Pdfslide - Tips - Lucrare de Diploma Apendicita Acuta

8/13/2019 Lucrare de Diploma Apendicita Acuta
Universitatea deMedicinasi Farmacie CRAIOVA

COLEGIUL UNIVERSITAR DE MEDICINA
LUCRARE DE DIPLOMĂ
Apendicita acuta - principii de

nursing chirurgical
Coordonator stiintific:
Absolventa:
-2008-
http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-de-diploma-apendicita-acuta 1/134
CUPRINS
I. Partea generala
1.Introducere
2. Anatomia si fiziologia apendicelui
3. Apendicita acuta
- definitie
- etiologie
- patogenie
- anatomie patologica
- clasificare
- manifestari clinice
- diagnostic pozitiv si diferential
- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1.Material si metoda
2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita

3. Concluzii si discutii
III . Bibliografie
I. PARTEA GENERALĂ
1. INTRODUCERE
Desi înca Celsus
Cornelius la sfârsitul erei premergatoare
a mentionat secolului
"suferinte ale regiunii1,cecale'',
în lucrarea
De arte
apendicele
medica,
nu este cunoscutca entitate anatomica decât în secolul XVI, când, în lucrarile
anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat "apendicele cecal"; în
secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic, complet, atât apendicele cât si
valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca înca un secol pentru a fi izolate din
cadrul asa ziselor "supuratii pericecale" sau "peritiflite" inflamatii proprii ale
apendicelui si sa se întrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin
extirparea apendicului.
In anatomo-patologice
constatari anul 1886 chirurgul si american
clinice Reginald
statueaza Fitz,
filiatiabazat pe
"inflamatie
apendiculara -peritonita localizata" si foloseste prima oara pentru definirea
acestei leziuni notiunea de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate
scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de
evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de
suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala în
copilarie, adolescenta si la adultul tânar.
Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vârful incidentei
se situează 424i86e ; în a doua si a treia decada de viata. Dupa aceasta scade,
mai putin de 5% din cazuri fiind întâlnite la pacientii de peste 60 de ani.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

VERMIFORM
2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui
Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"

este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat în organ limfoid. El
este implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub
cilindroido-conic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa
cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-
12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si abia
pe la vârsta
poate pastra de
si la5 adult(2-3%
ani dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se
din cazuri).
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta,
în loja cecala, împreuna cu cecul. El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii
(normala, înalta, joasa, ectopica). In afara însa de situatia lui determinata de
pozitia cecului, apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar fi
directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub
deschiderea ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii
musculare (acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la
reperarea bazei apendicelui).
Situarea apendicelui
Mijloace de fixare:apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este

legat de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi permite o
mobilitate destul de mare, încât uneori poate chiar sa se angajeze într-un sac herniar.
Alteori peritoneul îl fixeaza de organele din jur. Deseori el este imobilizat prin
aderente secundareapendicelui
Raporturile unor procese patologice
variaza dupa (inflamatii s.a.).de cec. Clasificarea
pozitia sa fata
pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este
dupa Testut-Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent, extern, intern si
ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se
gaseste în partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vârful sau -
când apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pâna la strâmtoarea
superioara a pelvisului.
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia

vârfului cecului, pâna în unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu
fosa iliaca interna. Vine înapoi în raport cu muschiul iliac si fascia sa; înainte - cu
fundul cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu
ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre interiorul
cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu
ultima ansa ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste,
particularitati care creeaza
Apendicele dificultati
ascendent sautehnice chirurgului.
retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se
insinueaza retrograd, înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe
10.000 de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic
65,28%; pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal
0,4%. Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.
Conformatia interioara a apendicelui.La interior, apendicele are o
cavitate canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine
mucus, chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:
- Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale
cecului, se prelungesc în peretele apendicelui formând un strat
continuu. La vârful apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea
cele mai frecvente perforatii sunt cele apicale;
- Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici

pe lânga glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine
endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa
ce rezulta dinamodul
apendiculare, de lor
mezoului evolutie
initial ontogenetica a segmentelor
si a fenomenelor ileo-ceco-
de coalescenta care se
produc în aceasta regiune.
Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în
întregime cecul.
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca
pe o ansa intestinala, îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se
fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si
recesuri, cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se
descrie un reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces
ileo-cecal inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe
recesuri retrocecale, determinate de plicele retrocecale.
Vase si nervi
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:
1.artera
2.artera cecala
cecalaanterioara,
posterioaratrece
maiprin plica cecalatrece
voluminoasa, la fata anterioara
înapoia a cecului;
varsarii ileonului în
cec;
3.artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului, apoi
în marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod constant
artera omonima. Când cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci
venele lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse
comunicari
- celecu foliculii
anterioarelimfoizi ai organului.
converg Distingem
spre câteva noduri trei grupe
cecale de vase limfatice:
anterioare situate în
plica cecala vasculara;
- cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;
- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate în
baza mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase
nu numai ale apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni
mai îndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e colectata în grupul
de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei omonime, iar de aici în
nodurile mezenterice superioare. În cazul unui ceco-apendice
retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfaticele

peretelui abdominal posterior.
3. Apendicita acuta -DEFINIŢIE
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia

acuta a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de
suferinta abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.
Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate.
Inflamatia apendicului ileo-cecal se poate însoti de complicatii grave locale sau
la distanta. De aceea precizarea diagnosticului si a momentului operator optim prezinta
.
o mare importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim
ETIOLOGIE
Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani apendicita
se întâlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului
ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui,
pozitia retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot
astupa complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta
microbilor aflati într-o cavitate închisa, adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta (la
tâmplari) este determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai regiunii ileo-
ceco-apendiculara deja inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul
digestiv, determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-
apendiculare.
Infectiipotacute:
febra tifoida, gripa,apendicita
determina anginele, acuta.
febreleAparitia
eruptiveapendicitei
(scarlatina, pojarul,
acute rubeola),în
"epidemice"
cursul anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista între amigdale
si apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale în foliculi
limfoizi.
Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot
determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând
nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.
Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:

anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita),
pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica
sau prinSindromul
cale nervoasagonado-apendicular
prin reflexe viscero-viscerale.
se întâlneste la fetele tinere
hiperfoliculinice în perioada pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei
care prin hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si congestie apendicularâ
puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa
alcatuita din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander,
în care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.
PATOGENIE
Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa,

factorii fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant întâlniti.
Apendicita acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara
apendicita (apendicalgia) neînsotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic
prin dureri, leucocitoza, radiologie prin neinjectarea apendicelui în
timpul spasmului, iar histologic prin leziuni ale receptorilor
apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni macroscopice vizibile intraoperator mai
poate fi produsa de un diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a
apendicitei este însa infectia microbiana.
Infectia în apendicita acuta se poate produce:
- pe cale hematogena;
- pe cale mucoasa;
- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct
prin ischemie si supuratie;
- prin spasm neuromuscular (diskinezie).
Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita.
Ea apare în timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.
Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot

determina consecutiv o cangrena apendiculara.
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în cursul
unui proces
mucoasei de colita,
apendicului enterocolita,
si prin exacerbareadizenterii, care favorizeaza
virulentei microbiene a floreiinflamatia
obisnuite
a intestinului în urma transformarii în "cavitate închisa" a lumenului apendicular
astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva
iritatiei interoreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici,
sau prin modificari ale pH-ului. Când flora microbina intraapendiculara
este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat
tardiv. Spasmul vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce
favorizeaza dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu
se însoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita
"fara apendicita" este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul
alcalin, acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic prin contracturi
peristaltice ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile
sau palpabile.
se constata In schimb,
evidente leziunilanervoase.
examenul microscopic dupa impregnatie argentica
ANATOMIE PATOLOGICĂ
In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

- Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare
usor tumefiat, cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare,
mezoapendice infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de
leziuneapendiculara
submucoasei; acuta, o inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si
- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare

tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin
leziuni nete, marcate de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub
tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru inegal, având vârful mai
gros în "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie
inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în
cultura. Cavitatea apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber,
dar cel
mai adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor

membrane ce se formeaza în jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone
de ulceratie, microabcese în submucoasa si perete, rezultate din distinctia
foliculilor limfatici;
- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei
anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.
CLASIFICARE - FORME CLINICE
Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie,
transfera întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-
abdominal, imprimând accese de colica renala si mai ales ureterala. Palparea
pune în evidenta atât durerea cât si apararea musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa fie
mai marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea
normala a apendicelui. Într -o astfel de situatie procesul inflamator va afecta
o data cu apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, în speta cu
peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta.
Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia clasica se pot
adauga câteva elemente semiologice orientate în plus; este vorba de
tenesmele rectale sau/si vezicale generate de contactul dintre vârful inflamat
al apendicelui cu peretii organelor respective, ca si de unele fenomene
disurice.
- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe
un apendice în pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie în
situarea mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind
profunzimea apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu promontoriul,
prezinta putina accesibilitate palparii.
- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

organ în ectopie înalta, situatie în care simptomatologia este net
modificata, luând caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
Forme clinice simptomatice:
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare.
- apendiculare
Apendicita ca acuta cu de
leziune peritonita primitiva
debut si este marcata- clinic
corespunde perforatiei
prin durere brusca,
violenta, asemuita cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa
iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentând paroxisme la orice miscare.
Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii continutului
apendicular, se produce ascensiunea termica marcata si,în câteva ore, se pot
constata semnele peritonitei grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare,
în care formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel încât
semnele locale sunt moderate si contractura abia se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata
unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza
socul toxico-septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care
contrasteaza cu cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt
minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori
sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducând la o deshidratare
care agraveaza mai mult tabloul clinic.
Forme clinice în functie de vârsta
- Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când se
produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la
sugari este rapida, peritonita la aceasta vârsta frageda poate duce în câteva
ore la exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite.
Prezinta tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave;
varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic
filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se întâlnesc perioade de "acalmie înselatoare" ce pot fi
generate de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot
agrava starea generala a copilului.
- Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului,
tabloul clinic este la început atenuat si boala ramâne neidentificata urmând a
fi recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda
cu tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element
clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie
este. În aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.
- Apendicita
mai acuta lamascarii
dificil datorita gravidasimptomelor.
- se întâlneste
maimai
alesrarînsiprimele
este deluni
un de
diagnostic
sarcina,
de durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de

greturile si varsaturile prezente deseori în sarcina. Leucocitoza crescuta,
temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor conduce spre
diagnosticul de apendicita acuta.
MANIFESTĂRI CLINICE
Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se

descrie o forma obisnuita a îmbolnavirii caracterizata prin simptome subiective
si obiective.
Simptomatologie:
. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.

Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau pe
fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este localizata în
majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui.
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o pozitie
oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).
Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate
a cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul
Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui Morris,
mai important fiind însa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie
dusa de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca
anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.
Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendic

itei si de tipul de reactie al bolnavului.
. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de
apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile
care sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin
frecventa apendicita.
. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul
ca bolnavul nu are apendicita acuta.
. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.

Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.
Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu localizare
pelvina având uneori semnificatia unei forme grave.
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în
complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:
- generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna
în majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios,
relevând o discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe
abdomen. Limba este încarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt
relevate în special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada simptomatica
ce caracterizeaza apendicita acuta:■ durere;
(Dieulafoy) ■ aparare musculara;
■ hiperestezie cutanata.
- inspectia:
■ atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;
■ crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;
■ peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;

■ efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a
duce mâinile în fosa iliaca dreapta;
- palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy
- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de
intensitate în fosa iliaca dreapta.
Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta percepe o
contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta
la adultul tânar putând sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul vârstnic, fiind în
relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În localizarile apendicelui
în afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute în alte
sedii, putând duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii
peritoneale. Situarea apendicelui în pozitie pelvina determina ca durerea si
apararea musculara sa fie localizata în micul bazin. In apendicita subhepatica
cele doua semne pot fi evidente în hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca

durerea si apararea musculara pot fi localizate paraombilical.
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat
prin aparitia
manevra durerii laExaminatorul
Voskresenski. o excitatieasezat
blânda care se
în partea evidentiaza
dreapta prin
a bolnavului
întinde cu mâna stânga camasa tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele
degetelor II-III-IV ale mâinii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre
fosa iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat în expiratie, constata
reactia bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul fosei iliace drepte.
MANEVRE care provoaca durerea:

. semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un
deget peretele abdominal dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul
. fosei iliace
manevra luidrepte bolnavul
Rowfing acuza durere.
se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga spre
hipocondrul stâng, comprimând continutul gazos al colonului descendent de
jos în sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere în
fosa iliaca dreapta.
. semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui:
bolnavul în decubit dorsal, ridicând membrul inferior drept extins, prezinta
durere datorita contractiei muschiului psoas care irita apendicele inflamat din
vecinatate.
. apagând
manevra cu
Blumberg - evidentiaza
vârful degetelor prezenta
progresiv si intensitatea
înspre profunzimea reactiei
fosei peritoneale:
iliace drept
dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere accentuata.
. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca
Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul
pelvin, când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.
DIAGNOSTIC POZITIV
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt
durerea spontana si provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea
musculara localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu
polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea
fiind însa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste 30.000/mm3
pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic
sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele
afectiuni care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:
a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce
ale apendicitei poate sugera o gastroenteritâ. Cheia diagnosticului
de gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizat

a.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee,
mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
b) Limfadenita
flancul drept,mezenterica - durerile
cadranul inferior suntfara
drept dar localizate
aparare centro-abdominal,
sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si
semne de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales
când continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul
parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate dureroasa în
fosa iliaca dreapta.
e) Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile
si distensie
joasa produceabdominala
o distensierelativ micasi îno timp
marcata ce ocluzia
instalare mai intestinala
tardiva a
varsaturilor.
f) Peritonita difuza
g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza
cu varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior în
bara, hiperamilazemie, hiperamilazurie.
h) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii
intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la
copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm
intestinal la pacientii în vârsta.
. Afectiuni ginecologice:
a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si
semne nediferentiabile de apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi
pe baza unor criterii clinico-biologice. Sensibilitatea la
mobilizarea cervixului, leucoreea întaresc suspiciunea de boala
inflamatorie a pelvisului.
b) Sarcina ectopica
c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi palpata
adesea prin examinare pelviana bimanuala.
e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate
simula toate stadiile apendicitei acute, începând cu durere colicativa în
fosa iliaca, cu raspândirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura

ce sângele disemineaza în cavitatea peritoneala.
. Afectiuni urologice:
a) Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în unghiul
costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de
urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu
iradiere catre radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata.
Hematuria sugereaza diagnosticul care este confirmat de pielografia
intravenoasa.
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite,
neoplasm de colon perforat. Diferentierea între aceste afectiuni colonice
si apendicita este greu de realizat mai ales în cazul unei bucle sigmoidiene lungi
care ajunge pâna în fosa iliaca dreapta.
Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza
si colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata
mai înalt si mai posterior decât în mod obisnuit si poate mima flegmonul
perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta.
Febra maredecât
enumerate si frisoanele suntiarmai
apendicitei, caracteristice
piuria si durerea primelor
în unghiuldoua din afectiunile
costovertebral sunt
de asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic
si pozitivarea manevrei lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un usor icter si o
masa palpabila în regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita
acuta.
EXPLORĂRI PARACLINICE
. Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-

15.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza
formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza
nu este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar semnificativa, ea
putând fi întâlnita în multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala se
întâlneste la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza
expectativa daca semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.
. Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când apendicele
inflamat
hematurieeste în contact cudiscreta.
microscopica ureterul Daca
sau vezica
sunt urinara se întâlneste
abundente, originea piurie sau
durerilor
este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni

în caz de infectii urinare sau genitale.
. Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la 1/3
din copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea
abdominala
acuta la pestelocalizata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita
90% din pacienti.
în apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun în
evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
în plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul,
iar edemul tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si
la nivelul psoasului.
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.
. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta

conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.
Datele asociate cu apendicita acuta includ:
- îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;
- distensia lumenului;
- lipsa compresibilitatii;
- formarea abcesului;
- lichid liber intraperitoneal.
Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.
. Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;
- îngrosarea peretelui;
- desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;
- flegmon sau abces pericecal;
- colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.
. Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de

ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice.
Permite evaluarea prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui
colonului pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept si
ileonului terminal
contrast umple care pot
apendicele estesimula apendicita
putin probabila acuta. Daca
apendicita acuta. substanta de
. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a
avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea clasica nu sunt clar
definite.
EVOLUŢIA sI COMPLICAŢIILE
Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în

formele catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând
într-o forma cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o
evolutie progresiva, dând o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si
ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului,
cu bacili coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
- prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;
- caracterul subacut al infectiei;
- sediul retrocecal al apendicelui;
- diagnosticul tardiv;
Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:
- dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4
zile se formeaza o supuratie localizata;
- dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator
un apendice perforat cu puroi.
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:
- semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta,
transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;
- semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.
În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:
- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând
o fistula, poate sa fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea
peritoneala si determina peritonita generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple
metastaze, abcese hepatice, abcese pulmonare.
Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica

comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin
localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, întârzie diagnosticul

si favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie
de particularitati chimice.
semneleAbcesul apendicular
de supuratie pelvin
profunda este localizat
se asociaza semne în fundul(retentie
vezicale de sac Douglas.
de urina).La
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal
se percepe colectia în sacul Douglas.
La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal
drept. Absenta leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula
stabilirea diagnosticului.
Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma de
apendicita e adeseori recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la semnele de
supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durerelombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stând în decubit lateral
stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie profunda.
Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:
- la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora
colica.
- la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la
abcesare.
Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica
probleme. Diagnosticul diferential se face cu:
- cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze
necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;
- flegmon pionefritic.
C) Peritonitele apendiculare
Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite
acute (peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei
apendicite acute (peritonita secundara în doi timpi) sau a unui abces apendicular
(peritonita secundara în trei timpi).
Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia
apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul

timp) a carei simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi frecvente, febra
se ridica, tranzitul intestinal întârziat, pulsul în discordanta cu temperatura,
leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul
declansata de odoiclisma
corespunde
sau unperforatiei apendicelui
purgativ. Debutul esteînbrutal
peritoneul liber, în
cu dureri adesea
fosa
iliaca dreapta si alterarea starii generale.
Peritonita în trei timpi
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage
atentia, pentru ca evolueaza subacut.
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.
În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si produce
peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:
- aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane
si transpiratii;
- transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori
fluctuant.
Forme clinice
Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele
particularitati simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma
simptomatica: forma ocluziva mai frecventa la batrâni;
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o
complicatie a apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita
localizata este mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;
Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în
care peritonita nu mai poate fi rezolvata decât chirurgical.
Forma etiologica:
- peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza
rapiditatii leziunilor la vârste mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste
foarte greu deoarece lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia

peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei
piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea
manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul pneumoniei, febrei tifoide,
reumatism
Altearticular
cauzeacut,ale
care pot fi confundate
peritonitei cu peritonitele.
generalizate la copil sunt:
perforatia diverticulului Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive
gonococice, streptococice, pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate
secundare sunt importante doua aspecte:
- recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;
- recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.
D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie
intestinala. Mecanismul ocluziei este foarte variat:
- mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,
- mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului
apendicular.
Cauza ocluziei este de asemenea variata:

- apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;
- leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride
inflamatorii precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin
aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai
multe forme clinice în functie de particularitatile simptomatice, topografice,
etiologice:
- forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii
difuziunii leziunilor la peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii se
explica prin întârzierea diagnosticului, ajungându-se la stadiul de abces.
Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul

evolutiv al leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul interventiei
chirurgicale si corectitudinea tehnicii chirurgicale.

Apendicectomia efectuata în primele ore de la debutul crizei este usor
suportata de bolnav si are o evolutie buna.
MATERIAL SI METODA
Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1

iunie 2001
constatat - 1 iunie 2002 în sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am
urmatoarele:
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 7-10 ani au fost în numar de 17, din care 8
de sex feminin si 9 de sex masculin;
- pacientii cu vârsta cuprinsa între 10-20 ani au fost în numar de 92, din care
59 femei si 33 barbati;
- pacientii peste 60 ani au fost în numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.
Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile de
vârsta, incidenta crescuta este între 10-20 ani. Limita de vârsta este cuprinsa
între 7-70 ani.
Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri

de apendicita am constatat prezenta a:
159 apendicite acute congestive; 31
apendicite acute flegmonoase; 25
apendicite acute catarale; 12 apendicite
acute gangrenoase.
Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata

3 cazuri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese periapendiculare.
2. ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

APENDICITA
Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât

si medicamentos.
Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie
(extirparea apendicelui) si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa
stabilirea diagnosticului de apendicita acuta.
În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim
hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este
tinut în repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia
locala si generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte
utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca procesul s-a
resorbit clinic (nu se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica
plastronului apendicular) bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la
spital pentru apendicectomie "la rece" dupa 60-90 zile interval variabil în
functie de ritmul în care a evoluat procesul de resorbtie.
Daca formatiunea tumorala creste în volum si devine fluctuenta, sunt
semne de abcedare si în acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.
PREGĂTIREA
PREOPERATORIE A BOLNA
VULUI
Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare

sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va
trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la început bolnavului ca
are în personalul
acestia vor face totspitalului
ce trebuieprieteni
pentru cacare
el saseiasa
vordin
ocupa
spitaldesanatos.
sanatatea lui si ca
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe,
va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti, care
nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente
medicale multiple.
Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte
încurajator asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi,
desfasoare bine. anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se
Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi

transportat la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul.
De altfel si echipa din blocul operator va face acelasi lucru când preia bolnavul,
ca totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1
faca, faptul cabuna.
stare generala se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara
asupra lui, este de o mare importanta pentru a îndeparta teama de necunoscut si
surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem de important,
care poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va
îngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca în
foaia de observatie, documentele în legatura cu examenele efectuate.
operat. Actul chirurgical

Printr-un si cel
tratament anestezic
adecvat, pre,produc
intro siunele modificariseorganismului
postoperator vor remedia
aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamânii,
ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult în timpul unei
interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor
raspunde interventiei chirurgicale se vor executa câteva examene obligatorii si
anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor pentru
a depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata în prealabil
poate complica interventia operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara
frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a
rinichilor;
- examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
. determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet
zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, în afara
cazului de maxima urgenta, atunci când s-a realizat o reducere a glicemiei la
normal sau cel putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin
administrarea de insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va
continua si intro si postoperator.
. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea

de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).
Tuturor persoanelor
obligatoriu trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face
probele hepatice;
. determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu
înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii
intraoperatorii de sânge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze
daca bolnavul are alergie la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de
tip Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte
greu se remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavitrebuie
facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei. Un
bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru catulburarile de
ciclu releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei sarcini.
In cazul
mod normal, si apendicitei acute
nu în cantitati "la rece"
crescute bolnavul
pentru va servi
ca tractul prânzul
digestiv si cât
sa fie cinamai
în
liber. El va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun
si înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de
culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.
înaintea operatiei se va efectua:
- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se
practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare,
obiecte de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite
pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare
vor fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul anesteziei si sa astupe
caile respiratorii.
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba
si treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea
mare de sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine,
motiv de producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru

împiedicarea aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte
ca bolnavul sa fie introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de
Mialgin intramuscular, iar cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie
asa numita preanestezica.
În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si
cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca
totul se va desfasura în conditii normale.
ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL
în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date

fiind surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se
desfasoare sub anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie
traheala, fie prin introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pâna la 3
ml de anestezic în functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa
interventiei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în
permanenta si perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine
la normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.
în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala,
pulsul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea
generala a pacientului. Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de
câte ori se face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte
bine sonda, se administreaza miorelaxante. Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul,
Floxedilul.
ACTUL CHIRURGICAL
Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru
abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii.
Este o incizie
Lungimea oblica
inciziei în flancul
cutanate trebuiesisaregiunea inghinalacudreapta,
fie proportionala gradul lunga de 6-8cm.
de adipozitate al
individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa
deschiderea cavitatii peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de gasire a
apendicului este greoaie ca executie, necesitând modificarea câmpurilor de izolare,
ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este indicat
ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni
apendiculare mai complexe sa se efectueze înca de la început o incizie cutanata mai
lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu
plan'' a peretelui abdominal si pansamentul steril.
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie

intensiva, asistentei medicale îi revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea
trebuie oricarui
acorde sa nu uite ca de
semn orice operatie
alarma poate
pe care îl dafibolnavul
marcata sau
de complicatii grave
oricarui semn si sa
patologic
pe care-1 constata în starea generala a bolnavului maximum de atentie.
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii
de electroliti, asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are
de administrat si o va administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa
demedic postoperator de câte ori este necesar va administra
medicamentatia calmanta în limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va
parasi nici un moment bolnavul, atâta timp cât el este sub influenta substantelor
narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din
sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate sa recada sub actiunea
drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba poate sa-i cada
în fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca
bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna
pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i spatarul patului, ajutându-1 sa se
miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si pe spate. Copiii
operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga
pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte
îndeaproape.
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de
terapie intensiva unde ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta unui personal
necunoscut, într-un pat si într-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate
sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea
lor într-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si
un procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca în terapia
intensiva lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se
va vorbiasistentei
sarcina în oarece de
masura familiarizat
terapie intensivacusanoul loc în carebolnavului
demonstreze se afla. Ramâne
ca esteapoi
în
deplina securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa fie
alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în situatie
de a pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea
pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu
a fost nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului,
nu trebuie sa dea acestuia impresia ca îi ascunde ceva ci pur sisimplu ca ea stie
ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat

bine.
ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

în obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la
sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril.
Asistenta medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si
sa observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge sau cu puroi. Daca
este îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul
bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.
Scoaterea firelor
Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie,

