prin lipsa apetitului. -sa prezinte un apet
it normal; -sa fie echilibrat nutritional n 5 24 ore. alimentelor permise si inte
rzise; -asistenta aplica musama si o aseaza n timpul alimentarii pacientei pentru
a prevenii murdarirea lenjeriei de pat si de corp ale pacientei; -asistenta adm
inistreaza regimul recomandat de medic. mannce alimente usor digerabile. 01. 06.
2002 A se misca Pacienta prezinta imobilitate datorita plagii operatorii manifes
tata prin deficienta n miscare, Sa se

deplaseze fara ajutor n 24 ore. -asistenta ncurajeaza psihic pacienta; -i asigura s

ecuritate absoluta; -o felicita pentru progresele facute la fiecare pas; -asiste
nta explica necesitatea unei mobilizari ct mai timpurii. Pacienta merge fara ajut
or. A fi curat Alterarea integritatii tegumentelor Regulile de igiena sa fie res
pectate cu -se face toaleta plagii si se aplica pansament steril. Plaga operator
ie nu s-a

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are datorita plagii operatorii strictete. complicat. A se Dificultate n -sase -as
istenta exploreaza preferintele Pacienta a alimenta ai se alimenta alimenteze; p
acientei asupra nceput sa si hidrata datorita lipsei cunoasterii alimentelor perm
ise, manifestata prin lipsa apetitului. j. -sa prezinte un apetit normal; -sa fi
e echilibrata nutritional n 24 ore. alimentelor permise si interzise; -asistenta
aplica musama si o aseaza n timpul alimentarii pacientei pentru a prevenii murdar
irea lenjeriei de pat si de corp ale pacientei; -asistenta administreaza regimul
recomandat de medic. mannce usor digerabile. 02.A fi Alterarea Regulile de -se f
ace toaleta plagii si se aplica Piaga 06. curat integritatii igiena sa fie pansa
ment, steril. operatorie 2008 tegumentelor datorita plagii operatorii respectate
cu strictete. nus-a complicat. i 03. A fi Alterarea Regulile de -se face toalet
a plagii si se aplica Plasa 06. curat integritatii igiena sa fie pansament steri
i. operatorie 2008 tegumentelor datorita plagii operatorii respectate cu stricte
te. nu s-a complicat.

La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se alimenta si

hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura = gr.2;
- a dormi, a se odihni = gr.2; a mentine temperatura corpului n limite normale =
gr. 3; a evita pericolele = gr. 2. Gradul de dependenta la internare este de 22,
ceea ce traduce o dependenta moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 1
9, dat de alterarea urmatoarelor nevoi: a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi c
urat, a-si proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2; a nvata cum sa-si past
reze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta este de 15, dat de altera
rea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr. 2). Pacientul se extern
eaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de alterare a nevoii de a fi u
lii, avnd indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE Analize de laborator Explorari functionale

Tratament Dieta Valori reale Valori normale Uree 36mg% 20-40 mg% Examen l.Xilina
fl Regim Glicemie 70-110mg% ecografic al 2.MialginfI hidric: ceai 75mg% 11,5-15
g% abdomenului 3.Algocalmin fi rece Hemoglobina 4.000-8.000 4.Fenobarbital fi nen
dulcit = 12g% /mm 5.Marisang fi I Leucocite = 6. Vitamina C fi 10.000/mm3 1 Iema
tocrit = 36-42% 1.Glucoza 5% Regim hidric: 36% 4-4,5mil/mm3 (I500ml) supe Hemati
i = 2.Ser fiziologic de zarzavat, 4mil/mm3 97oo(1000ml) ceai rece 3.Fenobarbital
f III nendulcit regim 4.Algocalmin fi sodat 5.VitaminaC fi Hemoglobina 11,5-15 g
% 1.Glucoza 5% Supe de = 13g% 70-110 (1500ml) zarzavat Glicemie= mg% 2.Ser fizio
logic mbogatite 85mg% 12-15" 97oo(1000ml) cu gris si T.Quick=13" 60-120" 3.Fenoba
rbital fi orez T.Howell=70" 4.Algocalmin fi 1.Glucoza 5% Regim cu supe (1500ml)
de zarzavat, 2.Ser fiziologic brnza de vaci, 97oo(l000ml) oua 3.Fenobarbital fi 4
.Algocalmin fi 1.Glucoza 5% Regim cu supe (1500ml) de zarzavat, 2.Ser fiziologic
brnza de vaci, 97oo(I000ml) oua

1. Algocalmin tb. I Regim cu supe de zarzavat, brnza de vaci, oua

Pacienta Badea Ioana n vrsta de 44 ani se interneaza pe 27.04.2002 prezentnd dureri

n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I se pune diagnosticul d
e Apend icita acuta. Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgent
a. Intraoperator se p une diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistic
a bilaterala: Chist de ovar drept. La internare pacienta prezenta dependenta la
nivelul nevoilor: a se alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna
postura = gr.2; a evita pericolele = gr. 2; a mentine temperatura corpului n limi
te normale = gr. 3. Gradul de dependenta la internare este de 19, fiind o depend
enta moderata. In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel: l
a 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea urmatoarelor ne
voi: a se misca =" gr.2; a se mbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gra
dul d e dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr.
2). La externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiind
aceea de a fi util, pacienta neputnd face efort uri fizice mari si necesitnd zile
de concediu medical.

PLAN DE NURSING Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective I

nterventii Evaluare 27. A se Alimentatie a) Pacienta sa. Asistenta ajuta pacient
a n Pacienta 04. alimenta inadecvata nu prezinte timpul varsaturilor, sprijinindo; este 2008 si hidrata prin deficit din cauza greturilor si varsaturilor manife
stata prin constipatie. greturi si varsaturi, sa fie echilibrata hidroelectrolit
ic si nutritional n 24 ore. - protejeaza lenjeria cu musama si aleza n functie de
pozitia pacientei; - aseaza pacienta n decubit lateral cu capul la marginea patul
ui; - face bilantul lichidelor ingerate si eliminate; - reduce sau opreste aport
ul de lichide, eventual o serveste cu putin ceai rece de musetel (nendulcit); -ad
ministreaza substante acidulate cu lamie (reci), fara a fi dulci la 2-3 ore n port
ii mici (lOOml); -calculeaza numarul de calorii n functie de starea pacientei, ad
augnd pentru fiecare grad de temperatura peste 37C cte 13% (260 calorii peste cele
2000 calorii de care are ea nevoie zilnic) echilibrata nutritional. Greutatea co
rporala se mentine constanta. Pacienta prezinta o stare de bine si confort.

