CONSULTAȚI

A PRENATALĂ
Obiectivul principal al obstetricii moderne:
 Reducerea riscului matern și fetal perinatal
 Asigurarea întegrității complete pt mamă și făt în timpul nașterii
 Menținerea femeii gravide în cea mai bună stare de sănatate
 Pregătirea psihoprofilactică a gravidei pt. inlăturarea fricii de sarcină/naștere
 Recunoașterea precoce a patologiei anomaliilor și complicațiilor ce pot aparea în cursul
sarcinii
 Nașterea la termen a unui făt eutrofic
 Reintegrarea în societate a femeii după terminarea perioadei puerperale

ConȚinutul primei consultaȚii prenatale are ca obiective:

 Verificarea diagnosticului de sarcină și a stării aparatului genital
 Stabilirea bilanțului stării de sănătate generale a femei
 Cunoașterea condițiilor familiale și de muncă ale gravidei
 Selectarea încă de la început a cazurilor(Sarcină fiziologică sau sarcină cu risc obstetrical
crescut)
FrecvenȚa consultaȚiilor prenatale:
 Consultație prenatală lunar până la 28 săptămâni de gestație
 Două consultații lunar între a 28 -a și a 36 -a săptămâni de gestație
 Săptămânal, în săptămâniile 36 - 40

Sarcina cu evoluție fiziologică este urmărită de medicul de familie.

Sarcina cu risc obstetrical crescut este direcționată spre medicul specialist pt.
consultație diferențiată și consult interdisciplinar.
Trebuie depistați și îndepărtați factorii favorizanți ai nașterii premature și
calcularea riscului de naștere prematură la fiecare gravidă.
Numărul și frecvența consultațiilor sunt adaptate de la caz la caz,în sarcina cu
evoluție patologică.
PRIMA CONSULTAȚITE PRENATALĂ:
 se pune diagnosticul de sarcină
 selectarea cazului : sarcină fiziologică/ cu risc obstetrical crescut
FiȘa de consultaȚie prenatalĂ la luarea in evidenȚĂ a gravidei
cuprinde :

1. Date personale :
- vârsta, nume, domiciliu, ocupație, loc de muncă, date despre soț și
starea civilă .
2. Anamneza completĂ:
AHC : cazuri de gemelaritate , malformații , boli genetice , boli
infecțioase , TBC , Sifilis , HIV.
APF : pubertate , menarha , nr. sarcini , nr. nașteri , caracterele ciclului
menstrual :dureri, ritmicitate, flux; prima zi a ultimei menstruații pt a
stabili VG și data probabilă a nașterii .
APP cu influență directă asupra sarcinii: Rubeola , Toxoplasmoza ,
Obezitatea , HTA , HIV , TBC , Epilepsia Nefropatii, Infecții urinare , Boala
varicoasă, Boli endocrine Dependențe : cafea, alcoolism, tabagism, droguri,
narcotice.
 Antecedente obstetricale: Nr.nașteri anterioare, tipul nașterii (naturală,cezariană,manevre
obstetricale), greutatea feților la naștere, starea actuală a feților, modul în care a decurs
sarcina (lehuzie,mod alimentație nou-născut), avorturi spontane, provocate, nașteri premature
(nr, vârsta gestațională), sarcină cu termen depășit, feți morți antepartum, malformații fetale.
Antecedente Ginecologice : Sterilitate primară/secundară tratată medicamentos/chirurgical
,sarcină obținută FIV cu embriotransfer/înseminare artificială.Orice intervenție chirurgicală
pe sfera ginecologică la nivelul colului uterin , perineului sau în urma căreia a rezultat uterul
cicatriceal -corectarea unei malformații congenitale uterine, miomectomie , miometrectomie.
Trebuie apreciat Istoricul sarcinii actuale, prin evaluarea primei zi a ultimei menstruații
(DUM), data perceperii primelor mişcări fetale (PMF), data contactului sexual fecundant,
creşterea în greutate, edeme, oscilaţii ale tensiunii arteriale, tratamentele administrate în
cursul sarcinii, luarea €n evidenţă, ritmul consultaţiilor prenatale, evoluţia sarcinii –
menţion† nd existenţa unor afecţiuni asociate sarcinii, precum și motivele consultaţiei.
3. Examenul general pe aparate și sisteme :
- vizează depistarea unei patologii care ar putea duce la creșterea riscului sarcinii.
4. Examenul obstetrical :
- verifică starea aparatului genital.
 