iar bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are
complicatii.
COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI
PREVENIREA LOR
Complicatiile post-operatorii care pot aparea:
- complicatii hemoragice;
- complicatii bronsice;
- complicatii supurative;
- tromboembolii.
a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma
sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante
si imposibilitatea de circulatie a aerului, în zona de sub acel segment.
Pneumonia este de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza
neventilarii zonei respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si
dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se

manifesta printr-un puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri
toracice, cianoza si stare de agitatie, în scurt timp apare expectoratia mai mult
sau mai putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta,
la fumatori
parte sau cei vomat.
din continutul care varsa în timpul interventiei operatorii si au aspirat o
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale
respiratorie favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui
respirator, preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care
au stat mult în decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea aparitiei
ei în timpul operatiei, apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului în pat,
evitarea ca acesta sa stea pe un cearceaf îmbibat cu transpiratii sau secretii,
plasarea sa într-o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu
deosebire bolnavii mai în vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ
câte o jumatate de ora în decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în decubit lateral
drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca
inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât mai
complex. Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca
miscari cât mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de câte ori se constata ca
are arbore bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei
astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie
profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare
pe care o prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se
vindeca "perprimam" fara sa supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din
diferite motive (de obicei intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un
sindromperitoneal însotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este
indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente,
prin introducere de tuburi de dren în fundul de sac Douglas.
d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava
din complicatiile circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri
în venele bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator
frecvent. Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei venoase, unor
traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce
încetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot determina
uneori aparitia acestui accident.
Decubitul
ales a color dorsal chiar
inferioare, prelungit, lipsadupa
imediat de mobilizare precoce
operatie sunt a membrelor
factori mai
determinanti ai
operatiei cheagurilor în venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La

aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie (amplitudinea
foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal prelungit. Din
cauza unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sângelui
venos catre
frecventa inima,
pentru mai alesdeîncheaguri.
formarea vena cava inferioara,
Printre factoriieste mult încetinita
predispozanti cauza
se numara
obezitatea, vârsta înaintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de
nutritie defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii
formati în venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se dezvolte
dând tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici
catre plamâni dând nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamânul, ajungând la creier, unde
poate da nastere unei embolii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau
chiar de moarte.
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza
de obicei prin dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie
când merge, fie chiar când sta în pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi
de asistenta medicala masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este
un gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul
poate sa-si mobilizeze cheagului prins înca de endoane care pornind apoi de-a
lungul venei poate da o emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv
consta în mobilizarea foarte precoce în pat si imediat ce este posibil, miscarea pe
propriile picioare. Tratamentul curativ consta în administrarea de Heparina,
urmata de Trombostop sub controlul examenelor de laborator (timp Quick, timp
Hawell, coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele
putând surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care
survin dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii
factori care este modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul
postoperator.
DOSAR DE ÎNGRIJIRE
Spitalul Clinic judetean nr. 1
Sectia Chirurgie
Surse: - foaia de observatie;
- pacientul;
- echipa de îngrijire;
- apartinatori. Date
de identificare:
Nume: Sandoiu
Prenume: Mariana
Data nasterii: 16 august 1977
Vârsta: 25 ani
Nationalitate: româna
Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data

internarii 27.05.2002 Data externarii 02.06.2002 Diagnosticul la
internare: Apendicita acuta Diagnosticul la externare: Apendicita acuta
flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri în epigastru si în fosa iliaca
dreapta;
- greturi;
- varsaturi;
- insomnie.
Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5 zile
dureri difuze în epigastru si în fosa iliaca dreapta, iradiind în membrul pelvin
drept, în pusee, cu greturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somninsuficient,
cu treziri repetate.
Simptomatologia s-a accentuat în urma cu 24 h, bolnava
prezentând varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul
de urgenta.
Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si simptome

de apendicita acuta. Antecedente:
- heredo-colaterale: fara importanta;
- personale-patologice: neaga alte
afectiuni. Situatia familiara si sociala
Situatie familiara: -
necasatorita Numar de copii: -
Situatie sociala: vânzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: -
bune. Locuieste împreuna cu parintii într-un apartament de 3 camere.
Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria
- tata: Sandoiu Valentin Aspecte
psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica
verbal Comportament: normal Examenul clinic general:
Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. Ţesut subcutanat
normal reprezentat.Ţesut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-articular:
-
integru morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil Sistem
respirator: - cai respiratorii superioare permeabile;
-
torace normal conformat, amplitudinea misc
arilor respiratorii egale;
- percutie - sonoritate pulmonara;
- auscultatie -
murmur vezicular prezent bilateral, fara raluri.
Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;
- zgomote cardiace normale;
- soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe
linia medioclaviculara;
- artere pulsatile;
- TA 120/70 mmHg;
- puls 65 b/min;
- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere în fosa iliaca dreapta cu manevra Blu

mberg pozitiva;
- greturi, varsaturi;
- tranzit intestinal absent;
- aparare musculara discreta în etajul abdominal
inferior.
Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;

- mictiuni fiziologice;
- semnul Giordano
negativ. Sistemul nervos: - ROT - prezente bilateral
- RFM - prezente bilateral Sistem
endocrin - normal .
Educatie sanitara
Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava în legatura cu

interventia chirurgicala si cu pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la
curent bolnava în legatura cu regimul alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si
cuconsecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la
cunostinta bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea
deoarece dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele
utilizate pre-, intra- si post-operator. încaperea trebuie aerisita zilnic si bolnava
trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de igiena personala. Apartinatorii
trebuie sa respecte programul de vizite.
Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile, centrul

respirator este maturizat, cutia toracica are o expansiune buna, centrii care
regleaza respiratia functioneaza bine - are o respiratie normala, frecventa
respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica, ampla pe nas,
miscarile toraciceeste
culcat. Respiratia suntdesimetrice.
tip costal Respira
superior.bine în pozitiile ortostatism, sezând,
2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).
Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si umeda,
limba este roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este usoara,
eficace, cu gura închisa. Refluxul de deglutitie este prezent, programul meselor
consta în: 3 mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus nocturn, consuma lichide
în functie de nevoie, nu are obiceiuri alimentare deosebite. De câteva zile nevoia
este deficitara - pacienta prezinta o dificultate în digestia si absorbtia
medicamentelor, prezinta greturi si varsaturi, alimentare ocazionala, pierde în
greutate.
3) A elimina.
Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml în 24
ore datorita varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este foarte
concentrata - are densitate crescuta); prezinta greturi si varsaturi.
Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui tranzit
intestinal deficitar, pierzând astfel orarul obisnuit al eliminarii (1 scaun/zi).
Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si
a imposibilitatii de a defeca.
4) A se misca, a pastra o buna postura.
Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de abductie,
adductie, flexie-extensie,
exercitii fizice rotatie,
cu scopul de pronatie,randamentul
a îmbunatati supinatie, circumductie,
muschilor siuneori executa
circulatia.
Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca")
datorita disconfortului abdominal (dureri în epigastru) si dureri localizate
în regiunea fosei iliace drepte, durerea iradiind si în membrul pelvin
drept, generând dificultate de deplasare.
5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi dupa ce
a servit masa de prânz, sa se culce la aceeasi ora; uneori înainte de culcare face cu
placere o baie calda, serveste o cana de lapte cald si citestereviste de moda

(ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara întreruperi, adoarme
cu usurinta si se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.
ultimeleIn24
ultimele
ore, nudoua zilecalitativ
a fost pacientasi este obositanormal
cantitativ deoarece
din somnul nocturn din
cauza durerilor
epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie.
6) A se îmbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie, este
ordonata, îi place sa poarte haine curate tot timpul, în orice activitate este
functionala, estetica; poarta vesminte adecvate climatului, statutului socio-
cultural.
7) A-si mentine temperatura corpului în limite normale.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta în limite
normale (are 376 °C); culoarea tegumentelor se mentine normala
conform temperaturii; seara temperatura pacientei, în urma efortului fizic din
timpul zilei, nu depaseste limitele normale 8o
(37
C).
8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Nevoia nu este alterata. Pacienta îsi face dus zilnic, are obiceiuri de igiena
si curateniesipotrivit
mentinere modei: oare
înfrumusetare; coafura anume,
par scurt; foloseste
urechile produse
sunt curate,cosmetice pentru
de configuratie
normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele nazale sunt libere; cavitatea
bucala: dentitie buna, completa, fara carii; unghiile sunt curate, taiate scurt, au
culoare roz, pielea e curata, neteda, catifelata, pigmentata normal; îsi spala dintii
de 3 ori/zi, foloseste produse de calitate; îsi spala parul de doua ori pe
saptamâna.
9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.
a. Pacienta acuza durere în epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata prin
facies crispat.
b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,
traieste într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa între 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, îngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).
10)A comunica.
Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt într-o stare
de buna functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa si
olfactiva, foloseste
moderat, sensibilitate
un tactila
limbajsiclar,
dureroasa), are exprima
precis. îsi un debitclar
verbal usor cu are
gândurile, ritmo
imagine pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de încredere în altii, stabileste
relatii armonioase în familie, cu prietenii, comunica cu personalul medical.
11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa, asista
la slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine posturile
mari si pe cele de miercurea si vinerea de peste an; îsi face timp pentru
rugaciune si meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori doneaza lucruri în
scopuri caritabile.
12) Nevoia de a fi util.
Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere fizic si
psihic, functiile fiziologice îndeplinesc o activitate optima; uneori are tendinta la
autocritica (atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii) si este receptiva
fata de opiniile celor din jur, încearca sa ia hotarâri pe baza chibzuintei proprii (ca
osine
forma de exprimare
si imagine de sine apozitiva.
independentei vointei). Sunt prezente starile de stima de
13)A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de relaxare,
organizeaza activitati recreative individuale sau în grup (jocuri distractive, de
echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme), citeste cu placere
orice tip de carti, reviste, ele.
14) A învata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre boala
sa, îsi doreste

acumula sa afle
cunostinte mai
noi; numulte amanunte
cunoaste metodedespre acest lucru,
de a preveni este respiratorii
infectiile dornica de laa
care este predispusa.
Nevoile afectate
Obiective globale:
- pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;

- pacienta sa aiba stabilita cauza si întinderea leziunii;
- pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea
independentei functionale;
- pacienta sa înteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.
Obiective intermediare:
- pacienta sa înteleaga importanta examenelor clinice si de laborator pentru
stabilirea diagnosticului;
- sa fie capabila pâna la sfârsitul spitalizarii sa-si recapete independenta fata de
nevoile afectate si sa aiba încredere în personalul medico-sanitar;
- sa înteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-1
respecte.
Obiective specifice:
- sa-si mentina în limite optime balanta hidro-electrolitica;
- sa aiba un somn odihnitor;
- sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca dreapta;
- sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile
acestei interventii, a tratamentului medicamentos.
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Interv Evaluare
c de
a fundame ve entii
ntale nursing
actual
27. A se Alimentat a) Pacientaa) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
ie sa timpul varsaturilor,
05. alimenta este
inadecvat nu sprijinind-o;
200 si a prezinte echilibrata
8 hidrata - protejeaza lenjeria cu musama
nutritional
prin greturi si si o aseaza în functie de ,
deficit din varsaturi, pozitia pacientei; Greutatea

sa
cauza - aseaza pacienta în decubit corporala
fie lateral cu capul la marginea
greturilor se mentine
si echilibrata patului;
hidroelectro constanta.
varsaturil Mc - face bilantul lichidelor Pacienta
or ingerate si eliminate;
si prezinta o
manifesta nutritional - reduce sau opreste raportul de
ta lichide, eventual o serveste stare
în 24 ore. de
prin cu putin ceai rece de musetel bine
b) Pacienta(neîndulcit);
constipati sa si
confo
e. - administreaza substante rt.
fie acidulate cu lamâie (reci), fara
echilibrata a
psihic, sa fi dulci la 2-3 ore în portii mici
aiba o (lOOml);
stare de
bine. - alimenteaza pacienta
parenteral substituind perfuzii
cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi
sielectroliti (4g Na. 3g K. 2g
Ca, 0,15mg Mg, 18mg Fe,
6g
Cl);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la indicatie
laxative;
- efectueaza la
nevoie clisma
evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Da Nevo Diagnostic de Obiec Int Evaluare

ta i nursing tive erv
funda actual ent
men-
tale ii
b)- asigura un
climat cald,
confortabil, bine
aerisit; -
Deficit de Pacienta încurajeaza Pacienta
sa fie pacienta sa-si
volum exprime emotiile este
echilibr si sentimentele în
lichidian din ata legatura cu starea echilibrata
cauza sa; -îi explica nutritional, nu

volumic
varsaturilo si scopul
prezinta
r interventiilor.
nutrition
al în -asistenta supravegheaza semne de
manifestatp pulsul, tensiunea arteriala, deshidra-
rin tare.
scaderepon 24 ore
apetitul, semnele de
derala deshidratare, scaunul si
greutatea
corporala;
-
preg
ates
te
paci
enta
preo
pera
tor;
-
face
bila
ntul
zilni
c
hidr
oele
ctro
litic
;
-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de
medic.
A DisconfortabdPacient - asistenta asigura Durerileabdo
semis ominal a sa repaosul la pat fizic si minales-au
ca, a dincauza nuprezi psihic în redus.
pastra procesu-lui nte perioadele evolutive;
obun inflamator dureriîn
a intestinal epigastr - administreaza
postu mani-festat u sifosa medicatia prescrisa de
ra prin du-reri în iliaca medic
epigastrusi dreapta (antiinflamatoare,
fosa iliaca în 2 antiinfectioasa,
dreapta si zile. antialgice) si urmareste
greturi. efectele medicatiei;
- administreaza
medicamentatia
antispastica (la indicatia
medicului).
Dat Nevoi Diagnostic Obiectiv Interv Evalua

a de e entii re
fundame
ntale nursing
actual
A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei
din diminueze cunostintele necesare despre
pericolel boala,
e cauza anxietatea
despre tratamentul de
incertitudi pacientei, întretinere;
nii sa i
-asistenta ajuta pacienta sa
fata de se atrasa identifice factorii care-i
atentia altereaza capacitatea de a-si