-alimenteaza pacienta parenteral substituind perfuzii cu glucoza 5% (500ml/zi) s

i ser fiziologic (1500 ml/zi), hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoaci
zi si electroliti (4g Na, 3g K, 2g Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g CI); -aplica trata
mentul medicamentos la indicatia medicului: antibiotice, vitamine, saruri minera
le; -administreaza la indicatie laxative; -efectueaza la nevoie clisma evacuatoa
re simpla

(sanuleioasa).

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 27. 04. 2008 Deficit de volum lichidian din cauza varsaturilor manifestat pr
in scadere ponderala Pacienta sa fie echilibrata volumic si nutritional n s 24 or
e -asistenta supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, apetitul, semnele de des
hidratare, scaunul si greutatea corporala; -pregateste pacienta preoperator; -fa
ce bilantul zilnic hidroeectrolitic; -i explica scopul interventiilor; -administre
aza solutiile perfuzabile prescrise de medic. Pacienta este echilibrata nutritio
nal, nu prezinta semne de deshidratare. A se misca, a pastra o buna postura Disc
onfort abdominal din cauza procesului inflamator intestinal manifestat prin dure
ri n epigastru si fosa iliaca dreapta si greturi.

Pacienta sa nu prezinte dureri n epigastru si fosa iliaca dreapta n 2 zile. - asis

tenta asigura repaosul la pat fizic si psihic n perioadele evolutive; - administr
eaza medicatia prescrisa de medic (antiinflamatoare, antiinfectioasa, antiagice)
si urmareste efectele medicatiei; - administreaza medicamentatia antispastica (l
a indicatia medicului). Durerile abdominale s-au redus. 27. A evita Anxietate di
n Sa -furnizeaza pacientei cunostintele 04. pericolele cauza incertidiminueze ne
cesare despre boala, 2008 tudinii fata de prognosticul anxietatea pacientei n 24
de ore, sa i se despre tratamentul de ntretinere; -asistenta ajuta pacienta sa id
entifice factorii care-i altereaza capacitatea de a-si conserva sanatatea;

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are bolii manifestata prin insomnie, ngrijorare, iritabilitate. atraga atentia as
upra normelor medicale si de viata ce trebuie respectate. Pacienta sa beneficiez
e de un mediu de siguranta, fara infectii. -face cu pacienta un bilant al fortel
or si deficientelor sale; -asigura un climat ct mai personal posibil: obiecte per
sonale aduse de acasa, etc; -ia masuri de prevenire a infectiilor intraspitaicest
i; -informeaza si stabileste mpreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de
sanatate si cresterea rezistentei organismului. 27. 04. 2008 A-si mentine tempe
ratura constanta Hipertermie datorita procesului infectios 1 manifestat prin tra
nspiratii Pacienta sa-si mentina temperatura corpului n limite fiziologice. -asis
tenta aplica comprese reci, mpachetari reci, punga cu gheata, frictiuni; -aerises
te ncaperea;

-asigura mbracaminte lejera; -administreaza medicamentatia recomandata de doctor

(antibiotice, antitermice); Pacienta sa fie abundente echilibrata -asistenta cal
culeaza bilantul hidroelectrolitic. ingesta-excreta pe 24 ore; Pacienta sa aiba
-serveste pacienta cu cantitati o stare de bine mari de lichide (parenteral); fi
zic si psihic. -asistenta schimba des lenjeria de pat si de corp; -mentine igien
a tegumentelor; -pregateste psihic pacienta naintea tehnicilor de recoltare si ex
aminare.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 28. A fi curat. Alterarea -regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga -plaga
04. a-si prointegritatii igiena sa fie operatorie cu alcool operatorie 2008 tej
a tegumentele si mucoasele tegumentelor datorita plagii. respectate cu strictete
5 medicinal 70 si aplica un pansament steril; are o evolutie 04. 2008 A evita pe
ricolele Durerea manifestata prin fata crispata datorita plagii operatorii Sa di
minueze semnele durerii n 24 ore -asistenta asigura tratament cu antialgice la in
dicatia medicului Durerile au scazut n intensitate A se Incapacitate Pacienta sa
fie -la indicatia medicului asistenta Pacienta alimenta de echilibrata asigura r
egimul hidric, este si hidrata alimentare cauzata de contraindicatele fizice man
ifestate prin dificultatea de a digerare hidroeiectrolitic alimentnd pacienta par
enteral, prin perfuzii cu glucoza 5% lOOml, electroliti; -calculeaza necesarul d
e calorii: -face bilantul hidroeiectrolitic; -asigura un climat cald, confortabi
l. echilibrata hidroeiectrolitic 29.A fi curat, Alterarea Regulile de -asistenta
curata plaga Plaga

04. a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool 70 si apoi operatorie 20

08 proteja tegumentele si mucoasele tegumentelor datorita plagii. resnectate cu
strictete aplica un pansament steril; are o evolutie buna

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 29. 04. 2008 Ase misca Imobilitate datorita contraindicatiilor fizice manife
stata prin dificultatea de a merge Pacienta sa se deplaseze putin cu ajutor n dec
urs de 24 ore -asistenta ajuta bolnava sa se ridice din pat, o sprijina, o ajuta
sa faca primii pasi postoperator; -asistenta o ncurajeaza psihic felicitndu-o, du
pa primele progrese facute. Pacienta a mers ajutata, ncepe sa se A se Dificultate
n a -pacienta sa -asistenta identifica capacitatea si Pacienta s e mbraca se mbrac
a ca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii manifestata prin 5 miscari limi
tate (insuficiente), lipsa fortei. Dificultate n a se ncalta si descalta se mbrace,
dezbrace singura, n termen de 32 ore -sa se mbrace

cu ajutor, n termen de 24 ore. -sa se ncalte, descalte singura n 32 ore; limitele f

izice ale pacientei; -i acorda timp suficient pentru a se mbraca si dezbraca, i rec
omanda, daca ameteste, sa se mbrace n fotoliu, seznd; -sugereaza apartinatorilor sa
-i procure pacientei haine largi, usor de mbracat, cu nod de ncheiere simplu, ncalt
aminte rara siret. -educa pacienta cu privire la importanta vestimentatiei; -o s
upravegheaza cu ce se mbraca; -ncurajeaza pacienta. mbraca cu ajutor si apoi singur
a.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 30. A evita Neliniste n -sa nu mai fie -asistenta informeaza pacienta Pacient
a si -a 04. pericolele legatura cu nelinistita; cu privire la masurile de nsusit
2008 posibilitatea aparitiei unor complicatii -sa nu prezinte complicatii. preve
nire a complicatiilor postoperatorii; -explica pacientei cum sa participe la ngri
jirile postoperatorii (sustinerea plagii cnd tuseste, exercitii respiratorii, mob
ilizare, etc); -i da informatii relative la pansament, tuburi de dren, aparate de
monitorizare. informatiile si a nteles participarii la ngrijirea proprie. 30. 04.
2008 A se alimenta si hidrata Dificultate n a se alimenta datorita lipsei cunoas
terii alimentelor permise. manifestata prin lipsa apetitului -sase alimenteze; sa prezinte un apetit normal; -sa fie echilibrata nutritional n 24 ore -asistenta
exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise; -ser
veste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate, prezentat
e