Examenul bazinului osos prin pelvimetria externă
Se măsoară următoarele diametre cu ajutorul pelvimetrului:
 diametrul anteroposterior (conjugata externă Baudeloque) :
marginea superioară a simfizei pubiene – vertebra L5 = 20 cm
 diametrul bispinos : €între cele două spine iliace antero –
superioare =24 cm
 diametrul bicrest : €între cele două creste iliace = 28 cm
 diametrul bitrohanterian: între cele două trohantere mari = 32
cm

Aspectul rombului Michaelis :

 diagonala verticală = apofiza spinoasă L5 – v†rful sacrului = 11 cm
 diagonală orizontală = €între cele două spine iliace postero-
superioare = 10 cm
 diagonala orizontală o €împarte pe cea vertical㠀în două
segmente: unul superior de 4 cm şi unul inferior de 7 cm
 Examenul Ginecologic Complet : inspecția regiunii vulvare , examenul cu valve
al colului și vaginului și prelevarea din secreția vaginului pt. examenul
citobacteriologic

Examenul Digital = Tuseul vaginal : stabilește mărimea, forma, consistența

uterului, starea colului și anexelor, configurația bazinului și a părților moi ale filierei
pelvi-genitale
 Tuşeul vaginal (TV)
Se efectuează prin examen bimanual, una din condiţiile
esenţiale fiind golirea vezicii urinare înaintea examinării. Scopul
principal este explorarea cavităţii pelvine şi a organelor genitale
interne. Se va efectua după o dezinfecţie corectă a regiunii vulvo
vagino-perineale.
Se vor aprecia următoarele aspecte:
- perineul – supleţe, cicatrici
- pereţii vaginali
- colul uterin – poziţie, dimensiuni, consistenţă, mobilitate,
sensibilitate, OCE, starea membranelor, fundurile de sac vaginale
- corpul uterin – poziţie, dimensiuni, formă, consistenţă,
suprafaţă, mobilitate, contractilitate, sensibilitate, fundurile de
sac vaginale laterale, segmentul inferior
- anexele
- explorarea fătului:
-» prezentaţia
-» poziţia
-» varietatea de poziţie
-» raportul prezentaţiei cu strâ†mtoarea superioară:
- fixată – Farabeuf 3 (există spaţiu pentru 3 degete €între prezentaţie şi
concavitate sacrată)
- angajată – Farabeuf 2
- coborâ†tă – Farabeuf 1
Explorarea prin TV a bazinului osos permite efectuarea pelvimetriei interne.
La nivelul strâmtorii superioare (SS) se va evalua:
 Diametrul antero-posterioral SS care se măsoar㠀încerc† nd să atingem
pro-montoriul, notâ†nd locul unde se localizează marginea inferioară a
simfizei pubiene.În mod normal, promontoriul nu se atinge.
 Conjugata vera (diametrul mipubian sau retropubian) se obţine scăz†ând 1,5 –
2 cm din diametrul promonto –subpubian (conjugata diagonală = 12 cm).
Valoarea conjugatei vera este peste 9 cm î€n mod normal.În bazinul
chirurgical (care impune operaţia cezariană, fără efectuarea probei de travaliu),
conjugata vera ≤ 8 cm
 Liniile nenumite – se palpeaz㠀în mod normal cele 2/3
anterioare, treimea posterioară şi sinusurile sacro – iliace fiind
inaccesibile palpatoric
 Arcul anterior care poate fi explorat €n €ntregime prin TV
 Arcul posterior (jumătatea posterioară a SS) nu poate fi
explorat ۔n ۔ntregime
Strƒâmtoarea mijlocie se evaluează prin aprecierea concavității
sacrate (regulată, pierz†ându-se contactul cu aceasta în
€ 1/3
superioară) și a spinelor sciatice (se tentează măsurarea
diametrului bispinos).
Έn cazul strƒâmtorii inferioare evaluăm:
 Diametrul transversal biischiatic (aproximativ 11 cm), fiind
permisibil pentru pumnul examinatorului (Proba Greenhill)
