INTREBĂRI DOCTOR POPA

1.DEFINIȚI INSUFICIENȚA RESPIRATORIE ACUTĂ ?

Incapacitatea plamanilor de a face față schimburilor fiziologice de gaze în condiții de
repaus și efort . În acest fel are loc hipoxemia care poate fi asociată cu hipercapnia.
CAUZE CARDIACE SI RESPIRATORII
Cauze cardiace :
- astm cardiac
- infarct miocardic
- edem pulmonar acut
- embolie pulmonara acuta
- cord pulmonar acut
Cauze respiratorii :
 Stenoze functionale și organice ale cailor aeriene superioare : corpi straini,
laringite acute , neoplasme, traumatisme mecanice , chimice sau termice, afecțiuni
neuro- musculare
 Bronhoalveolite de deglutiție
 Crize de astm bronșic
 Reducerea acută a câmpului respirator
 B.P.O.C
.
2.ENUMERAȚI CAUZELE EXTRAPULMONARE DE INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA.
Cauze extrapulmonare
 Alterarea functiei centrului respirator : intoxicatii ,acidoza metabolica ,alcaloza
metabolica
 Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori : tetanos ,
poliomielita ,come grave, rahianestezie inaltă.
 Boli ale cutiei toracice: defecta neuromusculare- miastenia gravis ,fracturi
costale,operatii pe torace,traumatisme toracice .
 Boli ale sistemului nervos : traumatisme cranio-cerebrale,leziuni
cerebromedulare,sindroame de hipertensiune craniana.
  Afectiuni abdominale : ascite masive acute,peritonite acute, operatii laborioase pe
abdomen.
Cauze Generale :
 Intoxicatii acute : medicamente sau toxice deprimante
 Afectiunii sanguine : anemii
 Alte afectiunii : obezitatea, trchinoza , starea de soc
3.TABLOUL CLINIC AL INSUFICIENTEI RESPIRATORII ACUTE . SEMNE SI
SIMPTOME .
 DISPNEEA
- bradipnee inspiratorie : tiraj, cornaj
-Bradipnee expiratorie
-Bradipnee
-Polipnee
-Respiratie KUSSMAUL
-Respiratie CHEYNE-STOKES
 CIANOZA
-desaturarea de oxigen a sangelui arterial , cresterea hemoglobinei in sange
-se manifesta initial la buza , unghii, pavilionul urechilor si apoi se generalizeaza
-cianoza poate lipsi in : anemii , stari de soc, hipovolemia , intoxicatii cu CO sau cianuri,
alcaloza
 MODIFICARI AMPLITUDINI MISCARILOR RESPIRATORII
-rare si ample
-frecvente si superficiale
-miscari numai a unui hemitorace ( paralizia musculaturii unui hemitorace )
-respiratia paradoxala - plagi pleuro-pulmonare , volet costal
 TAHICARDIA
-fenomen compensator
SEMNE :
-durere toracica –precordial sau retrosternal , la baza hemitoracelui
-tegument- cald sau umed acoperit cu transpiratii abundente
-hipersalivatie
-hipersonoritate
-matitate
-raluri
4.CONDUITA DE URGENTĂ IN INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
 controlul si asigurarea permeabilitati cailor aeriene
– obstructii supraglotice: se controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute
-pentru impiedicarea caderii limbi inapoi: asezarea bolnavului in deubit dorsal cu capul in
hipeextensie.
-impingerea anterioară a mandibulei si sustinerea ei
-curatarea orofaringelui de secretii sau varsaturi :cu ajutorul degetelor infasurate in tifon cu
tamponare sau prin aspiratie orofaringiana sau nazofaringiana
-daca asistenta medicala isi da seama ca nu se permeabilizeaza caile respiratorii aplica
bolnavului in pozitie semiventrala aplecat inainte , lovituri cu palma in regiunea
interscapuloventrala si continua actiunea de scoatere a corpilor straini prin introducerea degetelor
in cavitatea bucofaringiana a bolnavului.
-tractiunea limbi :se face cu mijloace improvizate sau cu pensa speciala
- intubatie orofaringiana cu canula GUEDEL : care asezata in cavitatea bucofaringiana impiedica
alunecarea posterioara a limbii
 permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice
-daca actul de deglutitie este tulburat sau la bolnavii inconstienti dezobstrurarea se face
prin asezarea pacientului in pozitie de drenaj postural
-asezam pacientul in pozitie de decubit ventral sau lateral cu capul mai jos fata de trunchi
intors intr-o parte
-la bolnavi asezati in decubit ventral se aseaza o perna in regiunea inghinala care are rol
in a mari eficacitatea drenajului: pozitia corpului este schimbata la 20-30 minute .
-secretiile care nu se elimin prin drenaj postural vor fi aspirate cu seringa Guyon, trompa
de vid si aspirator de oxigen.
-in obstructia cailor respiratorii cu alimente sau corpi straini se mai recomanda si
apasarea diafragmului de jos in sus, astfel impinge aerul existent in bronhii si trahee si
favorizeaza eliminarea corpilor straini
 RESPIRATIA ARTIFICIALA
-dupa asigurarea permeabilitati cailor respiratorii asistenta verifica bolnavul daca are sau
nu respiratie spontana.
-daca bolnavul nu are respiratie spontana se trece imediat la respiratia artificiala folosind
metoda ” gura la gura” sau „gura la nas” , trusa de ventilatie tip Ruben sau dispozitivul
de respiratie artificiala cu burduf actionat manual .
 OXIGENOTERAPIA SE UTILIZEAZA IN TOATE FORMELE DE
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
-se asigura ca in realabil au fost eliberate caile respiratorii
-sa aiba la indemana sonde nazale sterile
-sa asigure umidificarea oxigenului
 -asistenta medicala va introduce sonda nazala pana la faringe
-se verifica debitul
 MIJLOACE TERAPEUTICE AJUTATOARE
-evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale prin punctii .Evacuarea aerului in
pleumotorax
-fixarea voletelor costale in traumatisme toracice .
-stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori in cazul deprimarii primare a acestor
centri, cofeina , micoren si ahypnon
-combaterea acidozei respiratorii
-tratamentul simptomatic al unor manifestari patologice suparatoare
-bronhodilatatoarea cu actiune moderata
 MASURI TERAPEUTICE ETIOPATOGENE
-scoaterea din mediu , respiratie artificiala, oxigenoterapie in insuficientele respiratorii
aparute in conditii de aer viciat
-tratament cu hemisuscinat de hidrocortizon intravenos in perfuzie in cazurile de edem
laringian alergic ,laringite edematoase, intoxicatie cu corozive .
-ser antidifteric in crup difteric
-spasmolitice in cazul spasmului glotic
-combaterea spasmului bronsic