atragator, la nceput putin ceai. cu lingurita, (rece) apoi supe de zarzavat, legu
me sub forma de pireuri, lapte dulce; -asistenta aplica musama si aleza n timpul
alimentarii pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei de pat si de corp a
le pacientei; -i explica importanta reluarii alimentarii normale. Pacienta a ncepu
t sa mannce alimente usor digerabile A fi curat, Alterarea -regulile de -asistent
a ngrijeste plaga Plaga a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool medi
cinal operatorie proteja tegumentelor respectate 70 si aplica un pansament are o
tegumendatorita plagii pentru steril. evolutie tele si operatorii. prevenirea co
respunzamucoasele. infectiilor. 5 toare.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 30. A se Pacienta Sa se -asistenta ncurajeaza psihic Pacienta 04. misca prezi
nta deplaseze fara pacienta; merge fara 2008 imobilitate datorita slabiciunii ma
nifestata prin deficienta n miscare. ajutor n 24 ore. -i asigura securitate absolut
a; -o felicita pentru progresele facute la fiecare pas. ajutor. A nvata Insuficie
nta cunoastere despre interventia chirurgicala suferita provoaca probleme manife
state prin cereri de informatii. Pacienta sa nteleaga procedurile si urmarile pos
toperatorii si sa nteleaga ngrijirile necesare n convalescenta. -asistenta clarific
a cu pacienta conceptiile eronate; o informeaza si i explica diferite proceduri p
reoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de alimente), i explica procedurile
postoperatorii (importanta lor); -ncurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele
si nelinistea; -i furnizeaza date despre boala, despre tratament si regimul igien
odietetic. Pacienta a nteles explicatiile si este putin mai linistita

30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga 04. curat int
egritatii igiena sa fie aplica pansament steril. operatorie 2008 tegumentelor da
torita plagii operatorii. respectate cu strictete. nus-a complicat.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 01. Ase Dificultate n a -sase -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a 0
5. alimenta se alimenta alimenteze; pacientei asupra nceput sa 2008 si hidrata da
torita lipsei cunoasterii alimentelor permise, manifestata prin lipsa apetitului
. -sa prezinte un apetit normal; -sa fie echilibrat nutritional n 24 ore. aliment
elor permise si interzise; -asistenta aplica musama si aleza n timpul alimentarii
pacientei pentru a prevenii murdarirea lenjeriei de pat si de corp ale paciente
i; -asistenta administreaza regimul recomandat de medic. mannce alimente usor dig
erabile. 01. 05. 2008 Ase misca Pacienta prezinta imobilitate datorita plagii op
eratorii manifestata prin deficienta n miscare. Sase deplaseze tara ajutor n 24 or
e. -asistenta ncurajeaza psihic pacienta; -i asigura securitate absoluta; -o felic
ita pentru progresele facute la fiecare pas; -asistenta explica necesitatea unei
mobilizari ct mai timpurii. Pacienta merge fara

ajutor. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga cu

rat integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii igiena sa fie resnectat
e cu strictete. pansament steril. operatorie nu s-a complicat. 02. A se Dificult
ate n a -sase -asistenta exploreaza preferintele Pacienta a 05. alimenta se alime
nta alimenteze; pacientei asupra nceput sa 2008 si hidrata datorita lipsei cunoas
terii -sa prezinte un apetit normal; alimentelor permise si interzise; -asistent
a aplica musama si aleza n timpul alimentarii pacientei pentru a prevenii murdari
rea lenjeriei de pat si de mannce alimente

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are alimentelor permise, manifestata prin lipsa apetitului. -sa fie echilibrata
nutritional n 24 ore. corp ale pacientei; -asistenta administreaza regimul recoma
ndat de medic. usor digerabile. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plag
ii si se aplica Plaga curat integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii
igiena sa fie respectate cu strictete. pansament steril. operatorie nu s-a comp
licat. 03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plasa
05. curat intesrittii igiena sa fie pansament steril. operatorie 2002 tegumentel
or datorita plagii operatorii respectate cu strictete. nu s-a complicat. 04. A f
i Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se aplica Plaga 05. curat int
egritatii igiena sa fie pansament steril. operatorie 2002 tegumentelor datorita
plagii operatorii respectate cu strictete. nu s-a complicat. 05. A fi Alterarea
Regulile de -se face toaleta plagii; Plaga 05. curat integritatii igiena sa fie
-se scot firele; operatorie 2002 tegumentelor datorita plagii operatorii respect
ate cu strictete. -se aplica pansament steril. nu s-a complicat.

Pacientul Ciobanii Cristian n vrsta de 19 ani se interneaza pe 28.01.2002 prezentnd

dureri n fosa iliaca dreapta si perioinbilical n regiunea epigastrica cu debut n u
rma cu 2 zile, la nceput cu caracter difuz iara iradieri, apoi accentundu-se progr
esiv cu iradieri n ntreg a bdomenul. Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentar
e si o pronuntata senzatie de slabi ciune, febra. Diagnosticul de Abdomen acut c
hirurgical impune interventia chirurgicala de urge nta n urma careia se stabilest
e diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata ; Peritonita purulenta
generalizata. La internare pacientul prezenta dependenta la nivelul ne voilor: a
respira si a avea o buna circulatie = gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se
misca, a pa stra o buna postura = gr. 3 -a dormi, a se odihni = gr. 3 a mentine
temperatura n limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a comunic a = gr.
2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de 29, ceea ce trad
uce o d ependenta majora. ntruct postoperator starea pacientului se modifica consi
derabil, gradul de depende nta va fi : la 3 zile de 20 ceea ce traduce o depende
nta moderata data de alterarea nevoilor : a evita pericolele = gr. 2 a fi curat
= gr. 3 a se alimenta = gr. 2 a elimina = gr. 3 la 7 zile grad de dependenta 15
dat de alterarea nevoi de a fi curat. La externa re pacientul este vindecat chir
urgical, singura sursa de dependenta moderata fiind data de incapac itatea de a
satisface nevoia de a fi util datorita indicatiei de a nu face eforturi fizice m
ari.

