23.09.

2020

Avem de învătat cap 1 din pdf

12.10.2020 test puericultură - din ce a predat

Igiena prematurului, nou născut și sugar

12.10.2020

Astm bronșic infantil

Ccauze: Sezon rece, infecții acute ale căilor superioare respiratorii, fumul, efortul fizic, leabilitatea
emoțională la copii.

Simptomatologie: boala se manifestă cu crize paroxistice cu o durată de 12-48 de h. Durează de la

câteva săptămâni până la câteva luni. Apare brusc și se termină tot brusc.

Debutul bolii: apare în tp nopții cu dispnee de tip respirator. Copilul se ridică în șezut și se sprijină în
mâini tușind. Expirația este însoțită de weezing(șuierat perceptibil de la distanță). Tusea este seacă la
început și apoi productivă. Eliminarea unei secreții vâscoase și albicioase. Apare cianoza în formele
grave. Febra apare în formă infecțioasă sau severă . tratamentul crizei de astm bronșic-miofilin
inravenos administrat lent 4mg/kg corp, apoi per os 3 mg/kg corp. Alt tratament este cel cu
corticosteroizi care se poate admin iv, spraiuri sau oral. Alt tratament sunt bronhodilatatoarele cu
acțiune selectivă formă de inhalații pentru copii mici sau sub formă de comprimate, sau sub ormă de
suspensii orale(lipsotide și mentolin).

Antibioticele sunt recomandate în .... .siropurile expectorante-promergan și efedrina. Oxigenoterapia

se recoamndă în formlele cu cianoză și fenomene de insuficiență respiratorie ACUTĂ(IRA). În stare de
rău asmatic se recomandă tonicardiace digitalice(antrenează mușchiul inimii), perfuziile cu glucoză,
cu bicarbonat de sodiu, și se mai adaugă reeechilibrarea electrolitică.

Pt astm bronșic între crize:

Preparate de corticosteroizi inhalabile (aerosoli cu dexa, ventolin), desensibilizante nespecifice,

desensibilizare la alergenuri la care s-a găsit copilul sensibil

-asanarea focarelor de infecție: -vegetații adenoide(polipi) se dezvoltă intre 2 și 5 ani

-amigdalite hipertrofiate

-otita medie

-se fol și psihoterapia atat a copilului cat sia a părinților

-aerosoli naturali

-balneofizioterapia

BRONHOPNEUMONIA

Este o afecțiune pulmonară acută gravă întâlnită până la vârsta de 3 ani. De regulă caracterizată prin
apariția multiplelor focare de condensare centrate pe o bronhie globulară și cel mai adesea prezente
în plămâni .

Etiologie: cauza determinantă este infecția pulmonară aerogenă sau hematogenă cu pneumococ
haemofilus, klepsiela pneumonie sau mai rar cu germeni bacterieni.
Cauze favorizante; sezon rece, vârsta mică, rezistența la infecții scăzută.

Simptomatologie: are debut brusc în plină sănătate sau in urma infectitei acute a căilor aerienen
superioare, febră peste 40%C, dispnee marcată cu polipnee, geamăt expirator, bătăi din aripioare
nazale, tiraj intercostal, cianoză perionazală, tuse frecventă obositoare, stare generală alterată,
privirea anxioasă, facies suferind, coma hipoxică(stare gravă a evoluției bolii).

Investigații paraclinice:

Examen radiologic pulmonar, hemoleucograma, gazometria sangvină, investigație bronșică, examen

bacteriologic din secreția traheală.

Complicațiile bronhopneumoniei:

Insuficiența cardiacă, convulsii febrile, meningita bacteriană, diareea însoțită de vărsături.

Evoluție(prognostic)

Netratată bronhopneumonia det moartea copilului. Sub tratament instituit precoce sunt șanse de
vindecare durata fiind de 7-15 zile.

Facem referate pt geriatrie, puericultură.