 Unghiul de deschidere a arcului pubian, care se apreciază prin
marcarea cu cele două police a marginii inferioare a pubelui –
normal 80-90Š
 Diametrul antero-posterior se evaluează cu aproximaţie prin
aprecierea supleței articulaţiei sacro-coccigiene
 Examenul cu valve
Presupune examinarea vaginului, colului, starea membranelor și o serie de explorări paraclinice.
-» La examinarea vaginului se evaluează culoarea, prezența sau absența de malformații, cum ar fi
septurile vaginale, prezența de scurgeri patologice. Se recoltează probe pentru examinarea secreției
vaginale (SV).
-» Examinarea colului apreciază anumiţi parametri care permit evaluarea prognosticului de
naştere (scorul Bishop ), alături de tușeul vaginal (TV). Se mai apreciază prezența de leziuni
ale colului, aspectul OCE, aspectul glerei cervicale şi dopul gelatinos.
Dacă există dilatare a colului uterin, se apreciază starea membranelor (intacte, rupte) şi
aspectul LA, precum şi prezentaţia care poate fi vizualizată.
˙Factorii de risc care pot fi identificați la examenul
genital sunt :
 Prolapsul genital :predomină la mari multipare
 Cancer de col uterin
 Tumori cervicale/cicatrice a colului uterin
 Tumori anexiale (chisturi cu D > 5 cm)
 Insuficiență cervico-istmică
 Malformații congenitale ale uterului
 Vicii ale bazinului osos
 Anomalii ale vaginului / vulvei care deformează
canalul de naștere : tumori praevia , condilomatoză
vaginală și a colului uterin, septuri/chisturi/cicatrice
vaginală
5.InvestigaȚii obligatorii la luarea în evidenȚĂ :
- Det. grupului sanguin și a Rh-ului
-» Dacă gravida are Rh - se det. Rh soțului pt. investigarea posibilităților
de izoimunizare.
-» Dacă Ac sunt absenți se repetă dozarea Ac. la 28-36 săpt. de amenoree.
-» La 28 SA se adm. o doză de 300 μg de Ig specifică anti-D.
- Explorări hematologice : Hemoleucograma completă, Glicemia , Funcția
renală, hepatică, tiroidiană.
- Explorări serologice pt. boli infecțioase : VDRL, HIV, VHB, VHC,
complexul TORCH
- Examen bacteriologic, fungic și parazitologic al secreției vaginale
- Examen citologic Babeș-Papanicolau
- Examen sumar de urină și Urocultură
 - Examen ecografic din T 1 :
-» apreciază VG prin LCC + malformațiile precoce

Ecografia în T I :
 Localizarea Sacului Gestational
 Identificarea embrionului/veziculei viteline , anatomia fetală
 Activitatea cardiacă a embrionului
 Evaluarea uterului, anexelor , fundului de sac Douglas
 LCC
 Dg. de sarcină multiplă : corionicitate , amnionicitate
Sarcina multiplă poate fi :
-» Monocorionică-Monoamniotică: 1 corion(placenta), 1 sac amniotic cu ambii
embrioni.
-» Monocorionică-Biamniotică: 1 corion, 2 saci amniotici fiecare cu câte un
embrion.
-» Bicorionică-Biamniotică: 2 saci gestaționali fiecare cu corionul și amniosul său.
 Evaluarea regiunii nucale fetale
Translucența nucală = grosimea maximă a zonei dintre tegument și țesutul moale
care acoperă coloană cervicală fetală.
-» Se măsoară într-un plan sagital între 11 - 14 S ,dacă e > 3 mm există risc de
Aneuploidii Fetale si Anomalii Structurale !!!
-» Testul screening de identificare a aneuploidiilor în T I e măsurarea:
Translucența nucală + free β-HCG din serul matern + PAPP-A
Sacul gestațional devine vizibil de la 4-5 SA => dg. de
sarcină este posibil prin ecografie transvaginală.
LCC cel mai fidel indicator al TRIM 1
6. Concluzionarea primului consult prenataL :

