LUCRARE DE DIPLOMĂ

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA COPILULUI

CU INSUFICIENTĂ RESPIRATORIE

 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
COPILULUI CU INSUFICIENTĂ RESPIRATORIE
 
 Argument
 Insuficienta respiratorie acută se manifestă prin dereglări de ritm respirator, cianoză, tahicardie cu
hipertensiune artificială, tulburări neuropsihice.

 Insuficientă respiratorie la copii apare în urmă unei evoluții îndelungate a unei afecțiuni pulmonare.

 Din acest motiv există în tabloul clinic al pacientului bolnav de insuficientă respiratorie și simptomele
bolii ce a dus în acest stadiu.

 Una dintre cele mai frecvente cauze de insuficientă respiratorie o reprezintă bronhopneumopatia
cronică obstructiva, în acest caz pacienții experimentând, pe lângă insuficientă respiratorie și
simptome precum tusea cronică, cu expectorație în special matinală, respirație șuierătoare și sindrom
respirator obstructiv.

 Deoarece am cunoscut cazuri pe secție, mi-am propus că această lucrarea a meargă pe această parte, a
copilului care suferă de Insuficientă respiratorie.
 Aparatul respirator
 
 Totalitatea organelor care asigură mecanismul respiriaţei , cu rolul de a asigura aportul de
O2 şi de a elimina CO2 alcătuiesc aparatul respirator .
 Aparatul respirator este format din:
 I. Căile respiratorii aeriene superioare :
 - Fosele nazale ;
 - Faringe ;
 - Laringe ;
 - Trahee ;
 II. Căile respiratorii inferioare :
 - Plămânii ;
 - Arborele bronşic – bronhii ;
 - Bronhiole ;
 - Sacii alveolari .
 Definitie
 Insuficiența respiratorie la copil, este o afecțiune a aparatului respirator extern, unde
mecanismul de respirație se deteriorează astfel încât, alveolele pulmonare devin subaerate
și prin asta se provoacă o micșorare a schimbului de gaze la nivelul plămânilor.    
  IRA –Insuficienta respiratorie acuta reprezinta incapacitate acuta sau cronica a 
plamanilor de a asigura functia lor, care se traduce printr-o diminuare a concentratiei de 
oxigen in sange si uneori printr-o crestere a concentratiei sangvine de dioxid de carbon.
 Etiologie
 După etapa respiraţiei pulmonare afectate, se deosebesc următoarele:

 Insuficientă respiratorie prin tulburarea ventilaţiei, cea mai obişnuită formă. Tulburările care apar se
numesc disfuncţii ventilatorii şi se caracterizează prin scăderea debitului respirator maxim pe secundă
(ventilaţia maximă).

 Se cunosc trei tipuri:

 - disfuncţia obstructivă, în care ventilaţia maximă este micşorată prin scăderea volumului expirator
maxim pe secundă. Apare în tulburări de permeabilitate bronsica şi de elasticitate alveolară (emfizem
pulmonar obstructiv, astm bronşic, bronşite cronice);

 - disfuncţia restrictivă, în care ventilaţia maximă scade prin amputarea capacitaţii vitale. Se întâlneşte în
fibroze pulmonare, simfize pleurale, rezectii pulmonare, toracoplastii, pleurezii întinse, pneumotorax;
 
 - disfuncţia mixtă: formă obstructivă şi cea mixtă contribuie mult mai frecvent la instalarea insuficienţei
respiratorii.
 Tablou clinic
 Debutul bolii poate fi brusc, cu temperatură 39-40°C, tahipnee 60-80 respiraţii /min. tuse
neproductivă obositoare, agitaţie, uneori convulsii febrile sau meningism, cianoză a
extremităţilor cu tendinţă la generalizare. În astfel de situaţii prognosticul este mai grav.
 Mai frecvent, debutul este însă lent, insidios, ca o continuare a unei infecţii a căilor
respiratorii superioare cu coriză, febră (care creşte progresiv), frisoane repetate (adeseori
pot lipsi), transpiraţii ale frunţii (semn de anoxie), tuse uscată chinuitoare, astenie şi
adinamie pronunţată, dispnee cu caracter polipneic.
 Forme clinice

