23.09.

2020

14.10.2020 test din ce a predat

14.10.2020

Instituționalizarea vârstnicului reprez integrarea varsticului în cămine instituționalizate pt vâarstini, în

cămine de bătrâni. Pe măsura inintării în vârsta ca urmare a unei invalidități și a sindromului de
imobilizare, demnțelor, incontinența urinară, pierderea autonomiei și capacității de autoservire la
care sunt adăugați și factorii sociali ca: diminuarea veniturilor, lipsa familiei, imposibilitatea acesteia
de a asigura supravegherea și îngrijirea duce la apariția creșterii solicitărilor de spitalizare pe termen
lung. Se constataă o presiune crescută atât din partea familiilor cât și din partea unităților spitalicești
cu bolnavi părăsiți sau spitalizați pe perioade lungi de timp. Experința arată că mediul cel mai prielnic
pt vârstnic râmâne familia de aceea întoarecrea la domiciliiu este un deziderat mai ales atunci când
condițiile de la domiciliu sunt prielnice. Întotdeauna trb făcută o preg psihologică a vârstnicului pt a
evita tulburările de adaptare. În unitățile pt vârstnici, asistența trb acordată în echipă de către
medicul generalist, medicul geriatru, psihiatru, psiholog și fizioterapeut. Un rol important îl au A
medicală și personalul de îngrijire. Calitățile morale ale acestora nicăieri nu sunt mai necesare ca în
aceste unnități. Echipa trb să isufle vârsticului încreedere curaj și să ridice tonusul moral. Viitorul
vârstnicului: autonomie , integrare socială dep de echipa medicală. Pt vârstinici fam constituie
factorul fundamental. Fenomenele de reespingere și violență față d e vârstnic trebuiesc cunoscute și
combătute în măsura posibilităților de către echipa edicală. Pt vârstini stresul și uitarea sunt foarte
periculoase. În general din partea familiei se pot delimita comportaemente variate, ca și:
cooperarea , hiperprotecția, culpabilitatea, abandonul și respingerea. Când familia lipsește medicul și
echipa preiautoate fctiile familiei normale. : rabdarea, afecțiunea, susținerea morală.

Rolul și poziția Medicului ȘI A față de bolnavul vârstnic

Medicul care nu cunoaște sau nu ține cont de particularitățile vârstei bolnavului riscă erori de
diagnostic, erori medicale și erori de tratament. Primul gest terrapeutic al medicului în fața
vârstnicului este de a stabili dacă acesta este un bolnav în vârstă sau un vârtnic cu modificâri
fiziologicede îmbătrânire. Medicul trb să asigure bolnavul că simptomele prezente sunt firești. Vor fi
prescrise terapiile neagresive, blânde, dietetice. Vârsticului i e va face psihoterapia și i se vor aplica
corecțiile necesare(ochelari, protezarea auzului și a regimului de viață). Hipoacuzia fiind frecventă trb
să se vorbească mai tare P, mare clar dar nu să se țipe, neezitând să se repete întrebarea cu tact și
răbdare. Trb găsit tp pt a-l asculta pe îndelete chiar dacă bolnavul devine incoerent sau amnezic.
Este importantă inspecția P-lui. Vom urmări la P faciesul, mimica atitudinea, vorbirea mersul.
Diagnosticului trb adaptat subiectului(precizat corect) folosind termeni ca îmbătrânire prematură,
boală de retragere(pensionare). A medicală trb să aibă opțiuni generale de sociologie ale îmbătânirii
și asistență socială. A trb să constate rap vârstivului cu familia, dacă e tolerat, neglijat, ignorat,
solidaritatea familiei cu acesata. M trb să precizezze caracterul recuperabil sau irecuperabil al
vârstnicului.

Sindroame algofuncționale ale șoldului

Coxartoza reprezintă localizarea procesului artrozic la nivelul articulației coxofemurală. Este

carecterizată prin 2 aspecte fundamentale: creșterea tens arteriale, vicii congenitale sau dobândite-
alterarea țesutului cartilaginos.