5. DESCRIETI O CRIZA DE ASTM BRONSIC

Criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala spastica a
bronhiilor.
6. CONDUITA DE URGENTA IN ASTMUL BRONSIC
Bolnavul mentinul in pozitie sezand , sprijinit in pozitia cea mai comoda ,sters de
transpiratii.
Pana la sosirea medicului
-administrarea de –antispastice ( papaverina , lizadon), dilatatoare ale bronhiilor
( eufilina, miofilin ) ,simpaticomimetice ( efedrina , asmofug asmopent,alupent, berotec)
Medicul v a face apoi medicatia de urgenta uzuale fiind
-miofilin -1-2 fiole 0,24g in i.v, lent
-hemisuccinat de hidrocortizon 50-200mg i.v
-oxigenoterapie prin sonda nazala introdusa pana la faringe, oxigenul umidificat 6-8l/min
-sulfat de magneziu i.v lent
7. DEFINITI CRIZA DE RAU ASMATIC, FACTORI, TABLOU
CLINIC ,TRATAMENT
Definiție : acces sever de dispnee care dureaza cel putin 24 de ore , care nu raspunde la
tratament bronhodilatator obisnuit si care prin durata , intensitate si evolutie ameninta
viata bolnavului
FACTORI DECLANSATORI: intreruperea brusca a corticoterapiei
-Abuz de B2-Sm
-expuneri prelungite la alergeni
-afectiuni respiratorii grave afectate
TABLOU CLINIC :
-imposibilitatea de a vorbi
-transpiratii reci ale feței si extremităților
-cianoză
-murmur vezicular foarte diminuat
-polipnee>25 resp pe min
-tahicardie >120/min
-hipotensiune arterial
-hipoxie cu hipercapnie
TRATAMENT :
PERIOADA PREHOSPITALIERA:
-oxigenoterapie cu masca-debit 6-8l/min
-b2-adrenergice inhalator sau nebulizat de oxygen
-corticoterapie –HHC 200mg i.v rapid sau Metilprednisolon 1mg/kgc
-in caz de colaps ADRENALINA 0.5-1 MG/KGC/MIN i.v sau s.c 0.3 ml din Solutia 1%
la fiecare 15-20 min
PERIOADA HOSPITALIERA
Monitorizare: nr de respiratii/min
-frecventa caridaca
-SaO2
-Gaze de sange PaCO2,PaO2, ph sanguin
Monitorizare la fiecare 8 ore :
Na+
K+
Hidratare
-glucoza 5% 2 parti +NaCL 0.9% 1 parte, 2,5-5l/zi

-Corticoterapie HHC500 mg /4-6h i.v

-oxigenoterapie-6-8l/min
In cazurile severe este necesara instaurarea unei ventilatii mecanice , asociata cu aerosoli
bronhodilatatori
-se continua administrarea de beta2-adrenergice nebulizat de oxigen
-metilxantine –AMINOFILINA-480 mg/i.v in cca 20 min
-antibiotice – nu se administreaza de rutina , dar sunt ferm indicate in caz de suspiciune a
unei infectii bronhopulmonara sau cu alta localizare .
A SE EVITA :
-sedativele si hipnoticele
-aspirina
-penicilina
-oxigenoterapia continua, nesupravegheata
8.HEMOPTIZIA .DEFINITIE .SEMNE CLINICE . CAUZE.
DEFINITIE: expectorarea unei cantitati variabile de sange provenind din caile respiratorii.
CAUZE:
-tuberculoza pulmonara
-bronsiectazia sau chiar bronsita cronica
-cancerul bronhopulmonar
-stenoza mitrala
-staza pulmonara din insuficienta cardiaca
-anevrismul aortic
-traumatisme toracice si pulmonare
-afectiuni ale aparatului respirator , cardio-vasculate, intoxicatii, etc.
SEMNE CLINICE:
-senzatie de gadilare a laringelui.
-caldura retrosternala
-gust de sange in gura
-tuse iritativa care expulzeaza sangele
-aspect rosu aprins ,aerat , spumos al sangelui expectorat
-sangele este amestecat cu un continut mucos sau muco purulent
-hemoptiziile mari si mijocii determina paloare, anxietate,transpiratii , tahipnee, tahicardie ,
scaderea tensiunii arteriale.
-sangele din hematemeza este negru . amestecat cu resturi alimentare , iar hemoragia se opreste
de obicei brusc.

9.CONDUITA IN HEMOPTIZIE.
CONDUITA DE URGENTA :
-repaus absolut , in poziti semisezand cu camera bine aerisita.
-repaus vocal absolut , v a vorbi doar in soapta sau prin semne .
-respiratie pe nas , lenta si profunda
-bolnavul sa bea lichide reci si in cantitati mici si repetate.
-punga cu gheata pe regiunea sternala si pe zona genitala .
-bolnavul v a fi cat mai putin perturbat cu controale.
- in hemoptiziile abundente se va face ligatura celor 4 membre ,pentru a diminua intoarcerea
venoasa ,se poate face de mai multe ori pe zi , dezlegarea si v a face lent si progresiv pentru nu
favoriza intoarcerea venoasa .
-se combate tusea cu codenal, dionina sau calmotusin
- asistenta pregateste medicatia prescrisa de medic si o administreaza.
-se evita administrarea preparatelor morfinice.
- schimbarea pacientului si igiena personala.
-transfuzi mici de sange .
-tratamentul chirurgical se administreaza uneori in :traumatisme toraco-pulmonare ,aeroziuni
arteriale,varice bronsice,tuberculoza pulmonara.
10.PNEUMOTORAX, DEFINITIE,CAUZE, SEMNE CLINICE, CONDUITA.
DEFINITIE:afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala.
Aerul patrunde in pleura printr-o perforatie patologica a seroasei.
CAUZE :
-tuberculoza pulmonara 60-70%
-emfizem pulmonar
-chisturi aeriene pulmonare
-bronsiectazii
-bronsite cronice
-pneumotorax- idiopatic benign
-traumatic –plagi penetrante, fracturi costale,acte chiururgicale.
SIMPTOME:
-junghi toracic foarte violent.
-dispnee accentuata
-polipnee,
-anxietate, cianoza
-tuse chintoasa ,fenomene de insuficienta respiratorie acuta.
-fenomene de soc
-tahicardie , puls mic si rapid,
-Fenomene de colaps
-transpiratii abundente, extremitati reci .
SEMNE FIZICE :
-bombare si imobilizare a toracelui lezat
-abolirea murmurului vezicular,
CONDUITA DE URGENTA :
- Asezarea pacientului in pozitie semisezand
- Repaus total , repaus vocal .
- Combaterea durerii :algocalmin 1-2 f ,fortral 1-2f,, sintalgon –oral ,
- Anxiolitice :diazepam , nitriazepam,romergam
- Oxigenoterapie
- Sedative ale tusei :codeina, dionina .
11. BPOC DEF SEMNE CLINICE
DEFINITIE :bronhopneumopatie obstructiva cronica se refera la bolnavi cu bronsita cronica si
la bolnavi cu emfizem pulmonar .
SEMNE CLINICE:
-dispnee cu polipnee si uneori bradipnee respiratorie
-cianoza intense si difuza ,predomina la buze si la unghii . exprima cresterea hemoglobinei in
sange.
-transpiratii profunde.
-cefalee tenace.
-anxietate sau somnolenta
-stare confuzionala, uneori stare precomatoasa
-decompensare respiratorie a BPOC se asociaza de regula cu decompensarea hemodinamica.
12.CONDUITA IN BPOC
CONDUITA DE URGENTA :
-oxigenoterapie pe sonda nasofaringiana pentru combaterea hipoxemiei.
-perfuzie cu hemosuccinat de hidrocortizon 200 mg, miofilin 2 f a 0,24g
-sub stricta supraveghere se transporta la spital unde beneficiaza de un tratament adecvat .
In spital :
- combaterea obstructiei prin drenaj postural, aspiratie bronsica si spalatura bronsica.
-combaterea inflamatiei cu antibiotice-ampicilina 2-3g in 24h sau tetraciclina 2g/zi timp de 7/10
zile
-se continua apoi tratamentul cu vibramicin 100mg/zi
-corticoizi sunt indicati pentru actiunea lor antiinflamatoare, antisecretoare si antibronhospastica-
prednison-20-30 mg/zi timp de 7-10 zile
-beta adrenergice cu actiune scurta – ventolin ,berotec, salbutamol
-beta adrenergice cu actiune lunga –formoterol ,salmaterol
-anticolinergice-ipatropium,tiotropium
-corticoizi inhalatori –beclometrona,fluticazona
-antibiotice -cefalosporine ,fluorochinolone .
-combaterea spasmului prin :bronhodilatatoare -amiofilina i.v lent sau perfuzie
-fluidifiante: bromhexin 30 picaturi de 3 ori pe zi , alfachimotripsina
in aerosoli de 2 3 ori pe zi
13. CE INVESTIGATII SUNT NECESARE LA UN PACIENT CU BPOC CU TUSE
HEMOPTOICA.
-radiografie pulmonara
-tomografie pulmonare
-examen sputa
-probe ventilatori
-EKG ,ecografie
-saturatie
14. SEMNELE DE AGRAVARE A BPOC CU SARS COV-2
FR mai mare de 30/min
pSO2<93% in repaus
PaO2/FiO2< 300 mmHg
Evolutia negativa rapida a desenului imagistic pulmonar in ultimele 24-48 h cu >50%
Hemoleucograma :Scaderea progresiva a numarului de limfocite periferice si cresterea rapia a
lactatului.
15.EDEM PULMONAR ACUT : DEFINITIE SEMNE CLINICE CAUZE CARDIACE.
DEFINITIE: inundarea brutala a alveolelor de catre un transsudat sangvinolent necoagulabil
din capilarele pulmonare , inundare provocata de cresterea presiunii sangelui in capilarele
venoase pulmonare, de cresterea permeabilitati membranei alveo capilare si de alte cauze.
Exista 2 tipuri de EPA – hemodinamic (cardiogen)
-lezional ( necardiogen)
CAUZE CARDIACE :
-insuficienta ventriculara stanga
-infarct miocardic acut
-cardiopatie ischemica
-HTA
-cardiopatii valvulare
-miocardita
-tamponada cardiac
SEMNE :
-se instaleaza de cele mai multe ori in timpul nopti
-dispnee intense severa , urvenita brusc
-respiratie polipneica si zgomotoasa , sete de aer
-ortopnee
-anxietate extrema
-tuse uscata
-transpiratii
-cianoza
-raluri subcrepitante
-tahicardie
-TA – crescuta , normala sau scazuta
16, EDEM PULMONAR ACUT LEZIONAL – DEFINITIE ,CAUZE.
DEFINITIE: alterarea permeabilitati capilare este mecanismul fundamental al EPA . acest
mechanism este present in ambele tipuri de EPA .
-in EPA lezional mai pot aparea si alte semna in functie de etiologie
CAUZE:

-toxice( gaze sufocante : clor .benzen ,CO2)

-infectioase ( infectii pulmonare – gripa ,bronsita capilara)
-neurologice( leziuni ale SNC ,traumatisme, AVC ,abcese ,tumori )
-iatrogenice( hipervolemie , perfuzii , transfuzii )
-edem pulmonar la inecati
-edem pulmona “ uremic”
- pancreatita acuta
17. INVESTIGATII EDEM PULMONAR ACUT .
EXAMEN PARACLINIC :
-radiografie pulmonara
-EKG
-analize uzuale
-sat O2
-CK-MB
-tropomina

18.Tratamentul in Edemul pulmonar acut.

-Morfină 0,01-0,02g i.m. sau i.v.(fiole 1ml = 0,02g)
In caz de reacţie vagală (bradicardie, vărsături) se va asocia atropină 1mg i.m.
(1fiolă) sau 0,5mg i.v.
Atenţie: morfina nu se administrează In caz de dubiu de astm bronşic, A.V.C.,
B.P.C.O. Morfina poate fi înlocuită cu mialgin în doze de 100mg (1
fiolă) i.m., sau i.v.
-Digitalice : deslanozid (1 fiolă 0,4 mg); digoxină 2 f. i.v. lent (1f. 0,5 mg)
-Diuretice: furosemid 2 fiole i.v. lent timp de 1-2 minute(1f. 20 mg)
-Venesecţie -emisiune de sînge rapidă 300-500 ml în 5 minute
 Venesecţia este contraindicată în infarctul miocardic acut şi la bolnavii vîrstnici
cu ateroscleroză cerebrală.
-Ventilaţie mecanică -prin intubaţie traheală,
-Nitroglicerină 1-4 tablete sublingual, se recomandă în special la coronarieni
-Antihiperiensive în funcţie de tensiunea arterială

19.Definiti Embolia pulmonara.Cauze generatoare.

Definitia: Embolia pulmonară este obstrucţia arterei pulmonare sau a unor ramuri
ale acesteia ; se dezvoltă rapid o insuficienţă cardiacă dreaptă, numită şi cord
pulmonar acut.
Apariţia trombozei venoase este favorizată de:
-insuficientă cardiacă, infarct miocardic.
-intervenţii chirurgicale(mai ales pe micul bazin şi pe abdomen)
-traumatisme(mai ales ale membrelor inferioare şi ale pelvisului),
-naşteri, neoplasme, boli infecţioase, imobilizări prelungite (fracturi, şederi
prelungite pe scaun).
Obstrucţia circulaţiei arteriale pulmonare poate fi dată şi de embolie gazoasă prin:
-injecţii, perfuzii, catetere în vena subclaviculară sau vena cavă
superioară, -în insuflaţia de aer (retropneumoperitoneu,
histerosalpingografie, encefalografii), -intervenţii chirurgicale, mai
ales în regiunea gîtului.
Obstrucţia arterelor pulmonare poate fi dată şi de o embolie grăsoasă survenită în
cazul fracturilor osoase (în special ale femurului şi tibiei).
-sarcina, contraceptive, nicotina

20.Semne clinice de Embolie pulmonara.

Clinic embolia pulmonară are totdeauna un aspect dramatic
-Durerea este constrictivă, intensă sub formă de junghi, iradiază uneori către gît şi
membrele superioare şi este acompaniată de anxietate marcată.
-Dispnee, polipnee superficială
-Cianoză
-Stare de şoc: cu extremităţi reci, cianotice, sudori reci
-Tahicardie (100—160 bătăi/minut)
-Hipotensiune arterială
-Hipatomagalie
-Turgescenţa jugularelor.

21.Ce investigatii ati recomanda in Embolia pulmonara?

Control EKG, CT pulmonar, TGO, TGP, Glicemia, INR, Uree

22.Definiti IMA (Infarctul miocardic acut).Semne clinice si paraclinice.

Infarctul miocardic este o zonă de necroză ischemică în miocard, produsă prin
obliterarea unei ramuri coronariene.
Durerea: retrosternală sau precordială.
Caracterul durerii variază de la un bolnav la altul şi este descrisă ca:
-o senzaţie de constricţie sau „în gheara"
-0 senzaţie de presiune, sau ca un corset de fier care împiedică respiraţia -uneori ca
o simplă jenă retrosternală, o senzaţie de arsură, de greutate sau apăsare
suportabilă. Durerea iradiază în umărul şi în braţul stîng,- în regiunea cervicală, în
mandibulă. Durerea mai poate fi localizată extratoracic, în epigastru, abdomen,
braţe, antebraţe, coate, pumni. De asemenea, ea poate iradia în orice regiune a
toracelui, depăşind în sus gîtul, iar în jos poate iradia în epigastru, hipocondrul
drept sau stîng.
-Durata durerii poate fi de la 30 de minute pînă la cîteva ore(48 de ore), nu cedează
la nitriţi, apare de obicei în repaus şi determină agitaţia bolnavului. Durerea este
însoţită de:
-anxietate extremă,
-senzaţie de moarte iminentă,
-greaţă şi vărsături mai rar diaree,
-distensie abdominală, senzaţie de plenitudine epigastrică,
-transpiraţii reci, adinamie, astenie şi ameţeli.
- Hipotensiunea arterială poate să apară imediat sau la cîteva ore, precedată de o
uşoară creştere a T.A. (datorită acţiunii stresante a durerii). Cînd tensiunea arterială
scade brusc, pericolul şocului cardiogen este iminent. T.A. trebuie supravegheată
tot timpul, fiind un element capital nu numai pentru diagnostic, dar şi pentru
prognostic şi tratament. Hipotensiunea arterială este însoţită de regulă de tahicardie
- Febra, absentă la început, apare la 12-24 de ore de la debut (în jur de 38°C)
- Alte semne: Uneori starea de şoc domină tabloul clinic de la început, manifestat
prin paloare, tegument rece şi umed, puls rapid filiform, alterarea stării generale,
oligurie gravă. Şocul „inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienţa cardiacă rapid
progresivă, tulburările de ritm atrag atenţia asupra unui infarct miocardic chiar în
absenţa durerii.,

23.Conduita in IMA(Infarctul miocardic acut).

-Sedarea durerii: (la indicaţia medicului)
-morfină 0,01g -0,02 g (1fiolă = 0,02g) subcutanat sau intramuscular, eventual
intravenos, încet, diluată în ser fiziologic, sub controlul respiraţiei ;
-mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, diluat
în 10 ml ser fiziologic sau glucoză 10%, -fortral 30 mg intravenos sau
intramuscular.
Atenţie: Morfina poate provoca o hipotensiune arterială şi deprimarea ventilaţiei
pulmonare. Asocierea cu atropină (1mg subcutan sau intramuscular, eventual
0,5mg i.v.) poate preveni aceste fenomene. Dacă durerile sînt de mai mică
intensitate se poate încerca liniştirea lor cu algocalmin, fenobarbital, codeina.
-Urmărirea T.A. şi P. Menţinerea T.A. cu perfuzii de glucoză 5%, dextran,
marisang şi H.H.C. Urmărirea pulsului şi corectarea extrasistolelor cu xilină de uz
cardiologie. Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene prin aspiraţie.
-Oxigenoterapie.
-analize uzuale
-INR

24.Encefalopatia hipertensiva.Cauze.Clinica.
Encefalopatia hipertensivă este un sindrom clinic care constă din simptome
şi semne neurologice cu caracter acut, tranzitoriu, determinat de o criză
hipertensivă (creştere bruscă a T.A.).
Encefalopatia hipertensivă apare cel mai frecvent la bolnavii cu
hipertensiune arterială cronică, în cursul crizelor hipertensive, cu creşterea
ambelor valori tensionale, dar îndeosebi a celei diastolice (diastolica depăşeşte
130 mmHg sau mai mult).
Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sînt:
hipertensiunea arterială din :glomerulonefrita acută, toxemia gravidică, H.T.A.
esenţială forma malignă, feocromocitomul.
 Encefalopatia hipertensivă se asociază cu trei mari modificări hemodinamice
şi anume: creşterea bruscă a T.A., scăderea fluxului sangvin cerebral ;
vasoconstricţia arteriolară cerebrală.
Are loc deci o ischemie cerebrală răspunzătoare de fenomenele clinice de
bază ale encefalopatiei hipertensive.

25.Encefalopatia hipertensiva:explorari si tratament.

Internarea de urgenţă în spital în toate cazurile
Supravegherea bolnavului:
-în caz de acces eclamptic, convulsii, se iau următoarele măsuri: evitarea muşcării
limbii, evitarea accidentării acestuia (se 6 protejează bolnavul, se îndepărtează din
jur obiectele de care acesta s-ar putea lovi). Se controlează şi se scot protezele
dentare. Se aspiră mucozitaţile şi secreţiile bucale.
-Pentru reducerea promptă a valorilor tensionale, sedarea şi combaterea
convulsiilor, combaterea edemului cerebral, a stării de agitaţie, sora va avea
pregătită medicaţia pe care o va administra la indicaţia medicului.
-Hipotensoare:
© Diazoxidul „Hiperstat" (este ideal cînd există posibilitatea, efectul hipotensor
apare după un minut sau în primele 3-5 minute). Se administrează i.v. în bolus în
doză de 300mg sau de 5 mg/kg. Injectarea trebuie făcută rapid în 10-20 sec. (1
fiolă =20 ml conţinînd 300 mg substanţă activă).
© Rezerpina (raunervil) 2,5 mg (1 fiolă) i.m. Se asociază un diuretic cu acţiune
rapidă : furosemid, fiole a 20 mg, 2-4 fiole i.v.
- Pentru combaterea edemului cerebral:
- Sulfat de Mg 25% foarte lent i.v. 2—4 fiole în 24 ore
- Soluţii hipertone: glucoză 33% sau 20%, 40—50 ml i.v,
-Pentru combaterea stării de agitaţie şi hiperexcitabilitate neuromusculară:
- Fenobarbital 0,10-0,20g i.m.(1fiolă a 2ml =-200mg).
Notă. In spital, în tratamentul encefalopatiei hipertensive,
medicamentul de elecţie recomandat este nitroprusiatul de sodiu
(niprid) atunci cînd există posibilitatea de monitorizare atentă.
Cînd monitorizarea bolnavului nu poate fi făcută cea mai utilă şi
promptă asociere terapeutică : diazoxid + furosemid
-Tratamentul de întreţinere:
- raunervil,- furosemid,
 - perfuzii cu soluţii hipertone: manitol 10 sau 25% în perfuzie, glucoză
hipertonă, dextran 70 (300500 ml) în perfuzie lentă,
- sedative şi hipnotice (fenobarbital, plegomazin, diazepam)
-Sora medicală va supraveghea bolnavul îndeaproape prin urmărirea
T.A. şi a stării generale. Va respecta indicaţiile medicului în aplicarea
tratamentului.

26.Definiti Resuscitarea cardio-respiratorie.Cauze de Stop respirator si

cardiac.Conduita.
Oprirea respiraţiei (stopul respirator) şi oprirea inimii (stopul cardiac), deci încetarea atît
a funcţiei respiratorii, cît şi a funcţiei cardiace, duc la stopul car- diorespirator (sau
sincopa cardiorespiratorie), care corespunde cu moartea clinică.

27.Sincopa.Definitie..Cauze.Semne clinice.Conduita.
Sincopa este termenul medical ce descrie clasicul “lesin”, adica pierderea
temporara a cunostintei si imposibilitatea de a mentine rectitudinea.
Cauzele aparitiei sincopei
Pentru a imbunatati managementul si abordarea generala a pacientului cu sincopa
specialistii au impartit cauzele de aparitie a acesteia in cauze:
- cardiace- non
cardiace-
idiopatice.
Anterior acestei clasificari sincopa era impartita in functie de etiologie in:
- vasovagala
- situationala-
ortostatica-
aritmogenica.
Semne clinice: Sincopa cardiaca poate fi determinata de boli vasculare,
cardiomiopatii, artimii sau disfunctii valvulare, insa poate sa apara si in cadrul unui
infarct miocardic acut sau unei disectii de aorta.
Cel mai sugestiv simptom al sincopei este pierderea tranzitorie a cunostintei si
prabusirea datorita pierderii tonusului postural normal. In cazul indivizilor care isi
pot aminti momentul premergator sincopei se poate stabili si existenta sau nu a
unor stari prodromale ce pot sa il avertizez in cazul unor sincope recurente, dar
care pot ajuta si clinicianul in stabilirea unui diagnostic sigur.
In general simptomele sincopelor variaza foarte mult in functie de tipul particular
al acesteia, astfel:
- Sincopa vasovagala are drept simptome pincipale: existenta unor semne
prodromale de natura digestiva (greata, varsaturi), tulburari vizuale, acufene.
Tegumentele sunt foarte palide, pupilele sunt dilatate si pacientul transpira foarte
mult (diaforeza). In timpul sincopei pulsul este foarte redus, uneori chiar sub 60
batai /minut. Pacientul isi revine destul de repede din inconstienta si isi recapata
starea anterioara;
- Sincopa posturala apare in urma unor pierderi sagvine sau hidrice pe care
pacientul le poate cunoaste sau ale caror semne poate ca le-a observat: hemoragii
exteriorizate, melena, rectoragii, hematemeza, menstruatii abundente,
deshidratari. Anterior sincopei pacientul se poate simti mai ametit, este mai palid,
transpirat;
- Sincopa situationala are triggeri cunoscuti, pacientul isi revine relativ repede;
- Sincopa cardiaca se manifesta prin: aritmii, palpitatii, dureri retrosternale,
dispnee. Pulsul pacientului este slab, lent, tegumentele sunt palide si transpirate.
Nu exista semne premonitorii iar sincopa poate avea caracter recurent;
- Sincopa neurologica se caracterizeaza prin tulburari de echilibru, vertij, diplopie,
tulburari de vorbire. Tegumentele sunt normal colorate in timpul sincopei (spre
deosebire de celelalte tipuri) iar pulsul este normal sau chiar crescut.
Convulsiile trebuie amintite deoarece este importanta diferentierea lor de sincope.
Convulsiile sunt stari de pierdere a constientei ce au aura (un complex de semne si
simptome care anunta aparitia lor si care avertizeaza pacientul). In cadrul
convulsiilor apar frecvent incontinentele sfincteriene iar pacientii pierd involuntar
urina si materii fecale. Convulsiile se caracterizeaza printr-o activitate motorie
generalizata care are o durata de peste 8 secunde.
Pacientul este confuz pentru cateva minute dupa ce isi revine, nu stie unde este, ce
se intampla cu el si este apatic si obosit. Este foarte important ca in timpul
convulsiilor pacientul sa fie pus intr-o pozitie de siguranta pentru a nu isi musca
limba sau a se asfixia.
Conduita: consultarea unui specialist, investigatii paraclinice, tratamet la
domiciliu, tratament de specialitate
28.Cum definiti Tulburarile de ritm si conducere?
Tulburările de ritm cardiac (aritmiile cardiace) apar în momentul în care
impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu mai funcționează în mod
corespunzător, astfel încât inima bate fie prea repede, fie prea lent sau neregulat.

29.Ce reprezinta TPSV?Conduita.

Tahicardie paroxistica supraventriculara

30.Ce reprezinta FIA,Flutter?

Fibrilatia arteriala

31.Ce reprezinta FIV?

Fibrilatie ventriculara

32.Ce reprezinta Disectia de Aorta? (definitie,cauze,clinica)

DEF: Disecția de aortă este o patologie potențial fatală care reprezintă separarea
straturilor peretelui aortic datorită ruperii intimei şi pătrunderea sângelui în tunica
medie. Incidența este crescută la pacienții cu vârste cuprinse între 50 și 70 ani și
afectează predominant sexul masculin. Disecția de aortă este o complicație care
apare frecvent la pacienții cu hipertensiune arterială severă sau anevrism de aortă.
Principalele cauze care determina disectia de aorta sunt:
• Ateroscleroza coronariana
• boli ale țesutului conjunctiv (sindrom Marfan, ectazia aortică, sindrom Ehlers-
Danlos);
• hipertensiunea arterială severă;
• malformații congenitale: bicuspidia aortică, hipoplazia arcului aortic, coarctația
de aortă;
• vasculite;
• cauze iatrogene în timpul cateterizării arterei aorte;
• traumatisme toracice.
Tabloul clinic din disecția de aortă
• debutul disecţiei aortice este brutal, dramatic, cu dureri toracice intense şi posibil
deces imediat
• durerea – cel mai frecvent simptom de debut:
• intensitate maximă de la început
• caracter lancinant, ca o „lovitură de pumnal“
• sediul durerii indică segmentul aortic interesat: retrosternal (pentru aorta
ascendentă), gât și maxilar (pentru arcul aortic) și interscapulovertebral (pentru
aorta descendentă).
• apariţia simultană supra şi subdiafragmatică a durerii acute intense, trebuie să
suspecteze disecţia;
• simptome şi semne neurologice (sincopă, afazie, hemipareză, vertij, paraplegie,
comă);
• manifestări vagale: diaforeză, greţuri, vărsături, anxietate;
• manifestări secundare compresiei organelor vecine: disfagie (rezultată ca
consecință a compresiei esofagului), disfonie (rezultată ca consecință a compresiei
nervului laringeu recurent).

33.Definiti Cardioversia.Defibrilarea.Metoda de lucru.

Cardioversia reprezinta aplicarea unui soc electric sincron
Cardioversia electrică reprezintă utilizarea curentului electric pentru conversia
unor ritmuri cardiace anormale la ritm sinusal.
Tehnica:
→ un electrod se plasează în spaţiul II sau III intercostal latero-sternal drept iar
altul se plasează în spaţiul IV sau V intercostal pe linia medioclaviculară stângă
sau
→ antero-posterior, unul în spațiul II sau III intercostal latero-sternal drept iar altul
între vârful scapulei stângi şi coloana vertebrală
Defibrilarea presupune convertirea unei FIV (fibrilație ventriculară) la ritm
sinusal, aplicarea unui SEE (șoc electric extern) asincron.

34.Cardiostimularea (pacingul). Metoda de lucru.

1. Informarea pacientului
2. Aplicarea electrozilor:
→ antero-posterior, vârful inimii și la vârful scapulei
→ anterior drept-stâng
3. Stabilirea modului de operare:
a. sincronizat (“demand”) — aparatul descarcă impuls electric numai atunci când
nu sesizează prezența complexului QRS → este metodă de elecție pentru pacing;
b. nesincronizat — stimulii electrici sunt furnizați indiferent de activitatea
cardiacă; de aceea poate induce aritmii.
4. Setarea parametrilor pentru pacing: → frecvența cardiacă se setează la 80 b/min
pentru majoritatea pacienților → intensitatea curentului se crește treptat, cu câte 10
mA, până se obține captură electrică.