( La ostetrică și ginecologie facem după 14 zile

Termen pana 22 10 2020 max 2 pagini alegem o patologie la toate materiille inafară de obstetrică.
Le facem in maniera în care ne a predat după aceeasși structură

Neurologie puericultura neu

Gerontologie neurologie pediatrie si puericultura)

19.10.2020

Sarcinile asistentei pediatre privind ingrijirea copiilor in secția de pediatrie

Activitatea A in secția de pediatrie implică o responsabilitatte deosebită. Îngrijirea copilului

implică o serie de acțiuni menite să înlocuiască mama. Munca A pediatre pe lângă o foarte
bună pregătire profesională cere dăruiure si dragoste pt copii.
Îngrijiri ncesare copilului bolnaav
- Asigură toate ingrijiriele generale necesare
- Asigură igiena corporală oride câte ori este nevoie
- Copilul se așează pe saltea rezistentă în decubit dorsal
- Supravegherea bolnavului -evaluarea dezvoltăriipsihosomaticee și motorii cuprind-
dezvoltarea somatică a copilului la internare prin cântărire masurarea lungimi și a
perimetrelor, înregistrează valorile în foaia de observație, măs fcț le vitale și
vegetative ș i le înregisstrează in foaia de temperatură
- A anunță M despre orice modificare anunță
- Observă evoluția simptomelor specifice bolii copilului
- Apreciază starea de sănătate în fcț de schema de tratament administrată
- Comunică medicului toate modificările survenite
- Recltează proddusele biologice și patologice la indicația M
- Administrează medicamentele la indicația M
- Urmărește alimentația copilului și a regimului prescris de M
- Îmbracă echipamentul de protecție corespunzător pt alimentație
- Verifică dacă alimentee trimise de la bucătărie /bloc alimmentar sunt
corespunzătoare
- Are grijă ca temp alimentului să fie potrivită
- Verifică orificiul tetinelor la sugar
- Repartizezză alimentele in vase sseparate pt copii mari
- Alimentează corect sugarii și copii mici
- Supraveghează alimentarea copiilor care se autoservesc
- Se reespectă tehnica corectă de alimntarecorespunzătoARE vârstei
- Nu se lasă biberonul copiilor culcați pe spate
- Nu se bruschează copii să mănâncce
- Nu se introduc cantități exagerate de alimente în gura copiilor
- În tp alimnetării se apreciază apetitul copilului gesturilor acestuia, vărsăturile și
scaunele diarreice
- Se apreciază toleranța digestivă a copilului
- Apreciază cantitatea de alimente ingerată de copil
- Înscrie în F.O. cantitatea de alimente ingerate
- Transmite M observațiile cu privire la alimentare
- Ca educație sanitară A eectuează instruireamamei în timpul spitalizării
- A pe tot parcursul ngrijirii copilului este obligată să se poarte blând cu acesta
- A trb să observe starea clinică și să răspundă următoarelor obiective
1. observarea faciesului și a stării generale
2. obs poziției în pat și a comportamentului
3. obs tegumentelor si a mucoaselor
4. starea de igienă, integritatea , culoarea, umiditatea, prezența erupțiilor
5. obs sistemului ganglionar limfatic ș irecunoașterea aparișiei manifestărilor
patologice
- se vapercepe prezența principalelor grupuri ganglionare - anunță M despre orice
modificare
- obs sistemului osteoarticular
- controlează membrele si scheletul in general
- obs ap respirator
- obs conformația toracelui, prezența simptomelor respiratorii, durere, tuse
expectorație, rit expirator,
- oobs ap cardiovascular- recunoaște simptomele de îmbolnăvire- dispnee la efort,
tuse, palpitații, durere, cianoză
- măsoară pulsul și tensinea interioară la indicația M
- obs apariția simptomelor de insuficiență cardiacă cu cianoză agitație vene jugulare
turgeșcente(umflate), tuse
- apreciază simptomele amintite în raport cu medicația și alimentația