Formele clinice ale coxartrozei

-primară – care se dez in afara unui factor etiologic cunoscut. Are evoluție lentă cu pusee exacerbate
ale durerii și redoare la mobilizare. Fizio-chinetoterapia se ve desfășura intr-un serviciu de
specialitate de 2 ori pe an. Coxartorza primitivă este degenerativă și apare rapid. Durerea este
cvasicontinuă, redoare severă. Fizio-chinetoterapia are scop antialgic și menține tonusul muscular
bun. Coxartroza primitivă anchilozantă -de obicei este nedureroasă, se va instala un program de
fiziochinetoterapie.

Coxartorza secudară- displazii sub luxația soldului, in prima fază fiziochinetoterapia care are scop
menținerea soldului compensat. Cand aceasta este depășită se recomandă corecția prin intervenție
chirurgicală.

Coxartroza in urma unor afecțiuni (periartrita, infecțiile specifice sau nespecifice) – satbilirea formei
clinice permite o abordare clinică adecvată.

Examen clinic și funcțional al șoldului trb facut sistematic si minuțios. Durerea in coxartrză
este cu caracter mecanic cu iradiere către genunchi. Avem redoare articulară debutează prin
limitarrea articulației pt .....?? care duc la blocarea articulației in poz vicioasă. Ulterior se inchilozeză
membrul.

Examen radiologic- va cuprinde o imag din față de profil din ortostatism. Se urmăresc osteofitele și
elementele distructive. Pensarea spațiului articular și osteoscleroza. Pt monitorizarea coxartrozei se
fol o scală cu 20 de puncte. Scorul obținut la dif intervale de tp permite eficieța tratamentului aplicat.

Durerea : 0- durere permanentă

1- Importantă
2- Frecventă

3 – intermitentă

4 – nicio durere

Mobilitate 0 -atitudine vicioasă, jenă funcțională majoră

1 atitudine vicioasă evidentă mobilitate articulară redusă

2 debutul atitudinii vicioase

3 limitarea mobilității intr-un sens de miscare

4 mobilitate normală

Forța musculară

0- Niciun control
2eficit temporar
1- ?

Obiective:

Combaterea durerii,

evitarea instalării atitudunilor vicioase-

 - Căldura locală sau climoterapia-se fol in durerea acută aplicând comprese reci schimbate
la 5-6 min
- Masajul cu gheață ameliorează intensitatea durerii si a fen inflamatorii in durerea
cută(când e umflat)
- In suferințele cronice se fac aplicații la cald, locale
- Postura antalgică in decubit, șoldul in flexie usoară susținut asid pe perne și poziția
corectivă se fol scripeții pt mobilizare și evitarea prelungită a durerii
- Hidroterapia cu duș subacvatic, baie caldă la cadă,
- Baie cu nămol
- Electroteraia- curentul galvanic, curenții de medie joasă, curenții interfernțiali,
ultrasunetul,
- Masajul

Chinetoprofilaxia secundară este un program de igienă a șoldului ce cupr fol in tp

mersului a unui baston purtat in mâna opusă a șoldului afectat cu scopul relizării
descărcării durerii șoldului afectat. Evitarea incățlăminții cu toc, evitare purtării de
greutăți, efectuare zilnicp a unui program de chinetoterapie, se fol bicicleta ergometrică ,
urmărindu-se parametri de lucru in inlțimea scunului incărcarea progresivă, ritmul de
programare si durate. Ca si protocol in fiziochinetoterapie pt P avem:

- Reducerea durerii prin reeducarea mersului

- Felxia șoldului cu păstrarea lordozei lombale, funcționale
- Rotația fără să se rotească bazinul și exerciții de mers

28.10.2020

BOLILE CARDIOVASCLARE

SUNT Arteroscleroza, infarctul, hipertensiunea arterială esențială, hipertensiunea arterială

ortostatică

Vârsta duce la un declin al capacității de a tolera sau dea face față schimbărilor, în cazul
vârstnicilor.

Bolile cardiovasculare reprez princip cauza de deces in lume fiind asociate cu arteroscleroza
diabetul zaharat, obezitatea. Simptomatologia acestora este diferită la bătrâni față de adultul tânăr.
Tabloul clinic poate fi atipic uneori un inafarct miocardic putând evolua cu simptomatologie
abdominală având un abdomen acut sau cu simptome cerebrale în cazul accidentulului vascular
cerebral.