PLAN BE NURSING Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective I

nterventii 28. A respira Alterarea Pacientul sa -scaderea febrei; In 12 ore 01 a
avea o buna circulatie ritmului cardiac datorita procesului infectios manifesta
ta prin tahicardie (110 b/min) aiba un ritm cardiac normal (80 b/min) -asigurare
a repausului fizic si psihic; -administrarea medicatiei pulsul pacientului a rev
enit la normal A se Alimentatie Pacientul sa Asistenta:- ajuta pacientul n Pacien
tul alimenta insuficienta nu prezinte timpul varsaturilor este si hidrata prin d
eficit datorata greturilor si varsaturilor manifestata prin dificultate de a dig
era greturi si varsaturi, sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional n 34 ore. sprijinindu-l; -protejeaza lenjeria cu musama si aieza; -aseaza pacientul
n decubit lateral cu capul la ma patului; -face bilantul lichidelor ingerate si
eliminate; rgmea -opreste aportul de lichide si alimente per oral; -alimenteaza
pacientul perenteral substituind cu

perfuzii Glucoza 5% si ser fiziologic; -aplica tratamentul medicamentos la indic

atia medicului. echilibrat nutritional, nu prezinta semne de deshidratare. A se
Postura Pacientul sa-Asistenta: Pacientul misca a neadecvata si gaseasca o -asig
ura repausul la pat; afirma ca pastra o datorata pozitie -administreaza medicati
a durerile nu buna procesului adecvata. prescrisa de medic si urmareste efectele
medicatiei: mai au

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are postura inflamator infectios si durerilor manifestata prin pozitie neadecvat
a (cocos de pusca) Pacientul sa nu aiba dureri n 2 zile. -ajuta pacientul sa-si g
aseasca o pozitie -stabileste mpreuna cu pacientul planul de recuperare al starii
de sanatate. aceeasi intensitate. Prezinta n continuare pozitie neadecvata A dor
mi si a se odihni Dificultate n a dormi si a se odihni datorata durerilor din epi
gastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin ore insuficiente de odihna. Pacie
ntul sa doarma 5-6 ore pe noapte, sa aiba un somn odihnitor. Asistenta asigura:
-mediul lipsit de zgomot; -salon aerisit cu o temperatura optima; -administreaza
medicatia prescrisa de medic. Pacientul doarme 5-6 ore fara ntrerupere. A mentin
e temperatura

n limite normale Hipertermie datorita procesului inflamator manifestata Pacientul

ui sa-i scada temperatura n primele 6 ore -administrare de antibiotice si antiter
mice la indicatia medicului; -aplicarea de comprese reci pe extremitati. Tempera
tu ra corpului a scazut cu lC n primele 6

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are prin febra 39C ore si a revenit la normal n 24 ore A evita Durere Sa diminueze
Asistenta: pericolele manifestata prin fata crispata datorata prin procesul inf
lamator infectios > semnele durerii n 24 ore -administreaza medicatia la indicati
a medicului; -asigura repaus la pat. Durerile au scazut in intensitate A Comunic
area Pacientul sa Asistenta: Odata cu comunica ineficace manifestata prin dificu
ltate de a-si exprima sentimentele data de slabiciune, dureri. aibao comunicare
adecvata cu echipa de ngrijire -ncurajeaza bolnavul si ofera informatii despre sta
rea lui; -sa poarte discutii cu echipa de ngrijire si colegii de salon. reducerea
in intensitate a durerilor pacientul reuseste sa comunice adecvat

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A se Dezinteres n Pacientul sa -discutii cu pacientul pentru Pacientul recree
a efectuarea de activitati recreative din cauza durerii manifestata prin lipsa d
e interes. capete interes pentru anumite activitati. obtinerea unei stari de bin
e psihic. este interesat si este mai relaxat psihic. 29. A se Imobilitate Pacien
tul sa Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul 01 misca datorata constrngerilor
fizice (tub de dren, sonda vezicala, plaga operatorie) manifestata prin dificult
ate de a merge. se deplaseze putin cu ajutor n decurs de 24 ore. ridice din pat, l
sprijina, l ajuta sa faca primii pasi postoperator. Explica importanta mobilizar
ii precoce. a mers ajutat, ncepe sa se deplaseze. A se Dificultate n a Pacientul s
a Asistenta: Pacientul mbraca se mbraca si dezbraca datorita constrngerilor fizice,
se mbrace si dezbrace singur n

interval de 36 ore sau cu -identifica capacitatea si limitele fizice ale pacient

ului; -i recomanda, daca ameteste, sa se mbrace n pozitie seznd; -ajuta pacientul n c
az de solicitare. se mbraca si dezbraca cu ajutor si apoi singur.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are diminuarii mobilitatii manifestata prin miscari limitate. ajutor n 24 ore. A
fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga curat, aintegritatii i
giena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie si proteja tegumentelor r
espectate 70 si aplica un pansament steril. are o tegumen datorita plagii pentru
evolutie -tele si operatorii. prevenirea buna mucoasele. infectiilor. 9 A se Dif
icultate n a -sase Asistenta: Pacientul alimenta se alimenta alimenteze; -explore
aza preferintele a nceput si datorita lipsei -sa prezinte pacientului asupra alim
entelor sa hidrata. cunoasterii alimentelor permise, manifestata prin lipsa apet
itului un apetit normal; -sa fie echilibrata nutritional n 24 ore permise si inte
rzise; -serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulat
e, prezentate atragator, la nceput ceai nendulcit, apoi supe de zarzavat; -i explic
a importanta reluarii alimentarii normale. mannce alimente usor digerabile.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A dormi Dificultate n a Pacientul sa Asistenta asisura: Pacientul si a se dor
mi si a se doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot; doarme 6-7 odihni odihni datorat
a durerilor din epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin ore insuficien
te de odihna. ore pe noapte, sa aiba un somn odihnitor. -salon aerisit cu o temp
eratura optima; -administreaza medicatia prescrisa de medic. ore tara ntrerupere.
30. A evita Neliniste n Pacientul sa Asistenta: Pacientul a 01 pericolele le sat
ura cu posibilitatea aparitiei unor complicatii. fie convins de evolutia buna a
bolii. Pacientul sa nu prezinte complicatii. -informeaza pacientul cu privire la
masurile de prevenire a complicatiilor postoperatorii; -i da informatii relative
cu privire la pansament, tuburi de dren, reluarea tranzitului intestinal. nteles
necesitatea participarii la propria ngrijire. A fi Alterarea -regulile de -asist
enta ngrijeste plaga Drenaj curat a-si integritatii igiena sa fie operatorie cu a
lcool medicinal 150ml. proteja tegumentelor respectate cu 70 si aplica un pansame
nt steril. Se luxeaza tegumen datorita plagii strictete pentubul de -tele si si
prezentei tru dren. mucoasele tubului de dren prevenirea infectiilor