5
prognostic asupra conserva sanatatea;

ul
normelor -face cu pacienta un bilant al
bolii fortelor si deficientelor sale;
medicale si
manifestat de -asigura un climat cât mai
a personal posibil: obiecte
viata ce
prin
insomnie, trebuie personale aduse de acasa, etc;
respectate -ia masuri de evitare a
îngrijorare în receptivitatii la infectii
,
24 ore. intraspitalicesti;
iritabilitatePacienta
. sabeneficie -informeaza si stabileste
ze deun împreuna cu pacienta
mediu de planul de recuperare a starii
siguranta, de sanatate si cresterea
tarainfectii. rezistentei organismului.
A-si Risc dePacienta sa- -asistenta aplica comprese reci,

si împachetari reci, punga
mentine hipertermi cu gheata, frictiuni; aeriseste
e mentina încaperea;
tempera-
datorita temperatura-asigura îmbracaminte lejera;
tura
procesului corpului în -administreaza medicatia
constant recomandata de doctor
a inflamator limite
(antibiotice);
manifestat fiziologice.
-asistenta calculeaza bilantul
prin Pacienta sa ingesta-excreta pe 24 ore;
transpiratii aiba o stare -serveste pacienta cu cantitati
de mari de lichide (parenteral);
abundente
bine -asistenta schimba des lenjeria
fizic si de pat si de corp;
psihic.
-mentine igiena tegumentelor;
Da Nevoi Diagnostic Obiective Inter Evalua

ta de ventii re
fundam
entale nursing
actual
-pregateste psihic pacienta Plaga
înaintea tehnicilor de
28. A fi Alterarea Regulile de recoltare si examinare. operatori
curat, e
05. integritatii igiena sa fie -asistenta dezinfecteaza plaga
a-si operatorie cu alcool are o
200 pro- tegumentelorrespectate cu
8 medicinal 70° si aplica un evol
teja datorita strictete pansament steril; utie
bun
tegu- plagii. a
mentele
simucoa
sele
A evita Durerea Sa-si -asistenta asigura tratament cu
Durerile
antialgice si antiseptice au
pericolemanifestata diminueze
le prin (masura de prevenire a scazut în
semneled complicatiilor septice) la
fata urerii în indicatia intensitat
crispatada 24ore e
torita medicului
spasmelor
musculare
A se Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
de fie asistenta asigura regimul
aliment hidric, este
a alimentare echilibrata
si cau- hidroelectrolialimentând pacienta
parenteral, prin perfuzii cu echilibrat
a
hidrata zata de tic glucoza
contra- hidroelec
5% l00ml, electroliti; -
indicatiile
fizice -calculeaza necesarul de trolitic
calorii;
manifestate
prin dificultat -face
e de digerare bilant
ul
hidro
electr
olitic;
-asigur
a un
clima
t cald,
confo
rtabil.
29. A fi Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool 70° si
05. a-si integritatii igiena sa fie apoi operatori
e
20 tegumentelor respectate cuaplica un pansament steril;
08 proteja are o
datorita strictete
tegume plagii. evolutie
n-
Da Nevoi Diagnostic de Obiective In Evalua

ta fundam nursing te re
entale actual rv
en
tii buna
A se Imobilitate
-pacienta sa se -asistenta ajuta bolnava saPacienta
se ridice din pat o sprijina,a
misca datorita deplaseze o
contra- mers
putin cu ajutor ajuta sa faca primii pasi
indicatiilor postoperator; ajutata,
în decurs de
-asistenta o încurajeaza începe
s
fizice 24 ore psihic felicitându-o, dupasa

manifes- primele
se
tata progrese facute. adapt
prindificultat eze.
ea dea merge
A se Dificultate în -pacienta sa se -asistenta identifica Pacienta
a capacitatea si limitele se
îmbrac îmbrace, fizice ale
a se îmbraca ca îmbraca
si dezbrace pacientei; cu
dezbraca dato-singura, în -îi acorda timp suficient ajutor si
pentru a se îmbraca si
rita diminuariitermen de 32 dezbraca, îi apoi
mobilitatii ore; recomanda, daca ameteste,singura.
manifestata -sa se îmbrace sa se îmbrace în fotoliu,
prin sezând;
cu ajutor,
miscari întermen de -sugereaza apartinatorilor
limitate 24ore. sa-i procure pacientei
haine
(insuficiente)
,lipsa fortei. largi, usor de îmbracat, cu
nod de încheiere simplu.
încaltaminte fara siret.
Dificultate în -sa se încalte, -educa pacienta cu privirePacienta

la importanta se
a se încalta si descalte sin- vestimentatiei;
îmbraca
descalta gura în 32
ore;-sa -o supravegheaza cu ce secu
îmbraca;
cunoascaimpo ajutor si
rtanta -încurajeaza pacienta.
apoi
singura.
Dat Nevoi Diagnostic Obiect Int Evaluare

a de ive er
fundam ve
entale nursing
actual nti
satisface i
rii dea se
îmbraca
sidezbrac
a
întermen
de 24ore.
30. A evita Neliniste -sa nu -asistenta informeaza Pacienta si-a
05. pericoleîn mai fie masurile
pacienta cu
de privire la însusit
le legatura cu nelinistit
200 a; prevenire a complicatiilorinformatiile
8 posibilitate postoperatorii;
a -sa nu si a înteles
prezinte -explica pacientei cum sa
aparitiei participe la îngrijirile necesitateapartic
unor complica iparii la
tii. postoperatorii (sustinerea îngrijireaproprie
complicatii plagii când tuseste, exercitii
.
respiratorii, mobilizare,
etc);
-îi da informatii relative la
pansament, tulburari de
dren,
aparate de monitorizare.
A se Dificultate -sa se -asistenta exploreaza Pacienta a

în preferintele pacientei
aliment alimente asupra început sa
a a se ze;
manânce
si alimenta -sa alimentelor
interzise; permise si
hidrata datorita prezinte alimente
lipsei un -serveste pacienta cu
alimente la o temperatura usor
cunoasterii apetit moderata,
normal; digerabile.
alimentelor la ore regulate, prezentate
-sa fie atragator, la început putin
permise, ceai,
manifestat echilibrat
a cu lingurita, (rece) apoi
a supe de zarzavat, legume
nutritiona sub
prin l în
lipsa forma de pireuri, lapte
apetit 24 ore dulce;
ului
-asistenta aplica musama si
o aseaza în timpul
alimentarii
pacientei pentru a prevenii
murdarirea lenjeriei de pat
si de
corp ale pacientei;
-îi explica importanta
reluarii
normale.alimentarii
Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Inte Evalua

a rve re
fundame nursingactual ntii
ntale
31 A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool
05. integritatii igiena sa fie medicinal operatori
a-si e
200 tegumentelor respectate 70° si aplica un pansament
8 proteja steril. are o
datorita plagiipentru
tegume evolutie
nt operatorii. prevenirea
corespun
Pacienta infectiilor.
ele si za
mucoase prezinta toare.
le. Sase -asistenta încurajeaza psihicPacienta
imobilitate pacienta;
A se datorita deplaseze merge
slabiciunii fara -îi asigura securitate fara
misca manifestatap absoluta;
rin ajutor în aiutor.
deficientaîn 24 ore. -o felicita pentru progresele
miscare. facute la fiecare pas.
A Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacienta
învata pacienta conceptiile eronate;a
cunoastere înteleaga o
înteles
despre procedurile siinformeaza si îi explica
diferite proceduri explicatii
interventia urmarile preoperatorii le
chirurgicala postoperatorii(asepsia, medicatia.

de alimente), restrictiasi este
îi explica
suferita si sa putin
înteleaga procedurile postoperatorii mai
provoaca (importanta lor); .
îngrijirile linistita
probleme -încurajeaza pacienta sa-si
manifestate necesare exprime sentimentele si
prin cereri înconvalesce
deinformati nta. nelinistea;
i.
-îi furnizeaza date despre
boala, despre tratament si

regimul igienodietetic.
Da Nevoi Diagnostic de Obiective In Evalu

ta te are
fundam nursing actual rv
entale
en
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii sitiisePlaga

aplica pansament steril.
curat integritatii igiena sa fie operato
rie
tegumentelor respectate cu
nu s-a
datorita strictete.
plagiioperato complic
rii. at.
01. A se Dificultate în a-sa se -asistenta exploreaza Pacient
preferintele pacientei aa
06. aliment se alimenta alimenteze; asupra
a început
200 datorita lipsei -sa prezinte un alimentelor permise si sa
2 si interzise;
hidrata cunoasterii apetit normal; manânc
-asistenta aplica musama e
alimentelor -sa fie si o aseaza în timpul
permise,manifechilibratnutri alimentarii aliment
e
estata tional în pacientei pentru a prevenii
prin lipsa 5 murdarirea lenjeriei de patusor
apetitului. si de
24 ore. digerabi
corp ale pacientei; le.
-asistenta administreaza
regimul recomandat de
medic.
01. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza Pacient
psihic pacienta; a
06. misca prezinta deplaseze fara
-îi asigura securitate merge
200 imobilitate ajutor în 24 absoluta; fara
2
datorita ore. -o felicita pentru ajutor.
plagiioperator progresele facute la fiecare
ii
manifestatapri pas;
n deficientaîn -asistenta explica

miscare, necesitatea unei
mobilizari cât
mai timpurii.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si sePlaga

curat integritatii igiena sa fie operato
rie
tegumentelor respectate cu
nu s-a
Da Nevoi Diagnostic Obiective In Evalu

ta de te are
fundam rv
entale nursing
actual en
datorita strictete. tii complic

plagiiopera at.
torii
A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacient
în ai se preferintele pacientei aa
aliment alimenta alimenteze; asupra
a început
datorita -sa prezinte un alimentelor permise si sa
si lipsei interzise;
hidrata apetit normal; manân
cunoasterii -asistenta aplica musama sice
-sa fie o aseaza în timpul
alimentelor alimentarii usor
per- echilibratanutr
itional în24 pacientei pentru a prevenii digerab
mise, ore. murdarirea lenjeriei de pat ile.
manifestata si de
prin lipsa
apetitului. corp ale pacientei;
J.
medic.
02. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Piaga
aplica pansament, steril.
06. curat integritatii igiena sa fie operato
rie
200 tegumentelorespectate cu
8 r nus-a
strictete.
datorita compli
plagiiopera cat.
torii i
03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plasa
aplica pansament sterii.
06. curat integritatii igiena sa fie
operato
200
8 tegumentelorespectate cu rie
r strictete. nu s-a
datorita compli
plagiiopera cat.
torii
La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a se

alimenta si hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; - a
dormi, a se odihni = gr.2;
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3; a evita pericolele = gr.
2. Gradul de dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o dependenta
moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:
a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-si
proteja tegumentele = gr. 3; a se misca = gr.2;
a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de dependenta
este de 15, dat de alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si mucoasele (gr.
2).
Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data de
alterarea nevoii de a fi ulii, având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorarifunct Tratament Dieta
ionale
Valori
reale Valorino
rmale
Uree 20-40 mg% Examen l.Xilinafl Regim
36mg%
70-110mg% ecografic al 2.MialginfI hidric: ceai
Glicemie
11,5-15 g% abdomenului 3.Algocalmin fi rece
75mg%
4.000-8.000 4.Fenobarbital fi neîndulcit
Hemoglob /mm 5.Marisang fi I
ina
= 12g% 6. Vitamina C fi
Leucocite
=
10.000/m
m3
1 36-42% 1.Glucoza Regimhidri
Iematocrit 3
5% (I500ml) c: supe
= 4-4,5mil/mm
2.Ser fiziologic de zarzavat,
36%
97oo(1000ml)3.Feno ceai rece
Hematii = barbital f III neîndulcitr
4.Algocalmin fi egim sodat
4mil/mm3 5.VitaminaCfi
Hemoglob 11,5-15 g% 1.Glucoza 5% Supe de
ina
70-110 (1500ml) zarzavat
= 13g%
mg% 2.Ser fiziologic îmbogatite
Glicemie
= 12-15" 97oo(1000ml) cu gris si
85mg% 60-120" 3.Fenobarbital fi orez
T.Quick= 4.Algocalmin fi
13"
T.Howell=
70"
1.Glucoza 5% Regim
cu supe
(1500ml) de
zarzavat,
2.Ser fiziologic brânza
de vaci,
97oo(l000ml) oua
3.Fenobarbital fi
4.Algocalmin
1.Glucoza 5% fi Regim
cu supe
(1500ml) de
zarzavat,
2.Ser fiziologic brânza
de vaci,
97oo(I000ml)
oua
1. Algocalmintb. I Regim cu
supe de
zarzavat,
brânza de
vaci, oua
Pacienta Badea Ioana în vârsta de 44 ani se interneaza pe