-Imarctul miocardic acut (IMA)

Def. Acesta apare dat ingustării bruște și complete a unei artere coronariene, urmate de ischemie și
necroză în teritoriul miocardic, unde se află artera obstruată.

Factorii de risc- HTA, fumatul, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat.

Semne si simptome: prezentarea clasică IMA la bătrân este inlocuită de tablouri clinice atipice care
pun dificultăți la precizarea diagnsticului. Astfel un IMA cu un tablou clinic fals abdominal(adică
abdomen acut, fal cerebral sau pulmonar) poate debuta cu o simptomatologie minimă nespecifică,
cu aritmii, lipotimie, sincopă, astenie marcată și afazie. Un IMA cu simptomatologie cerebrală apare
cu agitație psihomotorie, stări confuzionale, vertij și chiar comă. Durerea in IMA este rar intâlnită.
Aceasta este percepută ca o jenă sau un disconfort. Alteori este localizată in epigastru. La vârstici
este percepută durerea mai greu dat scăderii sensibilității la durere.

Diagnosticul IMA cuprinde: EKG, anamneza, LDH crescut și VSH crescut.

Complicații: aritmii ventriculare(extrasistolele tahicardia ventriculară și fibrilația),

supraventriculare(extrasystole atriale, fibrilație ventriculară), complicațiile mecanice(rupturi
ventriculare), ischemice(angina pectorală) și trombotice.

-HTA

Creșterea pres arteriale datorate vârstei cobinată cu creșterea demografică globală a

populației vârstnice face ca HTA să fie considerată o problemă de sănătate publică. Potrivit datelor
OMS (organizatia mondială de sănătate) se consideră ca valorile normale la dulți să fie: presiunea
maximă de 140 mm/hg și pres mi 90 mm/hg. Se condnsideră hipertensiune când presiunea crește
peste 160 si A minimei peste 90. HTA este inerpretată in raport de vârstă și sex. HTA reprez un factor
de risc pt bolile cardiovasculare, AVC -uri și pt bolile cronice renale. Printre factorii de risc la vârsnci
avem : obezitatea , sedentarismul și o doetă bogată in sare. La bătrâni se intâlnește cel mai frcvent
HTA sistolică. Hta sistolică este adevărata tensiune geriatrică. Se asociază leziunilor de
arterioscleroză. HTA secundară este mai rar intâlnită la vârstnici.

Semne si simprome

Simptomatologia HTA are unele particularități. In unele cazuri cu valori crescute la vârstinici
semnele clinice sunt aproape inexisente. Apare cefelee, amețeli, prezența de puncte negre și
luminoase in câmpul vizual, palpitațiile și micturia(micțiuni in tp nopții), dispneea de efort și
disconfort toracic. La vârstnicii peste 70 de ani apre insuficiența respiatorie cerebrală care crează
insomniile , agitația, dezorientarea. Pasul cel mai imp in măs HTA este obținut după mai multe
evaluări. O serie de studii au demonstrat că o trime din pacienții aflați sub tratament antihipertensiv
au fost diagnosticați greșit. Complicații HTA: cardiace, cerebrale, renale.

Tratament și scop: reducerea presiunii arteriale sub valuarea de 140 cu 90 mm/hg. Tratamentul trb
să fie admin pe per lungă de tp urmărind scăderea valorii tenionaare treptat.

Medicamente antihipertensive: betablocante, diuretice, blocante ale canalelor de calciu. S-a

demostrat că un tratament corect poate reduce complicațiile si mortalitatea.

Hipotensinea arterială este definită ca o scădere a presiunii arteriale cu 20 mm/hg în trecerea de la

decubit la ortostatism.

Etilogie: hipotensiunea este intâlnită la vărtsnici având cauze cardiace adică aritmiile , admin de
medicamente antihpotensive, este det de deshidratare, de febră și de diabetul zaharat.