 1.  IR tip I (IR hipoxemica sau insuficienta pulmonara) este forma de IR in care

tulburarea primara afecteaza schimbul gazos la nivelul membranei alveolo-capilare, cu
rasunet asupra oxigenarii sangelui arterial, si aparitia hipoxemiei. Cat timp raportul
ventilatie/perfuzie la nivel pulmonar nu este modificat semnificativ, eliminarea CO 2 este
normala sau chiar crescuta;
 2.  IR tip II (IR hipercapnica, insuficienta de pompa ventilatorie sau insuficienta
ventilatorie pura). Tulburarea primara afecteaza in principal eliminarea CO 2, cu
aparitia hipercapniei.Functionalitatea pulmonara este relativ bine conservata, modificarile
raportului ventilatie/perfuzie fiind absente sau minime;
 3.  IR tip III (IR mixta): primele doua tipuri de IR, pe baza profilului gazelor sanguine
arteriale reprezinta extremele IR, surprinse de obicei in formele de debut.
 Tratament
 Combaterea febrei se va face numai dacă temperatura (intrarectală) depăşeşte 38,5°C sau
dacă durata hipertermiei trece de 2-3 zile.

 Se dau antipiretice:
 -Paracetamol 10-15 mg /kg c –oral (sau rectal, dacă este necesar), la fiecare 4-6 ore.
 -Aspirină 10-15 mg /kg c, la fiecare 4-6 ore, dacă temperatura este de peste 39,5°C
 -Se mai poate administra Algocalmin oral, injectabil sau supozitoare.
 -La copiii hipersensibili, cu crize convulsive în antecedente, spasmofilii, se administrează
Fenobarbital 3-5 ctg/kg/zi oral sau/şi Diazepam 0,3 mg/kg/priză.

 După eventuala cunoaştere a agentului incriminat (adesea dificilă) şi a sensibilităţii acestuia

se va putea trece la tratamentul ţintit.
 În formele uşoare sau medii (fără sindrom neurotoxic) se poate începe cu Penicilină G
100.000-200.000 U.I. /Kg c/zi, sau Ampicilină 100-200 mg /Kg c/zi i.v. sau i.m., divizat la 6
ore interval.
 Prezentarea unui caz clinic
 Sugarul R.A., în vârstă de 4 luni, prezintă la data de 1-02-2018 febră 39°C, tuse
productivă frecventă, obstrucţie nazală, dispnee, motiv pentru care se internează
diagnosticul medical de insuficienta respiratorie si bronhopneumonie obstructiva
 Antecedente personale:
 copil născut la 9 luni, cu greutatea de 2300 g, alimentat natural 2 luni, apoi artificial cu
lapte praf;
 a efectuat toate vaccinările conform vârstei.
 Antecedente heredo-colaterale:
 neagă
 Antecedente alergologice:
 nu se cunosc.

 
DIAGNOSTIC DE NURSING
1. Dificultate în respiraţie
datorită obstrucţiei căilor
respiratorii manifestată prin:
- dispnee expiratorie
- polipnee 65 respiraţii/minut
- tiraj intercostal
- tuse productivă.
Circulaţie inadecvată
manifestată prin:
- tahicardie 150 bătăi /minut
- cianoză perioronazală
discretă
OBIECTIVE GENERALE INTERVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE
Sugarul să aibă o bună - sugarul va fi izolat într-un salon luminos, cu t° = 8-21°C, Obiectiv nerealizat,
respiraţie. umiditate 40%. se menţine dispneea,
polipneea, tirajul
- se aşează sugarul într-o poziţie care să-i favorizeze respiraţie, cu
intercostal.
trunchiul şi umerii mai ridicaţi (se pune un sul sub umeri), în
poziţie semişezândă.
- dezobstruarea căilor respiratorii, aspirarea secreţiilor din fosele
nazale şi orofaringe.
- administrez O2 umidifiat, intermitent, 2-4 l/min, la indicaţia
medicului.
- administrez medicaţia prescrisă:
Miofilin i.v. 10 mg la 6 ore
H.H.C. i.v. 25 mg la 6 ore
aerosoli cu salbutanol
- monitorizez respiraţia la indicaţia medicului
- notez frecvenţa respiratorie în foaia de temperatură.
Sugarul să aibă o bună - administrez O2 umidifiat Obiectiv realizat,
circulaţie. - se reduce aportul de lichide până la 120 ml/Kgc/zi dispare cianoza.
- monitorizez pulsul la intervale indicate de medic
- notez valoarea obţinută în foaia de temperatură.
2. Dificultate în alimentaţie
prin deficit manifestată prin:
- inapetenţă
- senzaţie de greaţă
- meteorism abdominal.
1 2
3. Hipertermie datorită
procesului inflamator
pulmonar manifestată prin:
- febră 39,2°C
Sugarul să fie alimentat şi
hidratat suficient.
Sugarul să prezinte o
temperatură în limitele
normale.
- încerc hidratarea orală a sugarului cu ceai, Gesol Obiectiv nerealizat
- administrez medicaţie antiemetică, la indicaţia medicului: în primele 6 ore; se
Metoclopramid picături (4 picături) menţine senzaţia de
- combat meteorismul abdominal prin administrare de Miostin greaţă, inapetenţa;
i.m. 0,3 ml - dispare
- institui o perfuzie cu glucoză 5% şi electroliţi, pentru meteorismul
hidratarea sugarului, pe o durată de 6 ore, după care reîncerc abdominal
hidratarea şi alimentaţia orală.
3 4
- se asigură condiţii de confort termic în salon; Proces evolutiv
- sugarul va fi schimbat după fiecare val de transpiraţie; negativ, răspunde
- asigur hidratarea corectă; inadecvat la
- administrez antitermice la indicaţia medicului tratament, sugarul se
Paracetamol peros 60 mg la 4-6 ore sau supozitoare menţine febril.
Aspirină peros 40 mg la 4-6 ore
Algocalmin peros, injectabil:
- se pot face împachetări reci.
- administrez medicaţia antibiotică conform indicaţiei medicului:
Ampicilină i.v. 125 mg la 6 ore
Gentamicină i.v. 10 mg la 12 ore
- se previn convulsiile febrile prin administrare de Fenobarbital
i.m. 40 mg sau Diazepam 0,3 mg/priză
- măsor t°, pulsul, T.A. şi le notez în foaia de temperatură;
- urmăresc şi notez respiraţia, diureza, scaunul;
- fac bilanţul lichidelor ingerat şi eliminate; calculez o pierdere de
500 ml apă/°C peste 37°C;
- recoltez produse pentru examene de laborator (VSH, HL)
 Concluzii
 În funcţie de teren , vârstă şi tratament , evoluţia bolii poate fi spre vindecare sau
complicare .În conformitate cu tematica lucrării de diplomă am avut de îngrijit trei bolnavi
cu Insuficienta respiratorie cronica
 În timpul spitalizării am acordat îngrijiri medicale conform planului de îngrijire elaborat
iniţial , respectând tratamentul prescris de medic .
 Evoluţia pacientului s-a produs conform aşteptărilor , spre vindecare , fără complicaţii ,
pacientul plecând din spital ameliorat .
 La externare se recomandă :
 -continuarea tratamentului în ambulatoriu ;
 - revenirea la control peste zece zile ;
 - Rx. pulmonar de control ;
 - repaus fizic şi psihic ;
 - evitarea frigului şi a umezelii .
 
 Analizând datele referitoare la evoluţia celor trei pacienţi am remarcat că simptomatologia
prezentată a fost asemănătoare , evoluţia fiind însă diferită , în funcţie de starea
imunologică a organismelor de vârste diferite .