- obs tubului digestiv- obs zona abdominală, dimensiunea abdominală
- recunoașterea simptomelor de deshidratare
- apreciază tensiunea fontanelei la sugar, scăderea în greutate persistent pliului
cutanat, fața tristă cu ochi cufundați în orbite
- apare uneori febra- se sesizează următoarele-durerea intensă sub formă de colici,
oprirea emisiei de fecale și gaze, meteorism abdominal, vărsături repetate, durere
intensă cu apariția durității de lemn ,,a peretelui abdominal’’(peritonita)
- recunoașterea siptomelor de abdomen acut-atenuareadurerii după câteva ore și
apariția meteorismului abdominal sunt semne ce agravează boala
- obs ap uro-genital- se obs regiune uro-geniatală, se măs diureza, se efectuează
sumarul de urină, densitatea urinii, se obs nr de micțiuni și prezența simptomelor
caaare arată o infecție, sse informează M
- obs sistemului nervos și a organelor de simț- se obs motricitatea generală,
deficiențele generale, auditive, tactile, tulburăile d e comportament
- participarea A la examiarea copilului are ca scop susținerea copilului în pozițiile
corespunzătoare examinării
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL
- PERSONALUL MEDICAL TRB SĂ AIBE o atitudine adecvată de colaborare cucopii în
vederea administrării medicamentelor acestora
- Trb să aibă în permanență în vedere prevenirea intoxicațiilor medicamentoase
accidentale
Administrarea orală a medicamentelor
- A se spală pe mâini, pregătește lingurițe de dimensiuni adecvate (5g -obișnuită/ 15 g-
supă), pisează tabletele se le oferă la indcația M, corectează gustul neplăcut al
tabletelor prin ados de miere în tablete cu gust plăcut
- Nu se admin tablete drajeuri nepisate la copii sub 2 ani
PREGĂTIREA COPILULUII ÎN VEDEREA ADMIN MEDICAMENTELOR
- SE ASIG POZIȚIA CORESPUNZĂTOARE vârstei copilului, poziție șezândă pt copilul mic
și pt sugar poziția corespunzătoare este cîn decubit dorsal cu trunchiul ușor ridicat
- Se ia lingurița cu med pregătit si se asig deschiderea gurii prin deschid buzelor sau
prin comunicare verbală, se introd lingurița apoapre de baza limbii și copilul mic
permiteinchiderea cav bucale. Nu se admin conț linguriței în tp inspirației
- Urmărește deglutiția
- Repune copilul in poziție comodă , adună materialul folosit și supraveghează copilul
suub efectul medicamentului administrat.
În caz de aspirare accidentală a med cu pătrundere pe cale respiratorie sse intoarce
copilul in decubit ventral susținut cu mâna stângă și se aplică tapotări repetate în zona
occipitală și toracică posterioară și nu se renunță
ADMINISTRATRREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECȚIA INTRAAMUSCULARĂ
- PREGĂTIREA psihică a copiluilui- explică copilului dee ce i se face injecția întotdeauna
pt că trebuie: pt că e bolnav, nu pt că a fost rău și neascultător cum zic părinții
câteodată
- A vizualizeză masa misculară, fesieră fixând caranul supero-extern
- Nu se admin pe partea anterioară a coapsei
- Se asează copilul pe partea de decubit ventral
- Se fixează membrele inferioare cu mâna pefața posterioară a articulației genunchiului
și regiunea toraco-lombală a denunchiului pt că se poate ridica. Se imobilizează
copilul cu ajut mamei sau A . se expun copilului cât mai puțin seringa și acul
ADMIN supozitoarelor
- Dezbracă copilul obs zona perianală, inspectează dacă copilul prezintă leziuni, infecții
și urme de fecale
- Efctuează igiena perianală
- Pregătește supozitrul
- Așează copilul în decubit ventral și introduce cu mâna dreaptă supozitorul în orificiul
anal
- Strânge fesele intre police și degetele mâinii dr tp de 1 min.
- Supraveghează copilul ca să nu aibă senzația de defecare
- Își adună materialele folosite și se spală pe mâini.

CREȚTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI

NOȚIUNI DESPRE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE
- Creșterea reprez procesul normalde mărire a dimensiunilor de adaos de noua
substanță tisulară realizată prin multiplicarea celulară
- Prin creștere organismul își crește masa corporală.
- Dezvoltarea este calitativă, este un proces normal prin care organele sistemele si fcț
le acestora se maturizează.
FACTORI DETERMINANȚI:
1F EXOGENI- ACȚionează in faza intrauterină: alimentația mamei, bolile gravidei și
cdț-le de viață
F ce acț după naștere sunt : macroclimatul sau(climat din saptii inchise), regimul
educativ și cultura fizică
2Factorii endogeni sunt -genetici, hormonali, și secrețiiile altor celule si țesuturi
Factori patologici ce acț in viața intrauterină: infecții acute sau cronice grave,
intoxicațiile cronice.
F care iinfl după naștere-tulburări de nutriție, malformații congenitale, bolile cardiace
cronice, afecțiuni ale sistemului osos(rahitism), diareea, intoleranța, sindroamele
de malabsorție, afecțunile metabolice-diabetul
Creșterea saturală
- Talia la naștere se notează cu T pt fete 48-50 cm și băieți 49-52 cm
- Talia la nou născut are urm caracteristici- capul este relativ mare reprez o pătrime
din talie, gâtul este scurt, abdomenul este mare, membrele inferioare sunt egale cu
cele superioare. Talia crește in prima luna cu 4cm in a 2 cu 3cm in a 3 cu 3cm si in a 4
cu?. Intr un an creste talia cu 20 de cm. Talia se măsoară cu pediometru.
- Talia copilului preșcolar de la 3 la 7 ani cu 6-8 cm. ......7 cm iar de la 5 la 6 ani cu 6 cm.
Măsurarea copiilor peste 2 ani se face cu taliometru.
- 6-7 ani 6 cm pe an
- Creșterea ponderală –dpdv al greutăți nounăscuții se imart in normoponderali fete
2800g-3000g si băietii 3500g. Subponderali 2800-2500g. Macrosom peste 4 kg.
Sugar
Crește cu 750 g pe lună in primle 4 luni. 4-8 luni crește cu 500g pe lună . ....
Se măsoară dimineața pe nemâncate