27.04.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi,
constipatie. I se pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta. Intraoperator
se pune
ovar diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica bilaterala: Chist de
drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura =
gr.2; a evita pericolele = gr. 2;
a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3. Gradul de
dependenta la internare este de 19, fiind o dependenta moderata.
In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:
■ la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea
urmatoarelor nevoi:
a se misca =" gr.2; a se îmbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul de
dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La
externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiindaceea de a
fi util, pacienta neputând face eforturi fizice mari si necesitând zile de concediu
medical.
PLAN DE NURSING
Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inte Evaluare
a fundame tic de ve rven
ntale nursing
actual tii
27. A se Alimenta a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
tie Pacienta timpul varsaturilor,
04. aliment sa. sprijinind-o; este
a inadecvat
200 a nu - protejeaza lenjeria cu echilibrata
8 si prezinte musama si aleza în functie de
hidrata prin nutritional.
deficit greturi si pozitia pacientei;
Greutatea
din varsaturi, - aseaza pacienta în decubit
cauza sa lateral cu capul la marginea corporala
greturilor fie patului; se mentine
si echilibrata
- face bilantul lichidelor constanta.
varsaturil hidroelectrolingerate si eliminate;
or itic Pacientaprez
- reduce sau opreste aportul inta ostare
manifesta
ta si
nutritional de lichide, eventual o serveste
de bine si
confort.
cu putin ceai rece de musetel
prin în 24 ore. (neîndulcit);
constipati - administreaza substante
e. acidulate cu lamâie (reci),
fara a
fi dulci la 2-3 ore în portii
mici (lOOml);
- calculeaza numarul de
calorii în functie de starea
pacientei, adaugând pentru
fiecare grad de temperatura
peste 37°C câte 13% (260
calorii peste cele 2000
calorii de
care are ea nevoie zilnic)
- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si
ser fiziologic
hidrolizate de (1500 ml/zi),
proteine si
amestecuri de aminoacizi si
elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
CI);
- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;
- administreaza la indicatie
laxative;
- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Interv Evaluare

a fundame c de ve entii
ntale nursing
actual
27. Deficit de Pacienta sa-asistenta supravegheaza Pacienta
fie pulsul, tensiunea arteriala,
04. volum este
echilibrata apetitul, semnele de
200 lichidian deshidratare, scaunul si echilibrata
8 din volumic si greutatea
nutritional
cauza nutritional corporala; ,
în
varsaturilo -pregateste pacienta nu
r prezinta
s
24 ore preoperator;
manifestat -face bilantul zilnic semne de
hidroeîectrolitic;
prin deshidr
scadere -îi explica scopul atare.
pondera interventiilor;
la
-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de medic.
A se Disconfort Pacienta - asistenta asigura repaosul la Durerile
sa nu pat fizic si psihic în
misca, a abdominal abdominal
din prezinte perioadele evolutive; e
pastra o dureri
cauza - administreaza medicatia s-au redus.
buna procesu- în prescrisa de medic
epigastru
postura lui si (antiinflamatoare,
inflamator antiinfectioasa, antiaîgice) si
fosa iliaca urmareste
intestinal
mani- dreapta în efectele medicatiei;
2
festat prin - administreaza
dureri în zile. medicamentatia antispastica
epigastrusi (la indicatia medicului).
fosa
iliacadreap
ta si
greturi.
27. A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei

din diminueze cunostintele necesare despre
04. pericolel
e cauza anxietatea boala,
200 incerti- despre tratamentul de
8 pacientei întretinere;
tudinii fata în 24
de -asistenta ajuta pacienta sa
de ore, sa i identifice factorii care-i
prognostic se
ul altereaza capacitatea de a-si
conserva sanatatea;
Da Nevo Diagno Obiective I Evalu

ta i stic de n are
fundam nursing t
entale actual
e
rv
e
n
ti
i
bolii atraga atentia -face cu pacienta un bilant
manifest al fortelor si deficientelor
a- asupra sale;
ta prin normelor -asigura un climat cât mai

personal posibil: obiecte
insomni medicale si de
e, personale aduse de acasa,
viata ce trebuie etc;
îngrijora respectate.Pacienta
re, sabeneficieze deun -ia masuri de prevenire a
mediu desiguranta, infectiilor intraspitaîicesti;
iritabilit farainfectii.
ate. -informeaza
stabileste si
împreuna cu
pacienta planul
de recuperare a starii
de sanatate si
cresterea
rezistentei organismul
ui.
27. A-si Hiperter Pacienta sa-si -asistenta aplica
04. mentin mie mentina comprese reci,
împachetari reci, punga
e datorita cu
20 temperatura
08 temper procesul gheata, frictiuni;
a- ui corpului în
-aeriseste încaperea;
tura infectios limite
-asigura îmbracaminte
fiziologice.
consta Pacienta sa fie lejera;

1
nta manifest
at echilibratahidroelectroliti -administreaza
c.Pacienta saaiba o medicamentatia
prin stare debine fizic si
psihic. recomandata de doctor
transpira (antibiotice, antitermice);
tii
-asistenta calculeaza
abunden bilantul ingesta-excreta pe
te 24 ore;
-serveste pacienta cu
cantitati mari de lichide
(parenteral); -asistenta
schimba des lenjeria de
pat si de corp; -mentine
igiena tegumentelor;
-pregateste psihic
pacienta înaintea
tehnicilor de recoltare si
examinare.
Da Nevoi Diagnostic Obiectiv Interv Evalua

ta fundame de nursing e entii re
ntale actual
28. A fi Alterarea -regulile de-asistenta dezinfecteaza plaga -plaga
curat. operatorie cu alcool
04. integritatii igiena sa operatori
a-si pro- fie medicinal 70° si aplica un e
200 tegumentelo pansament steril;
8 teja r respectate are o
tegu- cu
datorita evolutie
mentele plagii. strictete
simucoas 5
ele
04. A evita Durerea Sa
diminueze -asistenta
antialgice asigura tratament cuDurerile
la indicatia au
200 pericolel manifestata
8 e prin semnele medicului scazut în
fata durerii în intensitat
crispatadat 24ore e
orita
plagiiopera
torii
A se Incapacitate Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
de fie asistenta asigura regimul
alimenta hidric,
alimentare echilibrata este
si cau- alimentând pacienta parenteral,
hidrata hidroeiectroprin perfuzii cu glucoza echilibrat
zata de litic a
contra- 5% lOOml, electroliti;
hidroeiec
indicatele
fizice -calculeaza
calorii: necesarul de -
trolitic
manifestate -face
prin dificult bilant
atea de ul
a digerare hidroe
iectrol
itic; -
asigur
a un
climat
cald,
confor
tabil.
29. A fi AlterareaRegulile de-asistenta curata plaga Plaga

curat, operatorie cu alcool 70° si apoi
04. integritatii igiena sa operatori
a-si fie aplica un pansament steril; e
200 tegumentelo
8 proteja r resnectate are o
cu
tegumen datorita evol
tele plagii. strictete utie
si mucoa buna
sele
Dat Nevoi Diagnostic Obiective In Evalu

a fundam de nursing ter are
entale actual ve
nti
29. Ase Imobilitate Pacienta sa se -asistenta ajuta bolnavai saPacient

se ridice din pat, o sprijina,a a
04. misca datorita deplaseze o
contra- mers
200 putin cu ajutor ajuta sa faca primii pasi
8 indicatiilor postoperator; ajutata,
în decurs de
fizice -asistenta o încurajeaza începe
manifes- 24 ore psihic felicitându-o, dupa sa
primele
tata se
prindificult progrese facute.
atea dea
merge
A se Dificultate -pacienta sa se -asistenta identifica Pacient
în a capacitatea si limitele a se
îmbrac îmbrace, fizice ale
a se îmbraca îmbraca
ca si dezbrace pacientei; cu
dezbraca singura, în
-îi acorda timp suficient ajutor
dato- pentru a se îmbraca si si
termen de 32ore dezbraca, îi
rita apoi
diminuarii -sa se îmbrace recomanda, daca ameteste,
sa se îmbrace în fotoliu, singura
mobilitatii cu ajutor, în .
manifestata sezând;
prin termen de 24
-sugereaza apartinatorilor
5
ore. sa-i procure pacientei haine
miscari -sa se
limitate largi, usor de îmbracat, cu
încalte,descaltesi nod de încheiere simplu,
ngura în 32ore;
(insuficiente
), încaltaminte rara siret.
-educa pacienta cu privire
lipsa fortei. la importanta
Dificultate vestimentatiei;
în a
-o supravegheaza cu ce se
se îmbraca;
încalta
si -încurajeaza pacienta.
descalta
Dat Nevoi Diagnosti Obiect Int Evaluare

a fundam c de ive erv
entale nursing ent
actual
ii
30. A evita Neliniste în-sa
mainufie -asistenta
pacienta cuinformeaza
privire la Pacienta si-a
04. pericolelegatura cu masurile de însusit inform
le nelinistit atiile
200 posibilitate a; prevenire a complicatiilor
8 a postoperatorii; si a înteles
-sa nu
aparitiei prezinte -explica pacientei cum sa participariila
unor participe la îngrijirile îngrijireapropri
complica e.
complicatii tii. postoperatorii (sustinerea
plagii când tuseste, exercitii
respiratorii, mobilizare,
etc);
-îi da informatii relative la
pansament, tuburi de dren,
30. A se Dificultate -sase aparate deexploreaza

-asistenta monitorizare. Pacienta a
în preferintele pacientei
04. aliment alimente asupra început sa
a a se ze;
200 alimenta alimentelor permise si manânce
8 si -sa interzise;
hidrata datorita prezinte alimente
lipsei un -serveste pacienta cu
alimente la o temperatura usor
cunoasterii apetit moderata, digerabile
normal;
alimentelor la ore regulate, prezentate
-sa fie atragator, la început putin
permise. ceai.
echilibrat
manifestata a cu lingurita, (rece) apoi
supe de zarzavat, legume
prin nutritiona sub
lipsa l în
apetit forma de pireuri, lapte
ului 24 ore dulce;

-asistenta aplica musama si
aleza în timpul alimentarii
si de
corp ale pacientei;
reluarii alimentarii
normale.
A fi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, de operatorie cu alcool
integritatii medicinal operatorie
a-si igiena sa
tegumentel fie 70° si aplica un pansamentare o
proteja or steril.
respectat evolutie
tegume datorita e
n- plagii corespunza-
pentru
tele si operatorii. toare.
prevenire
mucoasel a
e.
infectiilo
r.
5
Dat Nevoi Diagnostic Obiective Inte Evalua

a fundame de nursing rve re
ntale actual ntii
30. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihicPacienta
04. misca prezinta deplaseze pacienta; merge
fara -îi asigura securitate fara
200 imobilitate absoluta;
8 datorita ajutor în ajutor.
slabiciunii 24 ore. -o felicita pentru progresele
manifestatap facute la fiecare pas.
rin
deficientaîn
miscare.
A Insuficienta Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacienta
învata pacienta conceptiile eronate;a
cunoastere înteleaga o
înteles
despre procedurile siinformeaza si îi explica
diferite proceduri explicati
interventia urmarile preoperatorii ile
chirurgicala postoperatorii(asepsia, medicatia, restrictia
si este
suferita si sa de alimente), îi explica putin
înteleaga procedurile postoperatorii mai
provoaca (importanta lor);
îngrijirile linistita
probleme -încurajeaza pacienta sa-si
manifestate necesare exprime sentimentele si
prin cereri înconvalesce
deinformati nta. nelinistea;
i.
-îi furnizeaza date despre
boala, despre tratament si
regimul igienodietetic.
30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
04. curat integritatii igiena sa fie operatori
e
200 tegumentelor respectate cu
8 datorita strictete. nus-a
plagiioperat complic
orii. at.
Da Nevoi Diagnostic de Obiective I Evalu

ta nt are
fundam nursing actual er
entale
v
ent
ii
01. Ase Dificultate în -sase -asistenta exploreaza Pacient
a preferintele pacientei aa
05. aliment alimenteze; asupra
a se alimenta început
200 -sa prezinte un alimentelor permise si sa
8 si datorita lipsei interzise;
hidrata apetit normal; manânc
cunoasterii -asistenta aplica musama e
-sa fie si aleza în timpul
alimentelor alimentarii aliment
echilibratnutri e
permise,maniftional în24 pacientei pentru a prevenii
estata ore. murdarirea lenjeriei de patusor
prin lipsa si de
apetitului. digerabil
corp ale pacientei; e.
medic.
01. Ase Pacienta Sase -asistenta încurajeaza Pacient
psihic pacienta; a
05. misca prezinta deplaseze tara
-îi asigura securitate merge
200 imobilitate ajutor în 24 absoluta; fara
8
datorita ore. -o felicita pentru ajutor.
plagiioperator progresele facute la fiecare
ii pas;
manifestatapr
in deficientaîn -asistenta explica
miscare. necesitatea unei
mobilizari cât
mai timpurii.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si sePlaga

curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelor resnectate cu
nu s-a
datorita plagii strictete.
operatorii complic
at.
02. A se Dificultate în -sase -asistenta exploreaza Pacient
a preferintele pacientei aa
05. aliment alimenteze; asupra
a se alimenta început
20 -sa prezinte unalimentelor permise si sa
08 si
hidrata datorita lipsei apetit normal; interzise; manânc
cunoasterii -asistenta aplica musama e
si aleza în timpul
alimentarii aliment
e
si de
Dat Nevoi Diagnostic Obiective In Evalu

a de ter are
fundam ve
entale nursing
actual nti
alimentelor -sa fie corp ale pacientei; i usor

per-
echilibratanutri -asistenta administreaza digerabi
mise, tional în24 ore. regimul recomandat de le.
manifestata medic.
prin lipsa
apetitului.
A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
curat integritatii igiena sa fie operator
ie
tegumentelo respectate cu
r nu s-a
strictete.
datorita complic
plagiiopera at.
torii
03. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plasa
05. curat intesritâtii igiena sa fie aplica pansament steril. operator
ie
200 tegumentelo respectate cu
2 r nu s-a
strictete.
datorita complic
plagiiopera at.
torii
04. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
05. curat integritatii igiena sa fie operator
ie
200 tegumentelo respectate cu
2 r nu s-a
strictete.
datorita complic
plagiiopera at.
torii
05. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii; Plaga