CRNP < 5 : fara risc de naștere prematură

CNRP 5 - 10 : risc potential de naștere prematură
CNRP > 10 : risc sigur de naștere prematură
ConsultaȚia prenatalĂ în TRIMESTRUl II : 16 - 27 S

Apreciază evoluția sarcinii și a stării generale a gravidei prin :

1) Măsurarea G gravidei: urmărindu-se o creștere progresivă și uniformă a curbei

ponderale.

2) Măsurarea circumferinței abdominale:

-» mărirea abdomenului : înălțimea uterului estimează vârsta gestațională.
-» ↑ circumferintei abd. cu ~ 1 cm /săptămână e satisfăcătoare între 20 -34 de SG.
Aplic†ând legea lui Jonson putem aprecia greutatea fătului î€n funcţie de €înălțimea
fundului uterin (IFU) şi de situaţia craniului fetal (n). Indicele n = 12, dacă craniul
este mobil sau aplicat, n = 11, dacă craniul este angajat:
(IFU – n) x 155 = G …în grame a fătului
ˆ În cazul gravidelor cu o greutate corporală peste 90 kg se aplică o formulă corectată:
(IFU-n-1) x 155 = G …în grame a fătului
-» greutatea corelată cu datele antropometrice, să prezinte o creștere uniformă până la 10
- 12,5 kg
3) Măsurarea înălțimii fundului uterin:
Fundul uterin se palpează:
-» 36 S - apendice xifoid unde la multipare ramane până la începerea travaliului, iar la
primipare fundul uterin coboară la termen cu 2 cm sub apendicele xifoid.
-» 20 S - la niv. ombilicului
-» 16 S - la jumătatea distanței dintre simfiză și ombilic
-» 12 S - deasupra simfizei pubiene
4) Data perceperii primelor mișcări fetale (PMF) :
Între 16 – 18 S la Multipare , mai târziu la Primipare.
Prezența miscărilor active fetale începând cu 20 SG, mișcările active fetale se pot percepe intermitent prin
peretele abdominal matern.
Mișcările fetale :
 săritura, tresărirea: bruscă, flexie și/sau extensie a ambelor brațe și picioare în același timp.
Amplitudinea miscării este de obicei mare, dar poate fi si mică.
 apariția miscării, în funcție de vârsta gestațională.
Pe măsură ce fătul crește, secvența mișcărilor prelungite, liniștite crește.