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A se Dificultate n a -sa se Asistenta: Pacientul alimenta se alimenta aliment
eze; -exploreaza preferintele a nceput si datorita lipsei -sa prezinte pacientulu
i asupra alimentelor sa hidrata. cunoasterii alimentelor permise, manifestata pr
in lipsa apetitului * un apetit normal; -sa fie echilibrata nutritional n 24 ore
permise si interzise; -serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata,
la ore regulate, prezentate atragator, la nceput ceai nendulcit, apoi supe de zar
zavat; -i explica importanta reluarii alimentarii normale. mannce alimente usor di
gerabile. A Lipsa tranzitu-Pacientul sa Asistenta: Pacientul elimina lui pentru
gaze si fecale datorate diminuarii peristaltismului manifestata prin constipatie
. aiba tranzit pentru gaze n 6 ore. -efectueaza clisma evacuatoare simpla, explicn
d scopul interventiei; -administreaza la indicatie laxative; -serveste bolnavul
cu ceaiuri laxative. a avut tranzit pentru gaze n 6 ore. 31. A evita Neliniste n sa nu mai fie -asistenta informeaza pacientul Pacientul 01 pericolele legatura c
u posibilitatea aparitiei unor

complicatii nelinistit; .sa nu prezinte complicatii. cu privire la masurile de p

revenire a complicatiilor postoperatorii; -explica pacientului cum sa participe
la ngrijirile postoperatorii (sustinerea plagii cnd tuseste, exercitii respiratori
i, mobilizare, etc); -i da informatii relative la pansament, tulburari de dren, a
parate de monitorizare. este linistit cu privire la evolutia bolii, a avut un sc
aun pe zi

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are Afi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga curat, aintegrita
tii igiena sa fie operatorie cu alcool medicinal operatorie si proteja tegumente
lor respectate 70 si aplica un pansament steril. are o tegumen datorita plagii pe
ntru evolutie -tele si operatorii. prevenirea buna mucoasele. infectiilor. 5 A s
e Dificultate n a Pacientul sa Asistenta: Pacientul alimenta se alimenta aibao -i
nformeaza pacientul n legatura are o si datorita alimentatie cu alimentele permis
e; alimentahidrata. restrictiilor alimentare manifestata prin lipsa apetitului.
5 rationala din punct de vedere calitativ si cantitativ. -explica necesitatea al
imentatiei corespunzatoare pentru recuperarea postoperatorie ct mai precoce si ef
icient. tie usor digerabila variata si n cantitati corespunzatoare. 1. Afi Altera
rea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga 02 curat, asi proteja tegument
ele. integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii. igiena sa fie respect
ate pentru prevenirea infectiilor. operatorie cu alcool medicinal 70 si aplica un
pansament steril. operatorie are o evolutie buna

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga 02 curat, asi
proteja tegument ele. integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii. igi
ena sa fie respectate pentru prevenirea infectiilor. operatorie cu alcool medici
nal 70 si aplica un pansament steril. operatorie are o evolutie buna 3. A fi Alte
rarea -regulile de -asistenta ngrijeste plaga Plaga 02 curat, asi proteja tegumen
t ele. integritatii tegumentelor datorita plagii operatorii. igiena sa fie respe
ctate pentru prevenirea infectiilor. operatorie cu alcool medicinal 70 si aplica
un pansament steril. operatorie are o evolutie buna 4. A fi Alterarea -regulile
de Asistenta: Pacientul 02 curat, asi proteja tegument ele. integritatii tegumen
telor datorita plagii operatorii. igiena sa fie respectate pentru prevenirea inf
ectiilor.

-curata plaga cu alcool; -scoate firele; -aplica pansament steril pe care pacien
tul l mai pastreaza 2-3 zile. se externeaza vindecat chirurgical

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE Analize de laborator Explorari functionale

Tratament Dieta Valori reale Valori normale Leucocite 19.100/mm3 4000-8000 /mm3
Rx pulmonar -> ITN Glucoza 5% 500ml Metrouidazol lg Gentamicina I60mg Mondol 2g
Atropina fi Dormicum fi Algocalniin f IV Celestone f I Droperidol flac I Calipso
l flac I Ser fiziologic 2500ml VitB, f I VitB2 f I VitB6f I VitC200 fIV Hematii
4,73mil/mm3 4,5-5,5 mii /mm Hemoglobina 12,9 mg% 14-16 mg% Hematocrit 39,8% 40-4
8% Limfocite 7,5% 12-24% Monocite 1,7% 3-6% Uree 20,4mg/dl 10-50 mg/dl Glicemie
85mg% 70-115 mg%

Ser fiziologic 500ml Glucoza 10% 500ml Insulina lOui Metrouidazol 2,5g Genlamici
jia 80mg Algocalniin f JV Miostin f II Cerucal f II VitB, fi Vi(B2fI Vit B6 f I
VitGoo f lV Mandol 2g RI

Glucoza 5% 250ml Mandol 2g Metronidazol 2,5g Gentainicina f II Vit B, f I Vit B2

fI VitB6fI VitC200 fIV Rl Mandol 2g VitB, fi Vit B2 fi VitB6fI VitC200fIV Gluco
za 5% 250ml Algocalmin f IV R1 Mandol 2g Algocalmin f III Rl Pacientul Marin Dum
itru Marius n vrsta de 57 ani se interneaza pe 23.04.2008 preze ntnd dureri abdomin
ale n epigastru, nsotite de varsaturi alimentare, aparare musculara abdominala si
i se pune diagnosticul de Abdomen acut chirurgical. Se decide si se practica int
erventia chirurgicala de urgenta, intraoperator punnd u-se diagnosticul de Apendi
cita acuta lleginonoasa. La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul u
rmatoarelor nevoilor: - a se alimenta si hidrata = gr.2; - a se misca, a-si ment
ine o buna pozitie = gr.2; - a dormi, a se odihni = gr.2; - a evita pericolele =
gr.2; - a nvata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2. Gradul de dependenta la int
ernare este de 19, pacientul prezentnd o dependenta mo derata. In perioada intern
arii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad de dependen ta 17 dat de alte
rarea unnaloarelornevoi: a II curat = gr. 2 a dormi = gr. 2 a evita pericolele =
gr. 2 la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si pas
tra teg umentele integre. La externare gradul de dependenta este de 15 dat de al
terarea nevoii de a fi uti l, pacientul avnd indicatia de a nu efectua eforturi f
izice mari.