Grutatea copilului antepreșcolar 1-3 ani. Creșterea in grutate e mai lentă. După 2 ani
grutatea crește 2,5 kg/an.
Gr copilului preșcolar 3-7 ani cu 2 kg/an
......școlar 7ani și pubertate, crestere lentă , 3,5 kg /an
După pubertate creșterea e accelerată.
Dezvoltarea psihomotorie
Creierul este bine format la vârsta de 1 an. Factorii care infl funcț optimă a ceierului
sunt: organizarea corectă a timpului , respectarea orelor de somn de baie de joacă.
Asigurarea igienei personale, respecarea ritualului meselor, formarea deprinderilor și
aeroterapia.
Etapele dezvoltării psihomtorii sunt
- 0-1 luna- perioadele de veghe sunt foarte scurte, activitatea sistemului nervos central
e refelxă: de sugere, de deglutiție , de strănut, mișcarea membrelor, ;miscarea este in
flexie ca in viața intrauterina, muschii cefei sunt hipotoni capul fiind batani,
simuleazp disconfortul prin plâns. La 3 săptămâni apar mișcările coordonate si
sinergice ale globilor oculari.
- La 1 lună. Fixează obiectele din fața sa. Mișcările devin mai active si mai lungi.
Zâmbește spontan și inconștient
- La 2 luni se liniștește când aude o voce cunoscută și muzică
- La 2-3 luni intinde mâinile către obiecte colorate, gângurește, intoarce capul la
zgomote
- La 3 luni ține capul ridicat, are perioade mai lungi de veghe, se joacă cu mâinile.
Deci in primele 3 luni de viață nou născutul prezintă perioada de intrare in functiune
si perfecționare a analizatorilor.
La 3-4 luni tine ob cu mâna, se sprijină in picioare,apucă obiectele si le duce la gură
La 5 luni stă in șezut intre perne, surâde în fața oglinzii
La 6 luni ia sg obiectele, se târăște pe coate și pe genunchi și articulează silabe izolate
Peioaada de 3-6 luni se caracteriz prin mișcările coordonate.
La 7-8 luni face pași ținut de axilă, se ridică singur in picioare, apucă obiectele cu 3
degete si intelege limbajul.
 La 8-9 luni face pași laterali și repetă silabele după adult.
La 1 an merge singu, execută ordine simple, bea singur apa dinncană , incepe să
mănânce alimente solide cu lingurița și deja limbajul e format din 5 – 10 cuvinte.
Intre 6-12 luni se realiz formarrea ,otilității, mersukui și limbalului.
Între 1 an și 1 an și 6 luni are controlul sfincterelor, urcă și coboară in 4 labe, arată cu
degetul ceea ce își doresc, mâzgălește cu crionul pe hârtie.
La 1 an și 6 luni formează proppz simple, cunoște culorile se spală sg pe mâini.
Împinge cu piciorul o minge
La 2 ani urcă și coboară scările , începe să formeze fraze. Vocabularul copilului are
200-300 cuv, pare sent de jenă
La 3 ani are in vocabular 500-600 de cuv, spune bună ziua, mulțumeste, spune poezii
Intre 3-7 ani domină dorința de a pune intrebări și a cunoaste, imită, vocabularul
ajunge la peste 3000 de cuv. Gandirea devine analitică , apare logica, conștiința de
sine, apare memoria care este neimprecisă cu tendința de a născoci și minți
neintenționat. Se exprimă grafic pe desen. Se dezvoltă sentimentul de rușine și
mulțumire.
De la 7 ani la pubertate avem limbaj bogat peste 3500 de cuv , se realiz deprinderea
cititului, invățatului , scrisului, memoria reține și redă cu fidelitate in mod conștient
diferite date, apre gândire cu raționament, se dez personalitatea, atenția , voința,
intuiția și la pubertate apar factorii endocrini care influențează dezvoltarea psihică și
intelectuală. Unele trăsături de estompează și altele se evidențiază. Conștientizeză
interesul pt sexul opus , apre preocuparea de sine, apre dorința de exteriorizare,
ținută limbaj, devin logice cunoșterea, observația, memoria și gândirea.
La adoleșcență dezv intelectuală reflectă interesele tânărului pt examene,
personalitatea este bn dez, gândirea devine dialectică și se maturizeză social.

02.11.2020
Boli digestive

- Boala diareică acută, parazitozele intestinale, hepatice cronice.