Semne si simptome: simptomatologia hipotensiunii arteriale ortosattice se caracterizează prin

amețeli, stare de slăbiciune, confuzie, palpitații, tulburări de vedere și căderi sau leșin atunci când
persoana vârstnică se ridică brusc.

Tratament: atunci câne se datorează medicației antihipertensive se modif doza de medicament. Dacă
apare consecutiv altei boli se dat acelei boli. Tratament nepreciazt acestei cauze de hipotensiune.

Tulburările ppsihice și neurologice in imbătrânire

Este cunoscut faptul că psihicul influențează somaticul și somaticul influențează psihicyl. Orice
suferință deordin somatic este resimtită de individ ca boală cconstruindu-si o imagine despre
suferința in raport cu eul său. Boala este o serie de modificări biologice și fiziologice bazată pe
realități obiective. Orice boală somatică prezintă un tablou clinic obiectiv în care se găsesc factori
etiologici și un tablou clinic subiectiv ce cuprinde acuzele bolnavului așa cum le resimpte dânsul.
Manifestările pe care le simpte vârstnicul in evoluția bolilor soamtice sunt anxietatea , depresiile ,
idei suicidare. Pt ca strategia terapeutică să aibe eficiență se caută și restabilirea psihică a bolnavului
pe lângă medicația administrată bolnavului. Morbiditatea psihiatrică a bătrânului ocupă locul 2 în
ansamblul morbidității după morbiditatea cardiovasculară. Apariția tulburărilor psihice este
favorizată de factorii următori: părăsirea locuinței proprii, conflictele intre generații, decesul unuia
dintre parteneri, pensionarea.

Tulburările de memorie – deși procesul de imbătrânire duce in mod normal la dificultatea de a invăta
și de areține innformații acesta nu e responsabil direct de pierderile de memorie numai dacă e insoțit
de o boală. Hipomnezia – scădereaforței memoriei este prez in stările de surmenaj fizic si intelectual ,
instările depresive și anxioase.

Amnezia – pierderea partială și totală a memoriei cu istalare treptată și subită care poate fi prezentă
în comoțiile cerebrale, boala Alzheimmer, lipsa vitaminei B1 observată mai ales la alcoolici.

Avem - Amnezie globală tranzitorie, amneze de fixare, de conservare și lacunară.

Tulburările afectivității:: la vârstnici sunt întâlnite o serie de modificări ale afectivității prevalența cea
mai ridicată având apatia, depresia și sstările anxioase.

Apatia se caracterizezaă prin dezinteres fata de mediul inconjurător și față de propria pers.

Depresia este apariția unui sentiment de inutilitate și de eșec. Vârstnicii sunt triști au brațele căzute
pasiv pelângă corp, trunchiul este inconvoiat, colțurile gurii sunt coborotâte. Stările depresive apar în
nevroze, bolile degeneratve și in bolile maniacodepresive.

Clinic predomină ideile depresive , de negație, de culpabiliate , în stările grave apare delirul.

Stările anxioase: reprezintă o teamă de obiect cu o simptomatologie neurovegetativă apărând

palpitații, variații ale tensiuii arteriale, scăderea capacității de concentrare.

Stările confuzionale: starea confuzională poate fi denumită o tulburare acută cu o gândire

dezordonată și percepții senzoriale greșite. Capacitatea de luare a deciziilor este afectată. Debutează
mai mult sau mai puțin brutal reveribil , spontan sau terapeutic.

Etiologie: factori decalșatori

- Psihosociali
- Boli cardiovasculare
- Administrarea unor medicamente(hipnotice și antidepresive)

Demența – este o afecțiune neurologică cu evoluție cronică progresivă care apare dat
atrofierii corticale pt a se pune diagnosticul de demență trb să se urm memoria limbajul ,
orientarea spațiala, personalitatea, degenereșcența țesutului cerebral. Un rol imp îl au
traumele din copiărie care produc o scădere a capacității de adpatarela vârsta adultă.
Debutul bolii apare ca pierderea memoriei și orientării. Pe măsură ce boala avansează se
pierde capacitatea cognitivă, apare comp neadecvat și amnezia preogresivă. O boală cu
 evoluție scurtă , limitată și care nu progresează exclude acest diagnostic de demență.
Demențele sunt senile degenerative , vascualre și cu forme mixte.