PLAN DE NURSING Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective I

nterventii Evaluare 23. Nevoia de Durere Bolnavului -administrez antialgice; Dur
erea 04. a evita pericolele cauzata de ulcerul duodenal perforat manifestata pri
n gemete, agitatie temeri, neliniste. sa-i scada n intensitate durerea. -pozitie
adecvata n pat; -discut cu bolnavul despre operatia sa; -i explic importanta si te
hnica actului chirurgical. cedeaza n intensitate dar persista. Nevoia de Alimenta
tie Bolnavul sa -i explic bolnavului importanta Bolnavul ase inadecvata se respec
tarii regimului prezinta n alimenta prin poata alimentar; continuare si hidrata d
eficit din cauza greturilor si varsaturilor manifestata prin lipsa apetitului. a
limenta si hidrata normal. -i pun bolnavului perfuzie cu ser fiziologic 1000 ml.
Glucoza 5%, 1000 ml.; incapacitat e de a se alimenta si hidrata. Nevoia de Insom
nie Bolnavul sa -discut cu pacientul si l linistesc Bolnavul a dormi si cauzata d
e poata dormi pe ct este posibil; nu poate ase anxietate fara treziri -i gasesc o
pozitie adecvata n dormi. odihni manifestata prin dificultate n a dormi, frecvente

treziri. frecvente, sasi nlature anxietatea. pat; -administrez medicatie calmanta

pentru nlaturarea starii de anxietate.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are A nvata Deficit de Pacientul sa Asistenta: Pacientul cum sa-si cunostinte ntel
eaga -explica bolnavului necesitatea a nteles pastreze legate de boala proceduril
e pre interventiei chirurgicale, explicatiil sanatatea si evolutia ei, intervent
ia chirurgicala si anestezie manifestata prin solicitare de informatii. si posto
peratorii si efectele lor asupra sanatatii sale a pregatirii preoperatorii; -ncur
ajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele si nelinistea; -furnizeaza informatii
despre boala, tratament si regimul igieno-dietetic; -asigura pacientul de profe
sionalismul echipei de ngrijire. e si este putin mai linistit. A se Imobilitate P
acientul sa se Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul misca datorata constrnger
ilor fizice (tub de dren, sonda vezicala, plaga operatorie) manifestata prin dif
icultate de a merge. deplaseze putin cu ajutor n decurs de 24 ore. ridice din pat
, l sprijina, l ajuta sa faca primii pasi postoperator. Explica importanta mobiliz
arii precoce. a mers ajutat, ncepe sa se deplaseze.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 24. Nevoia de Dezinteres fata Bolnavul sa -ajut bolnavul sa se mbrace n Bolnav
ul 04. a se 5 prezinte interes hainele de spital; si mbraca 2008 mbraca si dezbraca
de tinuta vestimentara cauzata de anxietate, stres manifestata prin stare depre
siva, slabiciune. fata de tinuta sa vestimentara. Sa nu mai prezinte stare depre
siva si slabiciune. -ncerc, pe ct posibil sa nlatur starea depresiva. haina de spit
al cu ajutor. Nevoia de Durere cauzata Bolnavul sa nu -i gasesc bolnavului o pozi
tie Bolnavul a evita de plaga mai prezinte comoda n pat; prezinta pericolele oper
atorie manifestata prin facies crispat, gemete, plns. durere n regiunea epigastric
a. -administrez medicatia prescrisa pebtru calmarea durerilor. durere n regiunea
epigastrica Nevoia de Dificultate n a Bolnavul sa -ajut bolnavul sa faca miscari
Bolnavul a se misca se misca faca miscari pasive n pat; face si a-si cauzata de p
asive n pat si -i explic necesitatea miscarii miscari mentine o durere, sa se ridi
ce din pentru prevenirea unor lente. buna slabiciune, pat. complicatii. pasive n
pozitie. oboseala manifestata prin imobilitate la pat. pat.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are Nevoia de Incapacitate n Bolnavul sa -i administrez intravenos ase a se alimen
ta si nceapa sa perfuzie cu ser fiziologic alimenta hidrata cauzata urmeze 1000 m
l., glucoza 5%, 1000 ml. si hidrata de alterarea integritatii cailor digestive m
anifestata prin dureri, plaga operatorie. regimul alimentar. Bolnavul prezinta n
continuare incapacitat e n a se alimenta si hidrata. 25. Nevoia de Alterarea Sa-i
mentin o -fac toaleta plagii cu solutii 04. a fi curat tegumentelor si plaga an
tiseptice; Bolnavul 2008 si a-si proteja tegumentete mucoaselor cauzata de plaga
operatorie manifestata prin incapacitate de a-si efectua toaleta. operatorie cu
rata si sa-i asigur o toaleta zilnica completa. -schimb pansamentul; -ajut bolna
vul pentru a efectua toaleta pe regiuni la pat. nu-si realizeaza singur toaleta
pe regiuni. Plaga operatorie este curata si cu evolutie buna.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Nevoia de a dormi si Incapa

citate n a dormi si a se a se odihni cauzata odihni de durere, plaga operatorie m
anifestata prin ore insuficiente de odihna din punct de vedere calitativ si cant
itativ. Nevoia de Durerea a evita cauzata de pericolele traumatism operator mani
festata prin facies crispat, gemete. Obiective Bolnavul sa nu mai prezinte durer
e si sa se poata odihni. Bolnavul sa nu mai aiba durere. Interventii -asigur bol
navului un mediu linistit, ambiant (aerisesc salonul, nlatur zgomotele posibile);
-administrez bolnavului medicatia prescrisa pentru calmarea durerilor. -discut
cu pacientul si l ncurajez n ceea ce priveste boala sa; -l asez ntr-o pozitie care i m
ai

diminueaza durerea; -administrez medicatia prescrisa de medic. Evaluare Bolnavul

are un somn nelinistit agitat, cu frecvente treziri nocturne. Bolnavul prezinta
n continuare durere.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are 26. Nevoia de Dificultate n Bolnavul sa -asez bolnavul n pozitie Bolnavul 04.
a se misca a se seznda; efectueaza 2008 si a-si mentine o buna postura. se misca
cauzata de durere, slabiciune, oboseala manifestata prin imobilitate la pat. rid
ice din pat, sa efectueze exercitii active de gimnastica. -i explic necesitatea m
iscarii pentru prevenirea complicatiilor; -l ajut sa efectueze exercitii de gimna
stica usoara. miscari active, dar nu se deplaseaza singur prin salon. Nevoia de
Dificultate n Bolnavul sa-si -discut cu pacientul importanta Bolnavul ase a urmez
e regimului pentru boala ncepe sa alimenta urma regimul regimul n sa; nteleasa si h
idrata alimentar cauzata de obisnuinte alimentare diferite manifestata prin omit
erea mesei. fiecare zi. Sa utilizeze substituenti s alimentari care sa respecte
regimul sau. -servesc bolnavul cu supe, compoturi, date cu lingurita la pat. nec
esitatea

regimului alimentar. Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -fac toaleta plagii

cu solutii Bolnavul a fi curat a plaga antiseptice; isi si a-si face ngrijiri ope
ratorie -schimb pansamentul; efectueaza proteja de curata si sa-i -ajut bolnavul
pentru a efectua toaleta la tegumenigiena cauzate asigur o toaleta pe regiuni l
a pat. pat, pe tele de plaga operatorie manifestate toaleta zilnica regiuni, cu

