NURSINGUL PACIENŢILOR CU

GUTĂ
 Aparatul locomotor

 Aparatul locomotor (sistemul muscularo-osos) este, anatomic, aparatul care dă posibilitate

oamenilor și animalelor să se miște folosindu-se de o structură organică locomotoare
formată din sistemul osos și cel muscular. La vertebratele superioare, inclusiv la om s-au
diferențiat, în decursul evoluției, grupuri de organe puse în slujba îndeplinirii unor majore
funcțiuni ale întregului organism. Un astfel de "complex funcțional" este și aparatul
locomotor.


 Totalitatea structurilor osoase ale unui organism formeaza scheletul. Acesta constitue
un fel de "schelă" de susținere, care dă și formă generală și proporții, corpului omenesc.
Elementele scheletului contribuie esențial la menținerea posturii organismului, opunându-
se încovoierilor posibile datorate împovărării reprezentate de greutatea corpului, acesta
care aflându-se sub acțiunea gravitației terestre. Oasele sunt legate între ele prin structuri de
îmbinare de diferite feluri și forme, care le asigură mobilitate reciprocă, adică posibilitatea
deplasării unora în raport cu altele. Aceste structuri sunt articulațiile. Oasele și articulațiile
formeaza partea pasivă a aparatului locomotor. Pe oase se fixeaza mușchii striați scheletici.
Aceștia acționeaza asupra oaselor și articulațiilor lor, ca asupra unor pârghii, constituind
partea activă a aparatului locomotor, adică elementele lui mișcătoare, dinamice. În afară de
imprimarea unor mișcări segmentelor osoase, mușchii mai intervin și în imobilizarea
acestor segmente în anumite posturi, atitudini fizice.


 Aparatul locomotor îndeplineşte funcţiile de mişcare ale diverselor părţi ale corpului.
 Definitie

 Guta este o formă de artrită (inflamaţia articulaţiilor), caracterizată prin episoade

dureroase secundare inflamaţiei articulaţiilor. Boala este caracterizată prin durere,
edem, roşeaţă şi căldură locală (inflamaţie) precum şi prin impotenţa funcţională a
articulaţiei. Fără tratamentul corespunzător, guta este o boală care prezintă
recurente (acutizări) frecvente care pot cauza leziuni severe ale articulaţiilor,
tendoanelor sau a altor ţesuturi. Guta este o boală mai frecventă în rândul
populaţiei de sex masculin.
 Etiologie

 Cauza principală a gutei este hiperuricemia (excesul de acid uric în sânge).

Hiperuricemia este deseori asimptomatică şi nu cauzează complicaţii, majoritatea
persoanelor cu nivel crescut sanghin al acidului uric nu dezvoltă niciodată guta. Nu
este cunoscută cauza exactă a hiperuricemiei, însă s-au idendificat recent diferiţi factori
heredo-colaterali (genetici) incriminaţi în apariţia acesteia. Când nivelul acidului uric
are valori foarte mari, acesta poate forma cristale de acid uric care se depun apoi la
nivelul articulaţiior. Se pot identifica diferiţi factori incriminaţi în etiologia bolii şi
anume:
 Afecţiuni legate de dietă şi greutatea corporală:
 obezitatea ;
 ingestie moderată sau cronică de alcool, în special bere;
 dietă bogată în carne şi fructe de mare (bogate în purine);
 diete cu conţinut caloric mic.
 Medicamente care pot să crească concentraţia sanguină a acidului uric:
 tratament cronic cu aspirină sau produse care conţin niacin (acid nicotinic) ;
 diureticele (medicamente care elimină excesul de apă şi sare de la nivelul
organismului);
 chimioterapia (medicamente folosite în tratamentul cancerului, provoacă moartea
rapidă a celulelor maligne) ;
 Simptome

 Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric se depun la nivelul
articulaţiilor şi ţesuturilor învecinate. Guta prezinta următoarele simptome:
 creşterea temperaturii locale, durere, edem şi sensibilitate crescută la nivelul articulaţiei (de
obicei articulaţia degetului mare de la picior, denumit şi haluce);
 durere nocturnă intensă, uneori pacientul nu suportă nici atingerea articulaţiei cu cearceaful ;
 disconfort care se intensifică pe parcursul nopţii, ca apoi să cedeze în intensitate pe parcursul
următoarelor 2 - 7 zile ;
 prurit tegumentar (mâncărime a pielii) şi exfolierea pielii apărută după remitarea atacului de
gută.
 Alte simptome, pot să includă:
 culoare roşie-vineţie a tegumentului în regiunea articulaţiei afectate, asemănătoare unei infecţii
tegumentare locale;
 febra;
 limitarea mişcărilor normale a articulaţiei (redoare).
 Simptomele gutei pot varia, astfel încât simptomele pot recidiva (reapărea) după o boală
intercurentă sau după o intervenţie chirurgicală. Unele persoane nu prezintă atacuri recurente
de gută, dar pot dezvolta o formă cronică a bolii. Guta cronică este o formă mai puţin
dureroasă care apare la adulţi şi este deseori confundată cu alte forme de artrită.
 Primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutoşi), cu localizare la nivelul mâinilor,
coatelor sau urechilor. Aceşti noduli nu sunt însă caracteristici atacului de gută.
 Tratament

 Regimul recomandă în primul rând o reducere cât mai mare a aportului de acid
uric în organism, adică suprimând alimentele prea bogate în purine, producătoare
de acid uric.
Carnea, ori de care ar fi, conţine purine, aşa că se va limita consumaţia de carne la
cel mult odată pe zi.
 Cărnurile prea bogate în purine vor fi complet excluse, cărnurile fezandate,
vânatul, extractele de carne, cartilagiile şi gelatina, creierul, răciturile sau
piftia, carnea roşie, pastele de carne, de ficat, conservele de carne.
 Dintre alimentele de origine vegetală se vor exclude salata, ceaiul, cafeaua, iar de
cacao şi de leguminoase se va uza numai în mod cu totul moderat.
 Se vor mai suprima alimentele bogate în acid oxalic acest acid creşte în mod
sensibil cifra de acid uric, creând în acelaşi timp o diateză specială, cunoscută sub
numele de oxalemie şi care este cauza primordială în apariţia de calcule renale.
 Artriticilor ca şi celor cu oxalemie, li se vor interzice şi alimentele bogate în acid
oxalic, ciupercile, sfecla, gulia, varza, fasolea alba şi mazărea.
 Se vor elimina alimentele indigeste, alimentele grase, alimentele toxice, care toate
pun la muncă excesivă şi ficatul şi rinichiul, adică organele principale de depuraţie,
şi care ar aduce şi o mai accentuata diminuare a funcţiilor de nutriţie.
 Prezentare caz