Sindromul diareic
În fcț de evoluție poate fi clasificat: acut, renante,cronice. În fcț de gravitatea bolii
sunt sindroame ușoare si moderate și severe. Usoare 3 sapt, cele moderate peste 4
scaun/zi ascociate cu crampe abdominale, greața vărsăturiși cele severe sunt cu 4 sau
mai multe scaune pe zi, febră dshidratare, frisoane. În fcț de etiologie avem:
infecțioaseinflamatorii neinflamatorii alimentare și toxice.
Boala diareică acută (BDA) este o boalaă infecțioasă a tubului digestiv carct
prin pierderi de apă și electroliți, caracterizată prin scaune diareice și influențarea
curbei ponderale. Etiologie: cauze bacteriene – bacilul coli, salmonela
Cauze virale: virusul echo,rotavirusul și adenovirusuri
Alte cauze: fungi ,paraziți
Bda este det de escherichia coli, otoxină care det inflamația mucoasei intestinale
ceea ce produce intoleranța digestivă.
Clasificare bda simplă și acută( afectează starea generală a organismului).
Bda simplă – se produce când rzistența organosmului e scăzută. Tablou clinic:
scăderea apetitului, vărsături produse de senzația de vomă, Eritem fesier
premonitoriu care apare când sunt scaune neadcvate și iritative, scăderea curbei
ponderale, la sugarii de 3-4 luni e vorba de diareea postprandială. La această diaree
se intrerupe alimentația li se admin doar calmante. Tratamentul dietetic: dieta
hidrosalină este eficace accelerând absorția de apă și electroliți și oprește nmulțirea
germenilor, dieta hidrică durează între 6 și 12 h și constă în adimn apei fierte și
răcite(nu apă plată), ceai idulcit cu glucoză, soluție degesol-cantittatea administrată
trb sa fie exact cu cant cerută de organism 50-150ml/kg corp.
Dieta de tranziție: supa de morcovi 30%, peste 3 luni peste 50%, 120-150 ml/kg corp
într-un tp de 24 de h să i se administreze, și i se mai admin apa de orez cu 5%
glucoză. Realimentarea in diareea acută reprez introd proteinelor in alimentație, trb
tolerate de sugar și să introducă niște amestecuri. Sub 6 luni sugar proteinele sunt
din lapte. La sugarul alimentat la sân proteinele le ia din laptele de la mama. La sgarul
alim artificial realimentarea se face cu alim dietetce: lapte humana, h, bebelac,
milupa. In fcț de gravitatea bolii diaaeice acute realimentarea ppoate dura intre 3-7
zile după care se reviine la alim normală. La sugarii peste 6 luni se admin proteina din
brânza de vaci. Tratament medicamentos: smecta 1-2 pliculețe /zi, pt vărsături se
admin metoclopramid.
Boala diareică acută cu sindrom de deshidratare acută(toxicoză) – dacă deshidratarea
e mai maire de 10% se instalează colapsul hipovolemic. Tablou clinic: semne ca Bda,
scăderea apetitului, văsăturile, scădere ponderală și scaune moi, prezintă sete
moderată, tahicardie de grad 2 manifestataă prin pliu cutanat persistent, fontanela
deprimată, tahicardie, puls slab și tahicardie. Gradul 3 de deshidraatre severă
manifestată prin pliu cutanat persistent, ochii sunt înfundați in orbite, puls filiform și
hipotensiune maractă, colaps, anurie și compă. Semnele de colaps sunt: puls slab,
HTA scăzută, oprirea diurezei, vărsătură în zaț de cafea. Semne de hipoxie cerebrală
până la comă: somnolență, privirea e pierdută, cu ochii întredeschiși. Semne de
acidoză: miroase urât tegumentul, respirația, respirația e de ogar fugărit(rapidă și
profudă). Semne de insuficiență renală acută: oprirea diurezei. Semne de ileus-
abdomen mare și destins. Semnede infecție-febra, frisoane, starea generală alterată.
Examenul fizic obiectiv- evaluarea deficitului hidric făcând un grfic între pierderi si
alterea stării generale avem: 5=7% pierderi de apă si electroliți nu afectează, 10%
-colaps, 15% - comă, 20% -exitus. Examen fizic-setea care e consid odeshidratare
intracelulară. Uscăciunea mucoasei bucale se prez deshidratarea limbii care se lipește
de abeslanc, elasticitatea tesutului cutanat, persistența pliului cutanat apare la o
deshidraatre de peste 5%. Este mai accentuată ce deshidratarea este mai mare.
Evaluarea comportamentului neurologic-coma hipoină este caracterizată prin
pierderi de săruri, coma hipertonă este o pierdere considerată de apă si e
hiperexcitabilă. Tabloul paraclinic: coprocultura, iongrama, k inițial crescut apoi
crescut, hematocritul e fals crescut, echilibrul acidobazic arată acidoza metabolică.
Examenul de urină arată albinurie(cu sedimente albe), uree serică crescută.
Tratament Bda se face in urm etape
- Combaterea colapsului (restabilirea volemiei) care se face in prima oră, se corectează
acidoza, se admin perfuzabile intrevenoase(iv), înlocuirea pierderilor patologiece se
face in urm 6 h, acoperirea pierderilor fiziologice se face tp de 16 h, restabilirea
lichidului intracelular: potasiu(k), mg, p și ca.