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are prin completa. ajutor. slabiciune, Plaga oboseala. operatorie are o evolutie
buna. Nevoia de Incapacitate n Bolnavul sa -i asigur bolnavului un cadru Bolnavul
a dormi si a dormi si a se aiba un somn care sa-i aduca liniste si are un somn
ase odihni odihni cauzata de durere, plaga bun, regenerator, odihna; -administre
z bolnavului medicatia necesara instalarii somnului. bun fara trezire operatorie
manifestata prin ore insuficiente de odihna din punct de vedere calitativ si ca
ntitativ. fara treziri nocturne si agitatie. si agitatie. 27. Nevoia de Durere B
olnavul sa -i gasesc bolnavului o pozitie Durerea 04. a evita cauzata nu mai aiba
comoda n pat care sa-i scade n 2008 pericolele de traumatism operator manifestata
prin facies crispat, gemete. durere n regiunea epigastrica. mai diminueze durere
a; -administrez medicatia pentru calmarea durerii. intensitate.

Data Nevoi fundamen tale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Eval
uare Nevoia de Imobilitate Bolnavul sa se -ajut bolnavul sa se ridice din pat; a
se misca cauzata de ridice din pat -i explic necesitatea miscarii; Bolnavul si a
-si interventia si -l ajut n efectuarea unor exercitii prezinta n mentine o chirurg
icala sa mearga de gimnastica. continuare buna manifestata singur la dificultate
postura. prin dificultate de deplasare. toaleta. n a se deplasa prin salon sin s
ur. Nevoia de ase alimenta si hidrata Dificultate n a urma regimul alimentar cauz
ata de obisnuinte alimentare diferite manifestata prin omiterea mesei. Bolnavul
sa-si urmeze regimul n fiecare zi. Sa utilizeze substituenti alimentari care sa r
especte regimul sau. -discut cu pacientul importanta regimului pentru boaia sa;
-servesc bolnavul cu supe, compoturi, la temperatura moderata. Bolnavul se obisn
uieste cu regimul alimentar. i Nevoia de Dificultate de Sa-i mentin o -fac toale
ta plagii cu solutii a fi curat a plaga antiseptice;

si a-si proteja face ngrijiri de operatorie curata. -schimb pansamentul; -ajut bo

lnavul pentru a efectua Bolnavul tegumentele igiena cauzata de plaga operatorie,
durere manifestata prin slabiciune, oboseala. Sa-si realizeze singur toaleta..
toaleta la pat. nu reuseste sa-si efectueze singur toaleta.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Nevoia de Dezinteres n a se

recrea a ndeplini activitati recreative cauzat de stare depresiva, anxietate, dur
ere manifestat prin refuz de a participa la activitati 5 recreative. 28. Nevoia
de Durere 04. a evita cauzata 2008 pericolele de plaga operatorie manifestata pr
in facies crispat, gemete. Obiective Bolnavul sa-si exprime interesul n ndeplinire
a activitatilor recreative. Sa participe n fiecare zi la activitati recreative. B
olnavul sa nu mai acuze durere. Sa demonstreze absenta semnelor durerii, regiune
a epigastrica. Interventii -vorbesc cu pacientul despre problemele sale si i

sugerez sa citeasca o carte sau sa asculte radio. -i gasesc bolnavului o pozitie

comoda n pat; -discut cu el despre boala sa; -administrez medicatia prescrisa de
medic. Evaluare Bolnavul refuza sa participe la activitati recreative. Bolnavul
prezinta o durere difuza n regiunea epigastrica

Data Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii fundamennursing actual Evaluare t

ale Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura. Nevoia de a fi curat si
a-si proteja tegumentele Nevoia de a se recrea Imobilitate cauzata de traumatis
m chirurgical manifestata prin dificultate de deplasare. Dificultate de a face ng
rijiri de igiena cauzata de plaga operatorie, durere manifestata prin slabiciune
, oboseala. Dezinteres n a ndeplini activitati recreative cauzat de stare depresiv
a, anxietate, durere Bolnavul sa se ridice din pat si sa mearga la

toaleta si prin salon. Sa-i mentin o plaga operatorie curata. Sa-si realizeze si
ngur toaleta.. Bolnavul sa participe la activitati recreative. -efectuez cu boln
avul exercitii de miscare; -l ajut sa se deplaseze prin salon si la toaleta. -sch
imb pansamentul dupa ce fac toaleta plagii cu solutii antiseptice; -ajut bolnavu
l pentru a efectua toaleta la pat. -vorbesc si ncurajez: pacientul n ceea ce prive
ste problemele lui; -i sugerez sa citeasca o carte, un ziar sau sa asculte radio.
Bolnavul se deplaseaza fara ajutor. Bolnavul descurca singur n realizarea ngrijir
ilor de igiena. i Bolnavul ncepe sa participe la activitati recreative.

Data Nevoi fundamentale Diagnostic de nursing actual Obiective Interventii Evalu

are manifestat prin refuz de a participa la activitati recreative. 29. Nevoia de
Dificultate de Sa-i mentin o -schimb pansamentul dupa ce fac Bolna vul 04. a fi
curat a 5 toaleta plagii cu se 2008 si a-si proteja tegumentele face ngrijiri de
igiena cauzata de plaga operatorie, durere manifestata prin slabiciune, oboseal
a. plaga operatorie curata. Sa-si realizeze singur toaleta.. solutii antiseptice
; -ajut bolnavul pentru a efectua toaleta la pat. descurca singur in realizarea n
grijirilor de igiena.