 DATE PERSONALE
 Nume: C. D.
 Sex: M
 Vârsta: 60 ani.
 Diagnostic curent: ARTRITĂ GUTOASĂ ACUTĂ
 Acte chirurgicale:
 DATE SOCIO-CULTURALE
 Domiciliu: mediul urban .
 Responsabilităţi şi roluri în familie: soţ, tată, bunic
 Pe ce persoane se poate bizui: Soţie.
 RESURSE FINANCIARE
 Ocupaţia prezentă: pensionar.
 Ocupaţia trecută: contabil.
 Asigurare de sănătate: Este asigurat CAS.
 ISTORICUL PACIENTULUI
 Educaţia: studii superioare.
 Limba vorbită: română.
 Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită bolii de care suferă.
 Religie: ortodoxă practicant.
 STIL DE VIAŢĂ
 Factori de risc: -consumator ocazional de alcool.
 Locuinţă: locuieşte împreună cu soţia, la bloc, într-un apartament cu 2 camere.
 NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
1.Nevoia de a Durere din cauza afectării Calmarea durerii AUTONOME Anxietatea sa
evita pericolele. articulaţiei prin gută şi prevenirea - se primeşte pacientul la serviciul de urgenţă diminuat .
manifestată prin durere a complicaţiilor pe - se evaluează durerea Durerea a scăzut de
membrului superior drept perioada - informez şi stabileşte împreună cu pacientul planul de re­ la nivelul 6 la
de intensitate spitalizării. cuperare a stării de sănătate şi creştere rezistenţei orga­nismului; nivelul 4.
medie,anxietate -efectuez imunizările specifice şi nespecifice necesare; Rezultate analize:
Asigurarea - asigur pacientul un mediu curat, liniştit ; - Hb : 12.2 g/dL
securităţii -ajut pacientul să-şi recunoască factorii care cresc nivelul - Ht : 40.2%
pacientului pe anxietăţii; - Leucocite :
perioada -aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc minim de 5.7*103/µL
spitalizării. infecţii; - Trombocite :
- dau explicaţii familiei, prietenilor, asupra comportamentului 209mg/%
pacientului şi se previne în legătură cu reacţiile emoţionale - VSH : 40 mm/1 h
legate de boală; - Uree : 47.4 mg/dL
- recoltez probele de sânge în vederea efectuării analizelor de - TGO : 23 U/L
laborator, pentru stabilirea stării de sănătate a pacientei şi - TGP : 25 U/L
stabilirea unei cure terapeutice corecte; -Acid uric:10 mg/dl
-examene hematologice -Radiografia
-HLG (se recoltează în sistem vacutainer în eprubetă cu dop pulmonara: Fără
mov) : Hb Ht, Leucocite, Trombocite leziuni pleuro-
- VSH - se recoltează în sistem vacutainer în eprubetă cu dop pulmonare active.
negru. Cord de dimensiuni
- examene biochimice se recoltează în sistem vacutainer în normale, hiluri
eprubetă cu dop roşu : - Uree, TGO, TGP, Acid uric pulmonare cu arii de
protecţie normal

Dificultate în a-şi acorda
2.Nevoia de a îngrijiri igienice din cauza
menţine igiena şi alterării integrităţii
de a păstra tegumentelor la nivelul
tegumentele articulaţiei membrului
integre. superior drept manifestat
prin neputinţă.
3.Nevoia de a bea Alimentaţie neadecvata
şi a mânca. calitativ şi cantitativ datorită
durerii manifestată prin
neputinţa de a-şi desfăşura
activităţile zilnice.
AUTONOME Pacientul are o igienă
Promovarea -apreciez nivelul de igienă ; bună.
vindecării -ajut pacientul să-şi schimbe atitudinea faţă de aspectul fizic şi faţă de
tegumentelor şi ingrijirile igienice;
mucoaselor în -explic pacientului importanţa menţinerii curate a tegumentelor;
decurs de 2-3 zile. - verific aspectul cutanat zilnic;
-schimb lenjeria de pat şi cea personală, ori de câte ori este nevoie;
- încurajez pacientul să participe la igiena sa personală în limitele fizice
permise pentru a nu se simţi dependent;
-educ pacientul să-şi menţină tegumentele şi mucoasele integre şi să nu
devină sursă de infecţie nosocomială pe perioada spitalizării.
DELEGATE
-administrez alnagezic pentru calmarea durerii Algocalmin 1 fiolă diluat
în ser fiziologic , i.v.;
Pacientul să se AUTONOME Pacientul respectă
alimenteze -se cântăreşte pacientul regimul alimentar.
corespunzător -recomand la indicaţia medicului regim hipocaloric, hiposodat sărac în
stării sale in decurs alimente care conţin purine, hipolipidic, hipoproteic, bogat în produse
de 24h. lactate (prezintă avantajul că alcalinizează urina şi împiedică astfel
Pacientul să fie formarea de calculi de acid uric) ;
hidratat conform -regimul alimentar trebuie ales la preferinţele pacientului, dar în acelaşi
nevoilor pe timp ţinând cont de regimul impus de boală ;
perioada -respect regimul alimentar prescris de medic ;
spitalizării. -recomand un consum de 3l pe zi ;
-educ pacientul să reducă cantitatea de carne din alimentaţie ;