05. curat integritatii igiena sa fie -se scot firele; operator
ie
200 tegumentelo respectate cu -se aplica pansament steril.
2 r nu s-a
strictete.
datorita complic
plagiiopera at.
torii
Pacientul Ciobanii Cristian în vârsta de 19 ani se interneaza pe

28.01.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta si perioinbilical în regiunea
epigastrica cu debut în urma cu 2 zile, la început cu caracter difuz iara iradieri,
apoi accentuându-se progresiv cu iradieri în întreg abdomenul.
Bolnavul
slabiciune, acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie de
febra.
Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia chirurgical
a de urgenta în urma careia se stabileste diagnosticul de Apendicita acuta
gangrenoasa perforata; Peritonita purulenta generalizata. La internare pacientul
prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea o buna circulatie =
gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o buna postura = gr. 3 -
a dormi, a se odihni = gr. 3
a mentine temperatura în limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a

comunica = gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este de
29, ceea ce traduce o dependenta majora.
Întrucât postoperator starea pacientului se modifica considerabil, gradul
de dependenta va fi :
la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de alterarea
nevoilor:
■ a evita pericolele = gr. 2
■ a fi curat = gr. 3
■ a se alimenta = gr. 2
■ a elimina = gr. 3
la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La
externare pacientul
moderata fiind este
data de vindecat chirurgical,
incapacitatea singura
de a satisface nevoiasursa
de a de dependenta
fi util datorita
indicatiei de a nu face eforturi fizice mari.
PLAN BE NURSING
Dat Nevoi Diagnostic Obiective Interventii

a fundame de nursing
ntale actual
28. A respira Alterarea Pacientul sa -scaderea febrei; In 12 ore
01
a avea ritmului cardi aiba un -asigurarea pulsul
obuna ac datorita ritmcardiac repausului fizic si
psihic; pacientului
circulatie procesului normal (80 a
infectios b/min) -administrarea
manifestata medicatiei revenit
prin la normal
tahicardie
(110 b/min)
A se Alimentatie Pacientul sa nu Asistenta:- ajuta Pacientul
prezinte pacientul în timpul
alimenta insuficienta varsaturilor este
greturi si
si hidrata prin deficit sprijinindu-l; echilibrat
varsaturi, sa nutritional,
datorata -protejeaza lenjeria nu prezinta
greturilor fie cu musama si aieza; semne de
si echilibrat hidr deshidratare
varsaturil o- -aseaza pacientul în .
or decubit lateral cu
electrolitic si capul la ma
manifestata
nutritional în patului;
prin
dificultate 3-4 ore. -face bilantul
lichidelor ingerate si
de a digera eliminate;
rgmea
-opreste aportul de
lichide si alimente
per oral;
-alimenteaza
pacientul perenteral
substituind cu
perfuzii Glucoza5%
si ser fiziologic;
-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia medicului.
A se Postura Pacientul sa- Asistenta: Pacientul

misca neadecvat si gaseasca -asigura repausul la afirma
apastra a datorata opozitie pat; cadurerile
obuna procesulu adecvata. numai au
i -administreaza
medicatia prescrisa
de medic si
urmareste efectele
medicatiei:
Da Nevo Diagnosti Obiectiv I

ta i c de e
fundam nursing t
entale actual
Evaluare
t
i
i
posturainflam Pacientul -ajuta pacientul sa-si
ator sanu aiba gaseasca o pozitie
infecti
os si dureriîn 2
zile. -stabileste împreuna cu
dureril pacientul planul de
or recuperare al
aceeasi intensitate.
manife
starii de sanatate. Prezinta
stata
în continuare pozit
prin
ie neadecvata
pozitie
neadec
vata
(cocos
de
pusca)
A Dificultate Pacientul Asistenta asigura:
dormi în a sa
-mediul lipsit de
si a se dormi si a doarma 5- zgomot;
se 6
odihni -salon Pacientul
odihni ore pe
datoratadur noapte,sa aerisit
o cu
doarme 5-6
erilor din aiba un temperat
epigastru somn ura ore fara
si fosa odihnitor. optima; -
iliaca administr întrerupere.
dreapta eaza
manifestat medicati
a prin a
oreinsufici
ente prescrisa
de
deodihna. medic.
A Hipertermi Pacientulu -administrare de

menti- e i antibiotice si antitermice
la indicatia Temperatu
ne datorita sa-i scada
tem- medicului; ra corpului
proce temperat
peratu sului uraîn -aplicarea de comprese a scazut cu l°C
raîn infla primele reci pe extremitati. în
limite mator 6
primele 6
normal manifestata ore
e
Da Nevoifun Diagnostic Obiec I

ta damentale denursing tive n
actual t
e
rv Evaluare
e
n
ti
i
prin febra ore si
39°C a revenit
la normal
A evita DurereSa Asistenta: în 24 ore

diminue
pericolele manifestata ze -administreaza medicatia
la indicatia medicului; Durerile
prin fata semnele
-asigura repaus la pat. au scazut
crispatada durerii
torata în 24 in
prinproces
ul ore intensitate
inflamator
infectios
.>
A ComunicareaPacientu Asistenta:
l sa Odata cu
comunica ineficace -încurajeaza bolnavul si
aibao ofera informatii despre reducerea
manifestata starea lui;
comunic in
prin are -sa poarte discutii cu
dificultate echipa de îngrijire si intensitate
adecvatacolegii de salon.
de a-si cu a durerilor
exprima
echipa pacientul re
sentiment de useste sa
ele data comunice ad
de îngrijire ecvat
slabiciune
, dureri.
Dat Nevoi Diagnostic de Obiecti Inte Evaluar

a fundame nursing actual ve rve e
ntale ntii
A se Dezinteres în Pacientul -discutii cu pacientul pentruPacientul
recreea efectuarea de sa obtinerea unei stari de bine este
capete psihic.
activitati interes interesat
si
recreative din pentru
este mai
cauza anumite
dureriimanife rela
stata prin
activitati. xat
lipsa de psih
interes. ic.
29. A se Imobilitate
Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
sa ridice din pat, îl sprijina, îl
01 misca datorata a mers
se ajuta sa faca primii pasi
constrângerilor deplaseze postoperator. ajutat,
fizice (tub de putin cu Explica importanta începe sa
dren, sonda ajutor în mobilizarii precoce. se

vezicala, decurs de deplaseze
plagaoperatorie 24 .
)
manifestataprin ore.
dificultatede a
merge.
A se Dificultate în a
Pacientul Asistenta: Pacientu
sa l
îmbraca se îmbraca si -identifica capacitatea si
se limitele fizice ale se
dezbraca îmbrace pacientului; îmbraca
si
datorita -îi recomanda, daca si dezbra-
dezbrace ameteste, sa se îmbrace în
constrângerilor pozitie ca cu aju-
singur în
fizice, sezând; tor si
interval
de 36 -ajuta pacientul în caz de apoi

solicitare.
ore sau singur.
cu
Dat Nevoi Diagnosti Obiective Int Evalua

a fundam c de erv re
entale nursing ent
actual
ii
diminua
rii ajutor în
24ore.
mobilita
tii
manifes
tata prin
miscari
limitate.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, integritatii igiena sa fie operatorie cu alcool
medicinal operator
a- ie
tegumentelorespectate 70° si aplica un pansament
si r steril. are o
proteja pentru
datorita evoluti
tegume plagii prevenirea e
n infectiilor.
operatorii. 9
buna
-tele
si
muco
asele.
A se Dificultate -sase Asistenta: Pacient
în a ul
aliment alimenteze; -exploreaza preferintele
a se alimenta pacientului asupra a
-sa prezinte alimentelor început
si datorita
lipsei un apetit permise si interzise; sa
hidrata.
cunoasterii normal; -serveste pacientul cu manânc
alimente la o temperatura e
alimentelor -sa fie moderata,
aliment
permise, echilibratanutrit la ore regulate, prezentate e
ional în24 ore atragator, la început ceai
manifes usor
tata
prin neîndulcit, apoi supe de digerabi
lipsa zarzavat; le.

apetitul
ui -îi explica importanta
reluarii alimentarii normale.
Da Nevo Diagnost Obiective I Evaluare

ta i ic de n
fundam nursing te
entale actual
r
ve
n
ti
i
A Dificultate Pacientul sa Asistenta asisura: Pacientul
dormi în a
doarma 5-6 -mediul lipsit de zgomot;doarme 6-7
si a se dormi si a
se ore pe noapte, -salon aerisit cu o ore tara
odihni temperatura optima;
odihni sa aiba un întrerupere.
datorata -administreaza medicatia
somn prescrisa de medic.
durerilor
din odihnitor.
epigastru
si fosa
iliaca
dreapta
manifesta
ta prin
oreinsufic
iente
deodihna.
30. A evita Neliniste înPacientul sa Asistenta: Pacientul a
01 pericol le satura cu fie convins de -informeaza pacientul cu înteles
ele posibilitate evolutia buna privire la masurile
prevenire a de necesitatea
a
a bolii. complicatiilor participarii
aparitiei postoperatorii;
unor Pacientul la
sanu -îi da informatii relative propriaîngr
complicatii prezintecomp cu privire la pansament, ijire.
. licatii. tuburi de
dren, reluarea tranzitului

intestinal.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plagaDrenaj

operatorie cu alcool
curat integritatii igiena sa fie medicinal 150ml.
a-si
tegumentel respectate cu Se luxeaza
proteja or 70° si aplicasteril.
pansament un
strictete pen- tubul de
tegume datorita
n plagii tru prevenirea dren.
-tele si si prezenteiinfectiilor
mucoas tubului de
ele dren
Da Nev Diagnostic de Obiective Eval

ta oi uare
nursing actual
funda
men-
tale
A se Dificultate în a -sa se Asistenta: Pacie

ntul
alime se alimenta alimenteze; -exploreaza
nta preferintele pacientuluia
datorita lipsei -sa prezinte asupra alimentelor încep
si ut
cunoasterii un apetit permise si interzise;
hidrat sa
a. alimentelor normal; -serveste pacientul cu
alimente la o manâ
permise, -sa fie temperatura moderata,nce
manifestata
lipsa prin
apetitului echilibratan la
utritional ore regulate,
prezentate atragator, laalime
nte
în24 ore început ceai
* usor
neîndulcit, apoi supe
de zarzavat; digera
bile.
reluarii alimentarii
normale.
A Lipsa tranzitu- Pacientul sa Asistenta: Pacie
ntul
elimin lui pentru gaze aiba tranzit -efectueaza clisma
a evacuatoare simpla, a avut
si fecale pentru gaze explicând scopul
tranzit
datorate în 6 ore. interventiei;
pentru
diminuariiperistaltismul -administreaza la
uimanifestata
princonstipatie. indicatie laxative; egaz
în
-serveste bolnavul cu 6
ceaiuri laxative. ore.
31 A Neliniste în -sa nu mai fie -asistenta informeaza Pacie