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE Data Valori normale Explorari functionale T

ratament Regim 23.04 Leucocite 12.800/mm3 Radiologie gastroduodenala Examen radi
ologie Ser fiziologic 2500ml Glucoza 5% 1000ml Glucoza 10% 2500ml Atropina f II
Suxametoin f I Fentanyl f II Pavulon f II Miostin fll Losec f III Mandol 4g Metr
onidazol 2g Dropcridol flac I Miofilin fI Gentamicina 3f Algocalmin f IV Polidin
f II Fenobarbital f I Cerucal f II

24.04 Hb: 15g% Glicemia: 0,8-1,2 mg% T.Quick 80-100% T. Hawell 60-140sec Tymol 1
-4U.M.L. Ser fiziologic 1000ml Glucoza 10% 1500ml Mandol 3g Metronidazol lg Gent
amicinaf 3 Losec fll Algocalmin fll Polidin fII Fenobarbital f I Cerucal f II Mi
ostin f I Axid fll

25.04 Zn.S042-4U.M.L. G.O.T. 0-38 U.I. Ser fiziologic lOOOml Glucoza G.P.T. 0-41
U.I. 10% 1500ml Mandol Uree 10-50 mg/dl Glucoza 76-110 mg/dl VSH 1-10 mm 3g Gen
lamicina f 3 Metronidazol lg Losec f II Algocalniin f IV Fenobarbital f I Polidi
n f II Cerucal f 11 Miostin fi Axidfll 26.04 Ser fiziologic lOOOml Glucoza 10% 1
800ml Mandol 3g Gentamicina f 3 Metronidazol lg Losec f 11 Axid fll 27.04 Ser fi
ziologic 1000 ml Glucoza 10% 1800ml Mandol 3g Gentamicina f 3 Metronidazol lg Lo
sec f II Axid f II

Cazul 5 Pacienta Vladutu Leontina n vrsta de 29 ani se interneaza pentru dureri n f

osa ilia ca dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara. Examenul
de laborator arata leuc ocite 18300. S-a intervenit chirurgical, intraoperator
punndu-se diagnosticul de Apendicita ac uta flegmonoasa. Din punct de vedere al g
radului de dependenta bolnavul la internare prezenta dep endenta moderata (20).
La 3 zile gradul de dependenta era de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.
Cazul 6 Pacienta Guta Letitia n vrsta de 26 ani se interneaza pentru dureri n etaju
l abdomi nal inferior cu iradiere n epigastru, greturi, varsaturi. Se intervine c
hirurgical de urgenta intraoperator punndu-se diagnosticul de apend icita acuta c
ongestiva si practicndu-se apendic-ectomie. La internare pacientul a avut gradul
de dependenta 20, la 3 zile s-a mentinut, i ar la 7 zile a fost de 15. la extern
are pacientul prezenta grad de dependenta 15 (moderata). Cazul 7 Pacienta Daia C
ristina n vrsta de 20 ani se interneaza pe data de 6.07.2008 n clini ca chirurgie p
entru dureri n fosa iliaca dreapta, greata, varsaturi si febra. Se intervine chir
urgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa perforata. Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zil
e de 19, la 7 zile 15, l a externare l5. Cazul 8 Pacientul Chiuia Alin n vrsta de
23 de ani se interneaza pe data de 27.07.2008 n Cl inica de Chirurgie cu diagnost
icul de Apendicita acuta. Pacientul prezinta la internare dureri n fosa iliaca dr
eapta, greata, varsaturi. Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator sta
bilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa. Gradul de dependenta la
internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de 15 , iar la externare 15,
reprezentnd o dependenta moderata data de alterarea nevoii de a fi util. Cazul 9
Pacientul Studineanu Aurel n vrsta de 26 ani se interneaza pe data de 20.05.2002 n
Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta. Pacientul prezinta la
internare dureri n fosa iliaca dreapta, greturi, inapetenta , varsaturi alimenta
re. Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticu
l de Apendicita acuta gangrenoasa. Gradul de dependenta la internare a fost de 2
0, la 3 zile de 20, la 7 zile de 15 , iar la externare 15, reprezentnd o dependen
ta moderata data de alterarea nevoii de a fi util. Cazul 10 Pacienta Barbutu Mih
aela n vrsta de 20 de ani se interneaza pe data de 20.07.2008 n Clinica de

Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta. Pacienta prezinta la internare du

reri n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, frisoane: Se intervine chirurgica
l de urgenta, intraoperator stabilindu-se diagnosticul de Apendicita acuta flegm
onoasa. Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7 zi
le de 16 , iar la externare 15, reprezentnd o dependenta moderata.

3. Concluzii si discutii n lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bol

navi cu Apendicita acuta. Din cei 10 bolnavi, la internare, unul singur a prezen
tat dependenta majora, ceilalti avnd d ependenta moderata cu grade cuprinse ntre 1
9 si 22. Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacient
ii prezen tnd dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai ntre 1
7-20, inclusiv pacientul cu dependenta majora la internare acesta fiind singurul
cu complicatie a apendicite i, respectiv cu Peritonita generalizata. La externa
re toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescnda, aceasta fiin d data de
restrictiile impuse de interventia chirurgicala. Grade de dependenta Cazuri stu
diate La internare 3 zile 7 zile Externare caz 1 SM, 25 ani 22 19 15 15 dependen
ta moderata caz 2 Bl, 44 ani 19 17 15 15 dependenta moderata caz 3 CC, 19 ani 29
20 15 15 dependenta moderata caz 4 MDM, 57 ani 19 17 20 15 15 dependenta modera
ta caz 5 VL, 29 ani 20 15 15 dependenta moderata caz 6 GL, 26 ani 20 20 15 15 de
pendenta moderata caz 7 DC, 20 ani 20 19 15 15 dependenta moderata dependenta ca
z 8 CA, 23 ani. 20 19 15 15 dependenta moderata caz 9 SA, 26 ani 20 20 15 15 dep
endenta inoderala caz 10 BM, 20 ani 22 20 16 15 dependenta moderata Conform teor
iei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii la niv elul nevoil
or de la baza piramidei: a bea si a mnca, a elimina, a se misca, a se mentine ntro buna postura a dormi, a se odihni, a se mbraca si dezbraca,

a mentine temperatura corpului n limite normale, a fi curat, a-si proteja tegumen

tele, a evita pericolele, celelalte nevoi de la vrful piramidei fiind afectate la
un nu mar mai mic de pacienti. IERARHIZAREA NEVOILOR DUPA AURAHAM MASLOW Apendi
cita acuta - nevoi afectate

Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei terap
ii adecvate si sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de antibioti
ce cu spectru la rg, interventiilor acordate de echipa de ngrijire, asistenta med
icala avnd un rol determinant n aplica rea corecta si prompta a ngrijirilor necesar
e satisfacerii nevoilor pacientilor.