ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENȚILOR CU LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC

Îndrumator: Absolvent:
AS. MED. DEAK EMILIA Aldea Camelia-Andreea
DEFINIȚIE!

Lupusul eritematos sistemic este o boală inflamatorie cronică, autoimună, de cauză necunoscută cu
afectare multiorganică și tablou clinico-biologic complex, cu evoluţie imprevizibilă și potenţial fatală.
Boala evoluează în pusee succesive, cu perioade de remisiune și de acutizare, fiind mai severă la copil
comparativ cu adultul prin potenţialul crescut de afectare renală severă.

Simptomatologie:
Febră,
astenie,
scădere ponderală,
artralgii/mialgii,
artrite, miozită,
rash malar, rash discoid,
alopecie,
ulcerații,
depresie,
AVC,
insuficiență renală, miocardită,
pleirezie, pancreatită, tromboze venoase.
Anatomie patologică
Imunitatea este un mecanism de apărare al organismului care îi conferă
protecție împotriva îmbolnăvirii acționând ca o barieră în calea agentului
patogen ( fie el bacterian, viral, parazitar sau din categoria toxinelor) astfel
încât organismul nu va contacta afecțiunea pe care o induce agentul patogen
respectiv.
Sistemul imunitar este reprezentat de totalitatea mecanismelor de apărare
împotriva microorganismelor patogene și a structurilor non-self.
LES nu este contagios; este o boală autoimună, în care sistemul imunitar își
pierde capacitatea de a distinge între o substanță străină și țesuturile sau
celulele proprii ale persoanei. Sistemul imunitar face o greşeală, produce
autoanticorpi care identifică celulele proprii ale persoanei ca fiind străine și
le atacă. Rezultatul este o reacţie autoimună, care determină inflamaţia şi
aceasta afectează anumite organe (articulaţii, rinichi, piele, etc). Inflamaţia
înseamnă că părţile afectate ale organismului devin fierbinţi, roşii, umflate şi
uneori sensibile. În cazul în care semnele de inflamaţie sunt de lungă durată,
aşa cum pot fi în cazul LES, poate apărea deteriorarea ţesuturilor, funcția
normală a acestora fiind afectată. Acesta este motivul pentru care tratamentul
LES are ca principal scop reducerea inflamaţiei.
Multiplii factori de risc moşteniţi, combinaţi cu factori de mediu aleatori,
sunt consideraţi a fi responsabili de răspunsul imun anormal. Este cunoscut
faptul că LES poate fi declanșat de diverși factori, inclusiv dezechilibre
hormonale la pubertate, stres și factori de mediu, cum ar fi expunerea la
soare, infecțiile virale și medicamente (de exemplu, izoniazida, hidralazina,
procainamida, medicamente anti-convulsivante).
Tablou clinic
Cauza exactă a lupusului este necunoscută. Se
consideră că există o combinație de factori
genetici cu factori din mediul înconjurător. LES
este o boală autoimună, în care sistemul imunitar
al pacientului nu reușește să facă diferența între
țesuturile proprii și cele străine și atacă propriile
țesuturi. Concomitent, există o serie de factori
care pot declanșa procesul autoimun. Acești
factori se numesc triggeri ( facroti declanșatori)
și pot diferi de la o persoană la alta.
Expunerea la soare și în special la ultraviolete tip
B – determină apariția erupției cutanate
(fotosensibilitate) sau poate declanșa un puseu
de activități a bolii. Factori hormonali (LES este
mult mai frecvent la femei comparativ cu
bărbații, boală apărând în special în perioada
reproductivă), Unele medicamente, unele infecții
virale.
Diagnosticarea lupusului este dificilă. Boala poate mima
alte condiții și, de multe ori, are un curs diferit la fiecare
persoană în parte. Multi oameni au această afecțiune de
ani de zile înainte de a dezvolta simptomele clasice.
Rash malar – eritem facial fix plan/elevat;
Lupus discoid – plăci eritematoase cu cruste keratozice
aderențe, obstrucție foliculară;
Fotosensibilitate – rash cutanat după expunere la
radiații ultraviolete;
Ulcerații mucoase (orale, nazofaringiene) –
nedureroase observate de medic;
Artrite simetrice neerozive – afectând cel puțin în
două articulații periferice caracterizate prin duree,
tumefacție, exudat.
Serozită , Afecțiune neurologică , hematologică,
renală, anomalii imunologice.
Tratament!
Tratament profilactic – Deoarece nu se cunoaște cauza,
LES nu poate fi prevenit. Se recomandă evitarea expunerii
la soare care poate duce la apariția puseului de boală la
pacienții cu fotosensibilitate. Odată însă apărută boala,
pacienții au un risc crescut de ateroscleroză; se recomandă
renunțarea la fumat și controlul altor factori de risc
cardiovasculari (dislipidemie și HTA).
Tratament igieno-dietetic
Tratament medicamentuos – Glucocorticosteoizi,
Citostatice, Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene,
preparate de aminoquinolină, Biologice.
Studiu de caz: I
Culegere de date: Antecedente heredocolaterale:
Nume și prenume: C.R. mama cu TBC,
Vârstă: 56 ani tata decedat la 45 de ani –HTA
Sex: Feminin Antecedente personale:
Stare civilă: căsătărită grup sanguin- A II,
Data internării: 20.04.2022 înălțime – 165 cm,
Data externării: 30.04.2022 greutate – 78 kg,
Diagnostic: Lupus eritematos sistemic menarha la 12 ani,
Istoricul bolii: pacienta în vârstă de 56 de ani se prezintă la menopauză instalată la 52 de ani,
camera de gardă și relatează că prezintă fotosensibilitate 1 naștere,
tegumentară, rash malar, mialgii, dispnee de efort, cefalee de tip boli ale copilăriei – rujeolă și varicelă
tensional, apetit scăzut, scădere ponderală și slăbiciune generală
pronuntătă. Este internată pentru mai multe invetigații și tratament
de specialitate.
Motivele internării: fotosensibilitate tegumentară, rash malar,
mialgii, slăbiciune generală pronunțată, cefalee de tip tensional,
scădere ponderală, dispnee de efort
Diagnostic de îngrijire:
Alterarea respirației și circulației datorită hipertensiunii arteriale și manifestate prin dispnee de efort
Obiectiv: Pacienta să prezinte respirație, puls și tensiune arterială în limitefiziologice.
Intervenții:
Rol propriu: Monitorizez funcțiile vitale și le notez în F.O, explorez deprinderile de respirație ale pacientei, învăț pacienta
să facă exerciții respiratorii, să aibă posturi adecvate care să favorizeze respirația, învăț pacienta să aibă o alimetație
echilibrată, fără exces de grăsimi, de clorură de sodiu, să evite sedentarismul, învăț pacienta să înterupă consumul de tutun.
Rol delegat:
Efectuez EKG și îi explic pacientei necesitatea efectuării tehnicii, administrez medicație prescrisă: Enap 20 mg 1/ cpr/ 24 h,
Metroprolol 50 mg 2cpr/ 24 h