Afecțiunile renale 09.11.2020

Localizate la niv rinichilor si acăilor urinare

Infectii joase/inferioare(cistită acutp, prostatită acută, uretrita cută) și
înalte/superioare(pielonefrita acută, cronicî). Avem infecții simptomatice si
asimptomatice.
Etiologic avem infectii bacteriene(stafilococi , streptocici, bacil coch, infecții fungice-
candida) inf parazitoza.
Avem infectii acute și cronice.
Etiologie- factori determinnati sunt bacteriile-proteus, clepsiela, enterococul,
stafilococul, alti factori sunt fungii- candida albicans, virusuri(adeovirusuri).
Mai avem factori- constipația cronică, igiena deficitară, imunodepreesia , sondaje
vezicale și refluxul vezico-uretral.
Patogenie- germeni care ajung la niv rinichiului pecale hematogenă, cale urologică,
Tablou clinic- apare sindrom de policlaurie, urini tulburi, uneori hematurie, dureri
lombale de intensitate variabilp, colică renală febrilă, astenia ,ceffalee și tulburări
digestive greață vărsături diaree.
Examen clinic- ppune în evidență durrerea la palpare a abdomenului superior,
contractura musculaturii lombale si a msculaturii superioare, punctele ureterale
dureroase, semnele extrarenale semne cardiovasculre si respiratorii, tensiune normal
sau hipotensiune, semne de deshidratare agitație, apatie, confuzie și anemie
hemolitică. Boala e descoperită cu ajut unui examen de suma de urină.
Tablou paraclinic- VSH crescut, hemogama arată anemie leucocitoză proteina
ceroactivă e crescută, proteina e crescută cu identof germeelui infecșios.
Forme clinice-bacteriuria asimptomatic caracterizată prin prezența in 2 uroculturi
conseccutiv prelevate din urina din jetul urinar a unui nr de germeni de peste 100000
colonii/ml.
-cistita acută- debutează cu senzație de mictiune imperioasă și urină tulbure si urât
mirositoare. Necroza papilara e forma cea mai gravă cu debut brusc, nevralgii,
insuficiență renală acută. În lipsa tratamentului infectia tractului urinar se ppate
vineca dar se obs si o trecere spre forme clinice mai grave. Formele cronice duc la
instalarea insuficienței cronice.
Tratament- măsurile profilactice- evitarea frigului, umezelii, igieena personală
corectă, tratarea constipației cronice, asiurarea unei ingestii sufuciente de lichide,
vaccinaea , tratamentul igieno dietetic, repausul la pat, regimul alimentar, se evită
băuturle gazoase, cartofii, lactatele

Trat specific-antispastice, antiinflamatoare,

Tratament nespeecific- ora de diureză
Trat antimicrobian- med recomandate in fct de antibiogramă. ....
Tratament etiologic-biseptol, pencilina G, flurochinolonele

Bolile glomerurolurare
Glomerulonefritele sunt nefropatii glomerurolulare cu ...
Clasificare- primitive și secundare, în fcț de leziuni sunt difuze si in focar.
Glomerulonefrita acută poststreptococică- caract clinic in peioada de stare prin 4
sindroame urinar, de retenție hdroSAlină , azotată hi hipertensiv. Este o boala cu
etiologie streptococică . evolutiv boala este autolimitată.
Etiologie- comlicatia ......
Tablou clinic – debut , ffebră , oligure, edeme, brusc insttalate, infeccție strptocociă
14-21 zile, sindromul urinar poate lipsi din 2% din cazuri. Hematurie – urina e brun
inchisa si vol urinar e scăzut. Sindromul hipertensiv apare la 50% din cazuri si creste
până la ...? apare tahicardia, ritmul e de galop. Perioada durează 4-10 zile si per de
convaleșcențăse caract prin riscuri care apar dat complicațiilor.
Tablou paraclinic- aslo crescut, hemoglobina scăzută , hematocritul scăzut, vsh
crescut, exudat faringian pozitiv. Ioograma , sodiu scăzut si pptassiu crescut.
Examenul pulonar evidențiază o incărcare pulmonară . formele medii au evoluție 7-
10 zile.
Tratament- spitalizare e obligatorie, repaus lapat si regim igienodietetic. Aport de
sodiu se reduce, aportul de proteine se reduce. In caz de oliguire aportul de lichide =
cu dureza. Se adimnistrează penicilina, profilactic moldaminul.
Tratamentul complicațiilor-dacă sunt edeme se combat cu furosemid, diazepam pt
convulsii și HTA se admin furosemid .

16.11.2020
Nota 10 referat