. evita pacientul cu privire la ntul
legatura cu nelinistit; masurile de
01 perico este
lele posibilitatea .sa nu prevenire a linistit
complicatiilor
aparitiei unor prezinte postoperatorii; cu
privire
complicatii complicatii. -explica pacientului
cum sa participe la la
îngrijirile evolut
ia
postoperatorii
(sustinerea plagii cândbolii,
tuseste, exercitii a
respiratorii, avutu
n
mobilizare, etc); scaun
pe zi
-îi da informatii
relative la pansament,
tulburari de dren,
aparate de
monitorizare.
Dat Nevoi Diagnost Obiectiv Interventi Evalua

a ic de e i re
fundam
entale nursing
actual
Afi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga
de operatorie cu alcool medicinal
curat, a- integritati operatori
i igiena sa 70° si aplica un pansament steril.e
si fie
proteja tegumente are o
lor respectate
tegume evolutie
n datorita pentru
plagii buna
-tele preveni
si operatorii rea
muco . infectii
asele. lor.
5
A se Dificultat Pacientul Asistenta: Pacientu

e în a sa l
aliment -informeaza pacientul în legatura
a se aibao cu alimentele permise; are o
alimenta
si alimentatie-explica necesitatea alimentatiei alimenta
datorita corespunzatoare pentru -
hidrata. 5
restrictiil rationala recuperarea postoperatorie cât maitie usor

or din precoce si eficient.
digerabil
alimentar punct de a
e
variata
manifesta vedere si
ta calitativ si
în
prin lipsa cantitativ. cantitati
apetitului. coresp
un-
zatoare
.
1. Afi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga

de operatorie cu alcool medicinal
02 curat, a-integritati operatori
i igiena sa 70° si aplica un pansament steril.e
si
proteja tegumentefie are o
lor respectate
tegume evolutie
nt datorita pentru
plagii buna
ele. preveni
operatorii rea
. infectii
lor.
Dat Nevoi Diagnost Obiective Interv Evaluar

a fundame ic de entii e
ntale nursing
actual
2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatori
70° si aplica un pansament e
si tegumentelrespectate steril.
proteja or are o
pentru
tegumen datorita evolutie
t plagii prevenir
ea buna
ele. operatorii. infectiil
or.
3. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool medicinal
02 curat, a- integritatii igiena sa fie operatori
70° si aplica un pansament e
si tegumentelrespectate steril.
proteja or are o
pentru
tegumen datorita evolutie
t plagii prevenir
ea buna
ele. operatorii. infectiil
or.
4. A fi Alterarea -regulile de Asistenta: Pacientu
l
02 curat, a- integritatii igiena sa fie -curata plaga cu alcool;
se
si tegumentel respectate -scoate firele;
proteja or externea
pentru -aplica pansament steril pe care
za
tegumen datorita pacientul îl mai pastreaza
t plagii prevenir vindecat
ea 2-3 zile.
ele. operatorii. infectiil chirurgic
or. al

Analize de laborator Explorarifunction Tratament Diet
Valori reale Valori ale a
normale
Leucocite 4000-8000 Rx pulmonar Glucoza 5%
19.100/mm3 /mm3 -> ITN 500ml
Hematii4,73mil/m 4,5-
m3 5,5mii Metrouidazol
/mm lg
Hemoglobina12,9 14- Gentamicina
I60mg Mondol
mg% 16mg
% 2g Atropina fi
Hematocrit 40-48% Dormicum
fiAlgocalniin
39,8% f IVCelestone
Limfocite 7,5% 12-24% f IDroperidol
Monocite 1,7% 3-6% flac ICalipsol
flac ISer
Uree 20,4mg/dl 10-
50mg/ fiziologic
2500ml VitB,
dl fI
Glicemie 70-
115mg VitB2 f I
85mg% % VitB6f I
VitC200 fI
V
Ser fiziologic RI
500ml
Glucoza 10%
500ml
Insulina lOui
Metrouidazol
2,5g
Genlamicijia
80mg
Algocalniin f
JVMiostin
f IICerucal
f IIVitB,
fiVi(B2 f I V
it B6f I
VitGoo f lV
Mandol 2g
Glucoza 5% 250ml Rl
Mandol 2g Metronidazol
2,5g
Gentainicina f IIVit B, f I
Vit B2 fIV i t B6 f I
VitC200 fIV
Mandol 2g R1
VitB, fi
Vit
B2 fiV i t B6 fIVitC200fIV
Glucoza 5%
250mlAlgocalmin f IV
Mandol 2gAlgocalmin Rl
f III
Pacientul Marin Dumitru Marius în vârsta de 57 ani se interneaza
pe 23.04.2008 prezentând dureri abdominale în epigastru, însotite de
varsaturi
Abdomenalimentare, aparare musculara abdominala si i se pune diagnosticul de
acut chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta, intraoperator
punându-se diagnosticul de Apendicita acuta lleginonoasa.
La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul
urmatoarelor nevoilor:
- a se alimenta si hidrata = gr.2;
- a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;
- a dormi, a se odihni = gr.2;
- a evita pericolele = gr.2;
- a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.
Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentând
o dependenta moderata.
In perioada
dependenta internarii
17 dat dependenta
de alterarea se modifica astfel: la 3 zile grad de
unnaloarelornevoi:
■ a II curat = gr. 2
■ a dormi = gr. 2
■ a evita pericolele = gr. 2

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si
pastra tegumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii de a
fi util, pacientul având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.
PLAN DE NURSING
Dat Nevoi Diagnostic de Obiect Int Evaluar
fundam nursing actual
a entale ive erv
enti e
i
23. Nevoia Durere cauzata Bolnavulu-administrez antialgice; Durerea
de i sa-i
04. de ulcerul -pozitie adecvata în pat; cedeaza
a evita scada în în
duodenal -discut cu bolnavul despre
pericolel intensitat operatia sa; intensitat
e perforat e e
manifestata prin -îi explic importanta si
gemete,agitatie durerea. tehnica actului chirurgical.dar
temeri,neliniste. persis
ta.
Nevoia Alimentatie Bolnavul -îi explic bolnavului Bolnavul
de sa se importanta respectarii
inadecvata prin regimului prezinta
ase poata în
deficit din cauza alimenta alimentar;
aliment
a greturilor si si hidrata -îi pun bolnavului perfuziecontinuar
e
varsaturilormanif cu ser fiziologic 1000 ml.
si estata prin lipsa normal. incapacit
hidrata apetitului. Glucoza 5%, 1000 ml.; ate de a
sealimen
ta
sihidrata
.
Nevoia Insomnie Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul
de sa linistesc pe cât este posibil;
cauzata de nu poate
a dormi poata -îi gasesc o pozitie
si anxietate dormi adecvata în pat; dormi.
ase manifestata fara -administrez medicatie

prindificultate în treziri calmanta pentru înlaturarea
odihni adormi, frecvente
treziri. frecvente, starii de anxietate.
sa-si
înlature
anxietatea
.
Dat Nevoi Diagnostic de Obiecti Inte Evaluare

a ve rven
fundam nursing actual tii
entale
A învata Deficit de Pacientul Asistenta: Pacientul
sa
cum sa- cunostinte -explica bolnavului a înteles
si înteleaga necesitatea interventiei
legate de chirurgicale, explicatiil
pastreze boala proceduril
e pre a pregatirii preoperatorii; e si este
sanatateasi evolutia ei,
si -încurajeaza bolnavul sa-siputin mai
interventia exprime sentimentele si
postoperat linistit.
chirurgicala siorii nelinistea;
anestezie si efectele -furnizeaza informatii
lor despre boala, tratament si
manifestata
prin asupra regimul igieno-dietetic;
solicitarede sanatatii
informatii. -asigura pacientul
sale de profesionalismul
A se Imobilitate Pacientul echipei

Asistentadeajuta
îngrijire.
bolnavul saPacientul
sa se se ridice din pat, îl sprijina,
misca datorata a mers
deplaseze îl ajuta sa faca primii pasi
constrângeriloputin postoperator. ajutat,
r
cu ajutor Explica importanta începe sa
fizice (tub de în mobilizarii precoce.
sedeplase
dren, decurs de ze.
sondavezical 24
a,
plagaoperato ore.
rie)
manifestatap
rin
dificultatede
a merge.
Data Nevoi Diagnostic Obiective Int Evalua

fundam de nursing erv re
entale actual enti
i
24. deNevoia Dezinteres
fata Bolnavul sa -ajut bolnavul
îmbrace sa sede
în hainele Bolnavu
l
04.20 prezinte spital;
a interesfata îsiîmbra
5
08
seîmbra de tinuta de tinuta -încerc, pe cât posibil sa ca
ca si vestiment înlatur starea depresiva.
ara sa haina de
dezbrac spital cu
a cauzata de vestimentara. ajutor.
anxietate, Sa nu
stres maiprezint
e
manifest staredepre
ata prin siva si
stare slabiciune
depresiv .
a,
slabiciu
ne.
Nevoia Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o Bolnavu
de cauzata nu pozitie comoda în pat; l
a evita de plaga mai prezinte -administrez medicatia prezinta
prescrisa pebtru calmarea
pericolel operatorie durere în
e durerilor. durere
manifestata regiunea în
prin facies epigastrica. regiunea

crispat,ge
mete, epigastri
plâns. ca
Nevoia Dificultate Bolnavul sa -ajut bolnavul sa faca Bolnavu

de în a miscari pasive în pat; l
faca
a se se misca miscaripasi -îi explic necesitatea face
miscasi
a- cauzata de sa
durere, ve se
în ridice
pat si miscarii pentru
prevenirea miscari
simenti slabiciune, din unor complicatii.
ne o lente.
buna oboseala pat.
pozit manifestata pasive
ie. prin în pat.
imobilitate
la pat.
Da Nev Diagnostic Obie Intervent

ta oi de nursing ctive ii
funda actual Evaluare
men-
tale
Nevoi Incapacitate Bolnav -îi administrez intravenos
a de în ul sa perfuzie cu ser fiziologic
ase a se alimentaînceapa 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.
si sa Bolnavul
alime
nta hidrata urmeze prezinta în
cauzata
si regimul continuare
hidrat de alterarea
a aliment incapacitat
integritatii c ar.
e în a
ailor
se alimenta
digestivema
si hidrata.
nifestata
prin dureri,
plaga
operatorie.
25 Nevoi Alterarea Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii
. a de mentin antiseptice; Bolnavul
tegumenteloro
04 a fi si -schimb pansamentul; nu-si
. curat plaga realizeaza
mucoaselor -ajut bolnavul pentru a efectua
20 si a-si operato toaleta pe regiuni la pat. singur
08 cauzata de rie
protej toaleta pe
a plaga curata
tegum operatorie si sa-i regiuni.

en- asigur o Plaga operat
manifestata toaleta orie este
tete prin curata si cu
incapacitate zilnica
dea-si evolutie
efectua comple buna.
toaleta. ta.
Dat Nevoi Diagnostic Obiect Int Evaluare

a de ive erv
fundam enti
entale nursing
actual i
Nevoia Incapacitate Bolnavul -asigur bolnavului un Bolnavul
de în sa nu mediu linistit, ambiant
(aerisesc are un
a dormi a dormi si a mai
si se prezinte salonul, înlatur zgomotelesomn
posibile);
a se odihni durere si nelinistit
cauzata sa se -administrez bolnavului agitat, cu
odihni medicatia prescrisa pentrufrecvente
de durere, poata
odihni. calmarea durerilor. treziri noct
plaga urne.
operatorie
manifestat
a prin
oreinsufici
ente de
odihna din
punct
devedere
calitativsi
cantitativ.
Nevoia Durerea Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul
de sa nu încurajez în ceea ce
cauzata de priveste prezinta în
a evita mai aiba
traumatism boala sa; continuare
pericolel durere.
e operato -îl asez într-o pozitie care durere.
r îi mai diminueaza durerea;
manifes
tata -administrez medicatia
prin prescrisa de medic.
facies
crispat,
gemete.
Da Nevo Diagnostic Obiec Int Evaluare

ta i de nursing tive er
fundam actual ve
entale
nti
26. Nevoia Dificultate înBolnavul -asez bolnavul în pozitiei Bolnavul

de a sa se sezânda;
04. efectueaza
a se se misca ridice din -îi explic necesitatea
200 misca cauza- pat, miscarii pentru prevenireamiscari
8
si a-si ta de durere, sa complicatiilor; active, dar
efectueze
mentine slabiciune, -îl ajut sa efectueze nu
o exercitii exercitii de gimnastica se deplaseazas
oboseala active usoara. ingur
buna prinsalon.
manifestata de
postura. prin gimnastic
imobilitate a.
lapat.
Nevoia Dificultate înBolnavul -discut cu pacientul Bolnavul
de a sa-si importanta regimului
ase urma regimulurmeze pentru boala începe sa
sa; înteleasa
aliment alimentar regimul
a în -servesc bolnavul cu necesita-
cauzata de supe, compoturi, date cu
si fiecare lingurita tea
hidrata obisnuinte zi.
la pat. regimului
alimentare Sa
diferite utilizeze alimentar.
manifestat substitue
aprin nti
omiteream
esei.
s
alimenta
ri caresa
respecte
regimul
sau.
Data Nevoi Diagnostic de Obiect I Evaluar

fundamen nursing ive n e
tale actual te
r
ve
n
ti
i
prin completa. ajutor.
slabiciune,obo
seala. Plaga
operatori
e
are o
evolutie
buna.
Nevoia Incapacitate în Bolnav -îi asigur bolnavului un Bolnavu
dea dormi a dormi si a se ul cadru care sa-i aduca l are
siase
odihni odihni
cauzatade saaiba
un liniste si unsomn
bunfara
durere, plaga somnbu odihna; trezire
n,
regener -administrez bolnavului
ator, medicatia necesara
instalarii
somnului.
operatoriemanifara si
festata prin ore trezir agitatie.
insuficientede i
odihna din noctu
punct de rne si
vedere calitativagitat
si cantitativ. ie.
27. Nevoia Durere cauzataBolnavul -îi gasesc bolnavului o Durerea