Evaluare:
22.04.2022 –în urma monitorizării funcțiilor vitale s-a constatat că pacienta prezintă un numar mai mare de respirații/ min
și reușește să facă singură exerciții respiratorii.
24.04.2022 – pacienta prezintă o respirație în limite normale și are o postură adecvată respirației.
26.04.2022 – pacienta prezintă o respirație în limite normale, încearcă să aibă un regim de viață sănătos și să facă cât mai
multă mișcare.
28.04.2022 – pacienta prezită o stare bună
30.04.2022 – pacienta prezintă o stare bună, dispneea s-a diminuat, prezintă tensiune arterială în limite fiziologice
„30/70mmHg
Diagnostic de îngrijire:
Vulnerabilitate față de pericole amenințării integrității fizice, manifestat prin risc de
complicații a lupusului eritematos sistemic.
Obiectiv: Pacienta să nu mai prezinte complicații a lupusului eridtematos sistemic
Investigații:
Rol propriu: asigur condițiile de mediu adecvate pentru a evita pericolele, explorez pericolele reale
și cele potențiale, determin factorii de risc, favorizez adaptarea pacientei la noul mediu, calmez
durerea, furnizez explicații clare și deschise asupra îngrijirilor programate, ofer informații pacientei
în ceea ce privește boala
Rol delegat:supraveghez funcțiile vitale și le notez în F.O, admistrez tratamentul prescris
Metotrexat 7, 5 mg/ sap, Pentoxifilin 800 mg/24 h