Tratament: agitația e combătută cu benzodiazepine. Vitaminele au un rol benefic și

reechilibrarea hidroelectrolitică.

04.11.2020

Diabetul zaharat

Este o boală metabolică cronică a cărei carei cauză principală o reprez hiperglicemia cronică
care se dat deficitului de insulină, rezistenței tisulare la acțiunea insulinei. La vârstici debutul este
insidios, evoluția este lentă iar tabloul clinic cuprinde triada clasică: poliuria, polifagia și polidipsia.
Hipertiroidismul favorizeza hiperglicemia și glicozuria iar obezitataea este un factor predominant.
Odată cu inaintarea în vârstă toleranța la glucide sccade iar nr celulelor pancreatice secretoare de
insulină se reduce. Glicemia are in mod obișnuit valori de peste 130 miligrame pe decilitru. Mai
recent se admit limite superioare cu valori de 150 miligrame pe decilitru pe nemâncate și 200
miligrame pe decilitru.

Clasificare:

- diabet zaharat tip 1, insulino-dependent-apare mai ales la copii și tineri și la vârstnici de

peste 65 de ani. Sistemul imun atacă celulele beta producătoare de insulină care se află n pancreas
distrugându-le.

-diabet zaharat tip 2 , inulino-dependent. Apare peste vârsta de 40 de ani și la persoanele

obeze.

Coma hiperosmolară este cea mai gravă complicație in acest dibaet de tip 2. Cauzele sunt
stările febrile, infecțoase, aport exagerat de glucide și diuretice. În absența tratamentului
complicațiile hiperglicemiei sunt: infecții severe ale pielii(nisipoasă și ingoșată), tulburări de
vederepână la orbire, insuficiență renală,AVC, deces. Diabetul reprez un factor de risc pt femei si
bărbați prin afecetarea microcirculației care poate duce la complicații de genu neuropatia,
retinopatia și nefropatia diabetică.

Tratament: combaterea obezității , educarea vârsstnicului.

Aspectele privind ingij vârsticului cu diab zaharat devin tot mai importante prin creșterea
speranței de viață.

Obezitatea

Statusul nutrițional al unui individ poate fi evaluat prin anumiți parametri: greutate
corporală, musculatura și creșterea tesutului adipos, inalțimea individului.

Obezitatea repreezintă cea mai cunoscută dereglare d enutriție. Se dat creșterii aporturilor calorice
mai mari decât consumul de energie necesar.

Etiologie: factori genetici, sedentarism, diete neechilibrate, factorii psihologici, tulburări meetabolice
și consumul unor medicamente(neuroleptice, corticosteroizi, depresive) .

Clasificare:
-de grad 1-ușaoră

-de grad 2- moderată

-de grad 3 -severă

Indice masă corporală(IMC) -SUPRAPONDERAT PESTE 30. ESTE considerată obezitatea u factor de risc
pt IMC, AVC, forme de cancer, artroză, apnee de somn.

Tratament: combaterea sdentarismului, este vizat tratamenul obezului și nu al obezității, educațția

privind nutriția și o dietă sănătoasă și a stilului de viață sănătos.

Deshidratarea: reprezintă un ansamblu de tulburări excesive si consecutive de pierderi de apă din

organism în lipsa unui aport compensator. Poate apărea la nou născuți, copii și vârstnici. În geriattrie
deshidratările sunt intâlnite frecvent. La bătrâni deshidratarea este intâlnită din mai multe motive:
adimistrarea de medicamnete antihipertensive, diuretice și antidepresive. Bătrânii simt mai puțin
senzatia de sete.

Stări patologice- hemoragi, arsuri, diareea ,stări febrile și diabet zaharat, alcoolism

Semne și simtome- tegumente uscate, limbă prăjită ,apatie , somnolență , hipotensiune ortostatică și
puls accelerat. Sunt favorizate trombozele, constipația.

Profilaxie- vârsticul e indrumat sa consume intree 8-10 pahare de lichide pe zi.

Tratament- inlocuirea oer os sau la nevoie parenteral pt a preveni dshidratarea.