04.20 dea sa numai pozitie comoda în pat scade
08 evitaperic de traumatism aiba care sa-i înintensi
olele durereîn tate.
operator
regiunea
epigastric mai diminueze durerea;
manifestata a. -administrez medicatia
pentru calmarea durerii.
prin facies
crispat,
gemete.
Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inter

a fundam ic de ve ventii Evaluare
en tale nursing
actual
Nevoia Imobilitate Bolnavul -ajut bolnavul sa se ridice
de sa se din pat; Bolnavul
cauzata de
a se ridice din -îi explic necesitatea prezinta în
misca interventia pat si miscarii;
continuare
si a-si chirurgical sa mearga -îl ajut în efectuarea unor
a exercitii de gimnastica. dificultate
mentine singur la
o manifestat în a se
a toaleta.
buna deplasa p
prin rin
postura. dificultate salon sin
de sur.
deplasare.
Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul
de în a sa-si importanta regimului pentru
boaia se
ase urma urmeze
alimenta regimul regimul sa; obisnuies-
alimentar în fiecare -servesc bolnavul cu supe, te cu
si hidrata cauza- zi. compoturi, la temperatura
regimul
ta de Sa moderata.
obisnuinte utilizeze alimentar. i
alimentare substituent
i
diferite
alimentari
manifestatacare
prinomitere
a mesei. sa
respect
e
regimu
l sau.
Nevoia Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii

de de a mentin o antiseptice;
a fi curat face plaga -schimb pansamentul;
si a-si îngrijiri de operatorie -ajut bolnavul pentru a Bolnavul

igiena efectua toaleta la pat. nu
proteja cauzata curata.
reuseste
tegumen- de plaga Sa-si
opera- realizeze sa-si
tele
torie, singur efectueze
durere toaleta..
manifestata singur
toaleta
prin .
slabiciune,
oboseala.
Dat Nevoi Diagnostic Obiective Inter Evalua

a fundame de nursing venti re
n-tale actual i
Nevoia Dezinteres înBolnavul sa- -vorbesc cu pacientul despreBolnavu
de a si problemele sale si îi l
a se îndeplini exprime sugerez sa citeasca o carte refuza
recrea sau sa asculte radio. sa
activitati interesul în
particip
recreative îndeplinirea e
cauzat de activitatilor la
stare
depresi recreative.
Sa participe activitat
i
va, înfiecare zi
anxieta la recreativ
te, e.
durere activita
ti
manifestat recreati
prinrefuz de ve.
a
participa
la
activitati
5
recreative.
28. Nevoia Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o Bolnavu
de cauzata nu pozitie comoda în pat; l
04.
a evita de plaga mai acuze -discut cu el despre boala prezinta
200 sa; o
8 pericolel operatorie durere.
e -administrez medicatia durere
manifestata Sa prescrisa de medic.
demonstreze difuza
prin facies în
absenta
crisp
at, semnelo regiunea
gem r durerii, epigastri

ete. regiunea ca
epigastri
ca.
Dat Nevoi Diagnostic de Obiec I

a tive n
fundam nursing actual t
en-tale
e
rv Evaluare
e
n
ti
i
Nevoia Imobilitate Bolnavul -efectuez cu bolnavul
de sa se exercitii de miscare;
cauzata de
a se ridice -îl ajut sa se deplaseze Bolnavul
misca traumatism din pat si prin salon si la toaleta. se
si a-si chirurgical sa
deplaseaza
mearga
mentine manifestatap la
rin dificultate fara
o
de deplasare. toaleta si
ajutor.
buna prin
postu
ra.
Nevoia Dificultate de salon.
Sa-i -schimb pansamentul Bolnavul
de a mentin o dupa ce fac toaleta
plagii cu
a fi curatface îngrijiri plaga descurca
de solutii antiseptice;
si a-si operatori singur în
igiena cauzatae -ajut bolnavul pentru a
proteja efectua toaleta la pat. realizarea
de plaga curata.
îngrijirilor
operatorie, Sa-si
realizeze de igiena.
durere i
tegumen singur
tele manifestatapr toaleta..
in
slabiciune,ob
oseala.
Nevoia Dezinteres în Bolnavul -vorbesc si

de a sa încurajez: pacientul în Bolnavul
ceea ce priveste
a se îndeplini participe începe sa
recrea activitati la problemele lui; participe

activitati -îi sugerez sa citeasca o
recreativecau la
carte, un ziar sau sa
zat de recreativ asculte
activitati
staredepresiv e.
a, anxietate, radio. recreative.
durere
Dat Nevoi Diagnostic de Obiect Inte Evaluare

a fundam nursing actual ive rve
en-tale ntii
manifestat
prinrefuz de a
participa la
activitati
recreative.
29. Nevoia Dificultate de a Sa-i -schimb pansamentul dupaBolnavul
de mentin o ce fac toaleta plagii cu
04. face îngrijiri de se
a fi solutii antiseptice;
5
200 curat igiena cauzata plaga descurca

8 -ajut bolnavul pentru a
si a-si de plaga operatorie efectua toaleta la pat. singur in
proteja operatorie, curata. realizarea
tegumen durere Sa-si îngrijirilo

- manifestataprin realizeze rde
slabiciune,obos igiena.
tele eala. singur
toaleta..

Dat Valori Explor Tratament Reg
a normale ari
function im
ale
23.0 Leucoci Radiologi Ser fiziologic 2500ml
4 te e
12.800/ Glucoza 5% 1000ml
mm3 gastroduo
- Glucoza 10% 2500ml
denala Atropina f IISuxametoin f IFentanyl f

II Pavulon f II Miostin fll
Examen
Losec f III Mandol 4gMetronidazol
radiologi 2gDropcridol flac IMiofilin
e fIGentamicina 3fAlgocalmin f
IVPolidin f II Fenobarbital f I Cerucal
f II
24. Hb: 15g% Ser fiziologic 1000ml Glucoza 10%

04 1500ml Mandol 3g Metronidazol
Glicemia: 0,8- lg Gentamicinaf 3
1,2 Losec fllAlgocalmin fllPolidin fIIF
mg% enobarbital f ICerucal f II Miostin f I
Axid f l l
T.Quick 80-
100%
T. Hawell
60-140sec
Tymol 1-
4U.M.L.
25.04 Zn.S042-4U.M.L. Ser fiziologic

lOOOml
G.O.T. 0-38 U.I. Glucoza 10%
1500ml Mandol
G.P.T. 0-41 U.I.
3g Genlamicina f
3 Metronidazol
Uree 10-50 mg/dl lg Losec
Glucoza 76-110 f IIAlgocalniin
f IVFenobarbital
mg/dl f IPolidin
f IICerucal f 11
VSH 1-10 mm Miostin fi
Axidfll
26.04 Ser fiziologic

lOOOml
Glucoza 10%
1800ml Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f 11
Axid fll
27.04 Ser fiziologic

1000 ml Glucoza
10% 1800ml
Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f II
Axid f II
Cazul 5
Pacienta Vladutu Leontina în vârsta de 29 ani se interneaza pentru dureri
în fosa iliaca dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare musculara.
Examenul depunându-se
intraoperator laborator diagnosticul
arata leucocite 18300. S-a
de Apendicita acutaintervenit chirurgical,
flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la
internare prezenta dependenta moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era
de 20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.
Cazul 6
Pacienta Guta Letitia în vârsta de 26 ani se interneaza pentru dureri în etajul

abdominal inferior cu iradiere în epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punându-se diagnosticul
de apendicita acuta congestiva si practicându-se apendic-ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-
a mentinut, iar la 7 zile a fost de 15. la externare pacientul prezenta grad
de dependenta 15 (moderata).
Cazul 7
Pacienta Daia Cristina în vârsta de 20 ani se interneaza pe data de

6.07.2008 în clinica chirurgie pentru dureri în fosa iliaca dreapta,
greata, varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata.
15, la Gradul del5.

externare dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile
Cazul 8
Pacientul Chiuia Alin în vârsta de 23 de ani se interneaza pe data de
27.07.2008 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta,
greata, varsaturi.
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7 zile de

15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de alterarea
nevoii de a fi util.
Cazul 9
Pacientul Studineanu Aurel în vârsta de 26 ani se interneaza pe data de
20.05.2002 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta,
greturi, inapetenta, varsaturi alimentare.
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa.
15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de alterarea
nevoii de a fi util.
Cazul 10
Pacienta Barbutu Mihaela în vârsta de 20 de ani se interneaza pe data de
20.07.2008 în Clinica
Pacienta de Chirurgie
prezinta cu diagnosticul
la internare dureri de
înApendicita acuta.dreapta,
fosa iliaca
greturi, varsaturi, frisoane:
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
16, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata.
3. CONCLUZII si DISCUTII
în lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu Apendicita
acuta. Din
ceilalti cei dependenta
având 10 bolnavi, moderata
la internare,
cu unul
gradesingur a prezentat
cuprinse între 19dependenta
si 22. majora,
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti
pacientii prezentând dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a
situai între 17-20, inclusiv pacientul cu dependenta majora la internare acesta
fiind singurul cu complicatie a apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta
descrescânda, aceasta fiind data de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.
Grade de dependenta
Cazuri studiate La 3 zile 7 zile Externare
internare
caz 1 SM, 25 ani 22 19 15 15 dependenta
moderata
caz 2 Bl, 44 ani 19 17 15 15 dependenta
moderata
caz 3 CC, 19 ani 29 20 15 15
dependenta
moderata
caz 4 MDM, 57 19 17 15 15 dependenta
ani moderata
caz 5 VL, 29 ani 20 20 15 15 dependenta
moderata
caz 6 GL, 26 ani 20 20 15 15 dependentamoderata
caz 7 DC, 20 ani 20 19 15 15 dependenta
moderatadependenta
caz 8 CA, 23 ani. 20 19 15 15 dependenta
moderata
caz 9 SA, 26 ani 20 20 15 15 dependenta
inoderala
caz 10 BM, 20 ani 22 20 16 15 dependenta
moderata
Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare interventii

la nivelul nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mânca,
a elimina,
a se misca, a se mentine într-o buna postura

a dormi, a se odihni,
a se îmbraca si dezbraca,
a mentine temperatura corpului în limite normale,
a fi curat, a-si proteja tegumentele,
a evita pericolele, celelalte nevoi de la vârful piramidei fiind afectate la
un numar mai mic de pacienti.
IERARHIZAREA NEVOILOR DUPĂ AURAHAM MASLOW
Apendicita acuta - nevoi afectate
Evolutia
terapii favorabila
adecvate a fost
si sustinute, posibila chirurgicale,
interventiei datorita unuiadministrarii
diagnostic precoce, unei
de antibiotice
cu spectru larg, interventiilor acordate de echipa de îngrijire, asistenta medicala

având un rol determinant în aplicarea corecta si prompta a îngrijirilor necesare
satisfacerii nevoilor pacientilor.
BIBLIOGRAFIE
1.Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;
2. S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit. Medicala,
1999;
3. M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;
4. M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala, Bucuresti,
1974;
5. "Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974

6. Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
1982
7. E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;
8. Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala
Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999
9. Silen W. -
"Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit. Medicala, Bucuresti,
1994
lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara,
1993 ll.Beldean L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte
teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999 12.Titirca
L. - "Breviar de explicari functionale si de îngrijiri speciale
acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti,
1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistentii
medicali", Edit. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl Heinz
Kristel - "Îngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,
Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit. Viata
Medicala
Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici de

îngrijire", Edit. Viata Medicala Româneasca,
Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile-

"Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.

Pdfslide - Tips - Lucrare de Diploma Apendicita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips - Lucrare de Diploma Apendicita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/13/2019 Lucrare de Diploma Apendicita Acuta

Universitatea deMedicinasi Farmacie CRAIOVA

Apendicita acuta - principii de

2. Anatomia si fiziologia apendicelui

2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI

Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"

Mijloace de fixare:apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este

Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia

- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici

retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu limfaticele

3. Apendicita acuta -DEFINIŢIE

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:

Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa,

Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare

mai adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor

CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

de durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se

. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.

Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendic

. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.

■ crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;

■ peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;

cele doua semne pot fi evidente în hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca

MANEVRE care provoaca durerea:

obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizat

fosa iliaca, cu raspândirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura

. Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-

este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni

. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta

. Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în

- sediul retrocecal al apendicelui;

Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica

localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, întârzie diagnosticul

Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul

Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia

Cauza ocluziei este de asemenea variata:

Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul

chirurgicale si corectitudinea tehnicii chirurgicale.

Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1

Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri

Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita Generalizata

2. ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare

Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi

operat. Actul chirurgical

. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea

motiv de producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru

ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL

în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date

Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie

ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie,

Complicatiile post-operatorii care pot aparea: