SCOALA POSTLICEALA F.E.

G
DISCIPLINA: NURSING IN AFECTIUNILE REMATISMALE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT

R.A.A. este o boala secundara unei infectii cu strepococi care se manifesta prin
inflamatia succesiva a mai multor articulatii mari. R.A.A. este o boala a tesutului conjunctiv,
interesand intregul organism, afectand cu predilectie inima si articulatiile; are caracter infectios,
debut acut si evolutie cronica. In timp ce manifestarile articulare sunt trecatoare, se vindeca fara
sechele, cele cardiace sunt mai importante si mai grave, putand conduce la invaliditate
(endocardita, miocardita) sau moarte. Importanta carditei reumatismale rezulta din faptul ca
peste 40% din totalul bolilor cronice de inima sunt de origine reumatismala, iar inainte de 30
de ani proportia creste la 90%.
Criteriile de diagnostic sunt:
 Poliartrita
 Cardita
 Coreea (miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor)
 Eritem marginat
 Noduli sucutanati.
CULEGEREA DATELOR:
CIRCUMSTANTE DE APARITIE:
 Varsta pacientului – copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru
infectia streptococica.
 Conditii insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitita
anginelor streptococice.

1
  Prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale
pacientului recente (2-4 saptamani) precede instalalarea durerilor
articulare.
R.A.A. acut apare frecvent iarna si primavara, sub forma unor mici epidemii de R.A.A.,
in aglomeratii (dormitoare comune), in conditii de igiena mediocre, oboseala, frig sau umiditate.
Contagiunea directa sau indirecta, prin purtatori, este calea obisnuita.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE):

Boala este precedata cel mai adesea de angina, amigdalita acuta sau simpla faringita.
Urmeaza o perioada de aparenta vindecare de 1-3 saptamani. In aceasta perioada apare o stare
subferbrila, cu astenie, artralgii si epistaxis – semne cunoscute sub denumirea de sindrom
postanginos. Dupa 1-3 saptamani de la vindecarea anginei streptococice incepe perioada de
stare caracterizata prin:
 Febra aproape constanta, mai ales la copii si adolescenti, cu puseuri de
hipertermie la fiecare noua atingere articulara sau viscerala.
 Transpiratii abundente
 Poliartrita acuta mobila, fugace, care intereseaza mai multe articulatii in acelasi
timp, in special cele mari (sold, genunchi, tibio-tarsiene), avand caracter
inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri).
 Durere articulara cu caracter migrator
 Tahicardie, uneori epistaxis
 Astenie
 Anorexie
 Nodozitati Meynet de marimea bobului de mazare, nedureroase, localizate la
nivelul articulatiilor inflamate
 Coree (miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor)
 Pleurezii
 Congestii pulmonare etc.

MANIFESTARI BIOLOGICE:
 Anemie discreta
 Hiperleucocitoza
 Cresterea V.S.H.-ului (cel mai bun test de urmarire a evolutiei bolii) si a
fibrinogenului

2
  Streptococul beta-hemolitic este prezent in exsudatul faringian in timpul
anginei (inaintea instituirii penicilinoterapiei)
 ASLO este crescut la 15 zile de la debutul anginei (1000-2000 mm); 10% din
cazuri evolueaza cu titru scazut.
Boala dureaza 3-4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe.
Copii fac forme grave, datorita afectarii frecvente a cordului. Formele maligne, cu
pancardita si hipertemie, evolueaza catre exitus. Recidivele sunt mai frecvente in primii
ani de la primul puseu, la bolnavii cu titrul A.S.L.O. ridicat, la bolnavii cu determinari
cardiace si la cei cu puseuri repetate de R.A.A. in antecedente. Recidivele pot fi sau nu
asemanatoare primului puseu. Cu fiecare recidiva creste riscul prinderii inimii sau
agravarii leziunilor preexistente.
PROBLEME DE DEPENDENTA:
- Intoleranta la activitatea fizica
- Dificultate de mers si de mobilizare
- Deficit in a-si acorda ingrijiri igienice
- Risc de complicatii reumatismale: cardita reumatismala, coree, deshidratare.
OBIECTIVELE INGRIJIRII PACIENTULUI CU R.A.A.:
 Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice
 Ameliorarea durerilor articulare
 Prevenirea complicatiilor.
Profilaxia R.A.A. consta in tratamentul continuu cu Penicilina, Moldamin – 1200000
u.i. la 14 zile, 5 ani de la episodul acut pana la 20 de ani. Cand suntem absolut siguri de
cooperarea bolnavului, se recurge la Penicilina V. (Ospen) 2 comprimate/zi. Se practica
amigdalectomia si se asaneaza infectiile de focar, dentare, sub protectie de Penicilina G (1-2
mil. u.i/zi, intramuscular, la 6 ore). Toate infectiile streptococice se trateaza cu doze
bactericicde de Penicilina.

Tratamentul R.A.A.:
 Repaosul la pat este absolut obligatoriu. Activitatea se reia dupa 6 saptamani –
cand nu a aparut cardita – dupa 2-3 luni – in caz de cardita minima si dupa 3-6
luni (urmate de alte 6-12 de activitate redusa) cand exista cardita severa.
 Antibioterapia cu Penicilina G.(2 mil. u.i/zi i.m. la 6 ore) timp de 10 zile
(Ampicilina sau Eritromicina in caz de rezistenta) este obligatorie.

3
  In absenta carditei, se instituie tratament antiinflamator cu Acid acetilsalicilic
(Aspirina) 6g/zi, sub protectie gastrica, timp de 2-3 luni. Aminofenazona are
efecte similare, dar pericolul agranulocitozei îi restrange utilizarea.
 Corticoterapia ramane tratamentul de electie, mai ales in cazurile in care
coexista cardita la primul puseu si la cazurile severe. Se administreaza Prednison
1-1.5mg/kilocorp/zi, doza reducandu-se saptamanal, din a doaua saptamana,
durata tratamentului fiind de 8-12 saptamani. Regimul hiposodat, antiacidele si
clorura de Potasiu (2g/zi) sunt mijloace de protectie.

INTERVENTIILE ASISTENTULUI IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU

R.A.A.
Asistenta va efectua urmatoarele interventii:
 Asigura repausul la pat, pana la disparitita durerilor articulare si, in continuare, 2-3
saptamani, cu reluarea treptata a mersului.
 Foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase
 Asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului
 Participa la investigatiile clinice si de laborator prin:
 Recoltarea sangelui pentru determinarea V.S.H.-ului, fibrinogenului, A.S.L.O.,
proteinei C reactive
 Recoltarea exsudatului faringian
 Efectuarea E.K.G.
 Aministreaza tratamentul:
 Antistreptococic (Penicilina G.), efectuand testarea sensibilitatii organismului
la antibiotic, respectand doza si ritmul de administrare.
 Antiinflamator cu Aspirina, in formele usoare, si cortizon in doze
descrescatoare pana la scaderea V.S.H. –ului (va sesiza efectele secundare ale
corticoterapiei – dureri epigastrice, edeme, hipertensiune arteriala, insomnie).
 Asigura alimentatia pacientului:
 Dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos,
care se va imbogati treptat).
 Dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea.
 Dieta hiposodata pe toata durata tratamentului cu cortizon.
 Supravegheaza zilnic semnele vitale: puls, tensiune arteriala, temperatura, notarea
greutatii corporale.

4
 Educa pacientul si antreneaza familia privind:
 Prevenirea reinfectarilor streptococice – continuarea tratamentului prescris cu
Moldamin, in dozele si la intervalele prescrise de medic.
 Prezentarea la controalele periodice, clinice si biologice, prin policlinica
teritoriala.
 Asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara ( sub protectie de
antibiotice)
 Internarea, dupa caz, a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat
pentru dispensarizarea lor.