TIPUL MISCĂRII EMBRIONARE,RESPECTIV

FETALE ȘI VÂRSTA GESTATIONALĂ LA
CARE APARE
5) Prezenţa activităţii cardiace fetale :
BCF se auscultă cu stetoscopul obstetrical monoauricular, concomitent cu palparea pulsului
matern, pentru a distinge zgomotele de cauză maternă de cele fetale.
-» obiectivarea e posibilă din 17 SG, cu stetoscopul obstetrical monoauricular fixat
perpendicular pe abdomenul gravidei.
-» se apasă moderat pt. a îndepărta lama de lichid amniotic interpusă între peretele matern și
toracele fătului.
-» sarcina gemelară : 2 focare distincte de auscultație, la o oarecare distanță unul de altul
-» frecvența și calitatea bătăilor cordului fetal se notează de la 24 SG.
-» zgomotele cordului fetal : regulate, bine bătute, ritmice, caracter pendular (ritm embriocardic)
-» FC Medie : 140 b/min (120-160 b/min)
-» Dg. Diferențial al zg. cardiace fetale se face cu :
Sufluri materne : uterine/aortice - sunt sincrone cu pulsul matern
Sufluri fetale funiculare: sunt sincrone cu BCF
Sediul focarului de auscultaţie maximă a BCF este situat în:
 prezentaţia craniană : de partea spatelui fetal, pe linia spino-ombilicală, la unirea 1/3
superioare cu cele 2/3 inferioare
 prezentaţia pelviană : de partea spatelui, supra și paraombilical
 aşezarea transversă : paraombilical, la câțiva cm, pe linia mediană, aproape de extremitatea
cefalică a fătului
 prezentaţia facială : aproape de urechea noastră, în același pct, pe partea opusă spatelui
fetal
6) - Măsurarea Tensiunii Arteriale și a pulsului
- Prezența edemelor
7) Explorări paraclinice și de laborator:
- Hemoleucograma completă, Glicemia
- Sumarul de urină/Urocultură
- Examen bacteriologic al secreției vaginale
- Teste din sângele matern:
-» Dublu test (PAPP-A, βHCG ) – între 10- 14 SA
-» Triplu test (α -FETOPROTEINA, βHCG, ESTRIOL ) – între 15-18 SA
-» Cvadruplu test (α -FETOPROTEINA, βHCG, ESTRIOL, IHIBINA A ) – între 15-18 SA
Depistează celulele fetale în sângele matern și au rolul de a încadra sarcina într-o anumită grupă de risc.
Grupe de risc : Defecte de tub neural, Trisomia 21 = sdr. Down : cut off 1/250 , Trisomia 18 = sdr. Edwards :
cut off 1/100, Trisomia 13 = sdr. Patau : cut off 1/100, Riscul de hipotrofie ulterioară
8) Ecografie de morfologie fetală
Screening ecografic între 18 – 22 SG pt. depistarea anomaliilor și
malformaților fetale.
Oferă informații despre anatomia fetală, fiziologia , creșterea și
viabilitatea sarcinii.
Diametrul Biparietal ( DBP) este cel mai fidel indicator între
14 - 26 SA.
IndicaȚiile monitorizĂrii
fetale :
II. Conditți fetale antenatale : III. Conditți intrapartum :
I. Condiții materne antenatale :
1. travaliu prematur
1. HTA, preeclampsie 1. travaliu prelungit
2. retard de creștere intrauterină 2. sângerare pe cale vaginală
2. boli vasculare, trombofilie
3. oligohidramnios 3. lichid meconial
3. diabet zaharat 4. travaliu indus sau dirijat prin
4. indici Doppler fetali anormali în ocitocice
4. boli renale
artera ombilicală 5. orice suspiciune de ritm
5. boli cardiace cardiac fetal anormal la începutul
5. Izoimunizare
6. anemie severă travaliului
6. Sarcină multiplă 6. infecții
7. hipertiroidism
7. oprirea bruscă a mișcărilor active
8. infecții fetale percepute de mamă
9. accidente, loviri
10. postmaturitate
11. pierderi de sănge pe cale vaginală
CONSULTAȚIA PRENATALĂ ÎN TRIMESTRUL III : 28 - 40 S
 acordată de medicul specialist, indiferent dacă gravida are sarcină fiziologică sau cu
risc obstetrical crescut
 se realizează un bilanț al stării de sănătate al gravidei , repetându-se o serie de
examene paraclinice, dintre care cele obligatorii sunt :
- Hemoleucograma completă
- Glicemia
- Examenul bacteriologic al secreției vaginale
- Examenul de sumar de urină și urocultură
Se urmăresc aceleasi elemente ca și în TRIM II (TA :RollOver Test [28-32 SA] – pt
depistarea riscului de apariție HTA induse de sarcină; puls, greutate și curba ponderală,
prezența edemelor).
- Examenlul ecografic: creșterea și bunăstarea fetală, cantitatea de lichid amniotic,
aspectul placentei
Cardiotocografia efectuată antepartum cu un examen ultrasonografic conturează
profilul biofizic al fătului ( scor MANNING).
 INVESTIGAREA CARDIOTOCOGRAFICĂ ȘI ECOGRAFICĂ A STĂRII DE
BINE FETALE
1. PROFILUL BIOFIZIC
În 1980 Manning și colaboratorii săi au descris acest profil pentru aprecierea stării fetale de
bine.
Profilul constă în observarea a 5 fenomene fetale pe parcursul a 30 de minute. Fiecare
fenomen este notat de la 0 la 2, cu scorul maxim de 10 puncte.
Fătul în condiții bune este la un scor de 8 – 10.
Asfixia fetală este suspicionată sub 6.

PROFILUL
BIOFIZIC FETAL
2. CARDIOTOCOGRAFIA

Monitorizarea electronică a ritmului cardiac fetal are certe avantaje în urmărirea

travaliului, față de auscultatia cordului fetal, în special acolo unde riscul de suferință
fetală este crescut.
Cardiotocografia –CTG constă în înregistrarea simultană a ritmului cardiac fetal (RCF)
și a activității uterine (UA).
Caracterele și termenii folosiți în interpretarea traseelor CTG se pot grupa în:

I.Ritmul cardiac de baza RCFB (linia de baza) II.Frecventa contractiilor

Variabilitate amplitudinea contractiilor
Acceleratii tonusul bazal uterin
Bradicardie intarzierea relaxarii uterine
Tahicardie polisistolia
Deceleratii: precoce, tardive sau variabile tachisistolia
Schimbarea liniei de baza a RCF hipertonia
Aritmie bigeminismul
Traseu saltatoric
Traseu sinusoidal
 Înregistrarea activității contractile uterine prin cardiotocografie externă
(tocodinamometrie)

Uterul își schimba forma și poziția în cursul contrației uterine, care va fi semnalată de mamă și palpată de
examinator. Pacienta relatează în funcție de propria sensibilitate contracția, cea mai obiectivă analiză se face
totuși prin tocografie intrauterină.
CTG externă este noninvazivă și cea mai folosită metodă din lume.
Un transductor (tocodinamometru ) se plasează pe abdomenul matern la câțiva cm de fundul uterin și se fixează
cu o bandă elastică în jurul pacientei, care să nu fie nici prea laxă, nici prea strânsă. Calitatea înregistrării
depinde de factori ca grosimea peretelui abdominal sau poziția maternă, de activitatea musculaturii abdominale
materne, de mișcare, respirație, vorbit, vomitat, împins. Înregistrarea este influențată de mișcările fetale.
Informația obținută este semnificativă, se referă la frecvența contracțiilor și nu la intensitatea, durata acestora,
respectiv tonusul uterin bazal, ce sunt mai puțin fidel redate la tocodinamometrie externă.
 Tocodinamometria externă poate fi aplicată oricând în sarcină, travaliu sau expulzie.
Câteodată în expulzie unele paciente acceptă mai greu monitorizarea, dar este important
ca exact în această perioadă de posibilă apariție a hipoxiei să se facă o monitorizare.
Hârtia folosită este inscripționată de la 0 la 100 mmHg pe o scală verticală, dar
intensitatea contracției nu este măsurată prin tocodinamometrie externă.
Activitatea contractilă uterină variază, cea mai adecvată presupune 3 – 5 contracții la
10 minute, cu amplitudine peste 50 mmHg, regulate și cu tonus uterin bazal sub 20
mmHg.

SCHEMA ÎNREGISTRĂRII RCF SIMULTANĂ

CU MIȘCĂRILE ACTIVE FETALE, ȘI TRASEUL
TOCOGRAFIC CU RESPIRAȚIA MATERNĂ,
VOMISMENTELE ȘI SCREAMĂTUL MATERN
DIN EFORTUL EXPULZIV.
 O activitate uterinăexcesivă poate fi dată de:
 hiperstimularea cu ocitocină sau prostaglandine
 trecerea meconiului în lichidul amniotic
 dezlipirea de placenta normal inserată
 chorioamnionita
Lipsa de progresiune a travaliului se poate datora la 3 factori:
 insuficiența frecventă și intensitatea contracților (distocia de dinamică uterină)
 deformări ale canalului de naștere a bazinului (distocia osoasă)
 volum mare fetal sau poziție fetală nefavorabilă (disproporție cefalo-pelvină,
deflexii ale craniului, etc)
Înregistrarea RCF necesită următoarea secvență:
 recunoașterea bătăilor cardiace fetale
 procesarea semnalului RCF
 calcularea timpului dintre bătăile cardiace
 așezarea în grafic a RCF în funcție de timp
 În practică, recunoașterea bătăilor cardiace fetale se face prin două metode:
1. Ultrasunetul – prin efect Doppler, folosit la CTG externă, un cristal piezoelectric emite o
frecvență ce este modificată de mișcarea cordului fetal (valve și pereți).
2. ECG fetal – se obține doar direct prin aplicarea pe scalp a unui electrod în cadrul unei
înregistrări intrauterine.
˙˙Mai puțin folosite sunt fonocardiografia, prin plasarea de microfon extern și EKG fetal
extern.
 Profilaxia prenatalĂ A PATOLOGIEI FETALE
Trimestrul i:
- Profilaxia malformațiilor congenitale prin:
-» examinarea fenotipului fetal : prin echografie obstetricală
-»examinarea genotipului fetal –cariotipul fetal ,
recomandate între cele 10- 18 SA.
- Administrarea de :
-» acid folic (vitamina B9) 1- 2 cp (5 mg) / zi + vitamina E (tocoferol)
Acid folic (AF) = 600 μg/zi pt făt și țesuturile materne
-»Vitamina B12 (cobalamină) = 2,6 μg/zi
TRIMESTRUL II:
Profilaxia anemiei de sarcină prin adm. 30-60 mg Fe elemental /zi din SA 16.
Adm. de preparate de Fe se asociază de obicei cu acid folic ca urmare a creșterii necesităților de folați
din timpul sarcinii.
Tratamentul curativ al anemiei (Hb < 11 g/dl ) = 60-100- 180 mg Fe elemental/zi + acid folic 5
mg /zi + vitamina C ( acid ascorbic) + săruri de Cu și Zn , în 3 prize , la distanță de mese
(Adm.până la normalizarea valorilor Hb, continuându-se cu schema terapeutică).
După ce nivelul Hb se normalizează , Fe adm. pe cale orală se continuă înca 6 luni pt. refacerea
depozitelor de fier, altfel există riscul precoce de recurentă a anemiei.
TRIMESTRUL III
 Profilaxia anemiei de sarcină
 Profilaxia tetanosului:
- vaccinarea cu anatoxină tetanică adsorbită – min 40 UI i.m
- Nu se administrează vaccin monovalent ci în combinații cu alte vaccinuri – vaccinuri
plurivalente
- Nu este teratogen, poate fi administrat în siguranţă gravidelor pentru prevenirea
tetanosului neonatal
Profilaxia tetanosului neonatal : adm. ATPA la gravidă, în ultimul trimestru de sarcină ,
dacă nu a primit un rapel în ultimii 5 ani.
 Profilaxia rahitismului:
- alimentația bogată în surse naturale de vit.D + Ca, expunerea echilibrată la soare și
evitarea situațiilor ce pot cauza o naștere prematură.
Se adm.:
• 400 - 800 UI D3/zi, oral
• 4000 UI D3/săptămână , oral, la gravide cu complianța scăzută la adm. zilnică
• 200.000 UI D3 la începutul lunii a VII- a la gravidele non-compliante
Adm. de Calciu : 50- 80 mg/zi ,oral , timp de 3 săptămâni