Evaluare:
22.04.2022 – pacienta este informată despre boală și cum se manifestă
24.04.2022 – pacienta este informată și încurajată să gândească pozitiv și să încerce să se adapteze
mediului
26.04.2022 – pacientei i se prezintă factorii de risc și la ce să se aștepte când se va externa
28.04.2022 - pentru recuperarea completă și prevenirea complicațiilor, pacienta trebuie să știe la ce
schimbări să se aștepte, de ce îngrijir va avea nevoie
30.04.2022- pacienta este receptivă la informațiile primite
Educația pentru sănătate:
Am educat pacienta pe toată durata
spitalizării despre tot ceea ce trebuie să știe
despre LES. I-am explicat faptul că poate duce o
viață aproape normală, dar trebuie să evite
expunerea excesivă la razele solare/ lumina UV,
care poate declanșa noi pusee ale bolii sau să le
agraveze pe cele aflate în curs. Trebuie să fie
atentă și să nu uite să își administreze
medicamentele și să decidă singură tot ceea ce
privește sănătatea și activitățile de auto-îngrijire.
Să țină cont de tot ceea ce a învățat în spital, să
fie atentă la semnele și simptomele LES cu
scopul de a putea identifica apariția unor noi
pusee ale bolii. Anumite simptome cum ar fi
oboseala cronică și lipsa de inițiativă poate
persista timp de mai multe luni după depășirea
unui puseu. Exercițiile fizice regulate sunt
importante pentru a se menține o greutate
adecvată, o sănătate bună a oaselor și o stare
bună fizică și psihică.
 CONCLUZII

Evaluarea finală
Pentru întocmirea acestei lucrări am luat că studiu trei cazuri de lupus eritematos sistemic..
Toate cele trei paciente se prezintă la spital pentru: fotosesibilitate tegumentară, rash malar, scădere ponderală, cefalee,
mialgii, apetit scăzut.
În lucrarea mea de diplomă am reuşit să identific care sunt cauzele, simptomele , diagnosticul, evoluţia, precum şi
tratamentul lupusului eritematos sistemic, reuşind în cele 3 cazuri studiate să determin nevoile fundamentale alterate .
Prin obiectivele propuse şi intervenţile realizate am corectat problemele pacientelor diagnosticate cu lupus eritematos
sistemic.
Discuţiile purtate cu pacientele m-au ajutat să identific obiceiurile, deprinderile greşite şi să le corectez împreună cu
acestea, contribuind astfel la educaţia pentru sănătate.
În ceea ce priveşte supravegherea şi notarea funcţiilor vitale, toate cele trei paciente au fost cooperante.Pacientele sunt
orientate în timp şi spaţiu , au avut încredere în tratamentul prescris de medic şi în personalul de îngrijire.
Consider că îngrijirile cu rol propriu şi delegat acordate de mine şi de către echipa de îngrijire au avut o mare importantă
pentru paciente şi că acestea au răspuns nevoilor particulare ale fiecăreia şi totodată au răspuns aşteptărilor acestora.
La externare, starea celor 3 paciente a fost ameliorată , toate aceste satisfacţii au dus la creşterea interesului meu faţă de
meseria de asistent medical.
Concluzii generale
Plecând de la o afecţiune des întâlnită în practică, am dorit ca prin lucrarea de faţă să relatez importanţa îngrijirilor acordate
bolnavilor cu lupus eritematos sistemic.
Procesul de îngrijire este un proces clinic pentru identificarea problemelor şi aplicat în scopul de a permite identificarea
necesităţilor persoanelor îngrijite.
Vă mulțumesc pentru atenție!