Particularităţile morfologice

ale virusurilor
 Dimensiuni:
Virusurile 14-100 nm (picornaviridae) până la 300 nm (poxviridae, tabamovirusurile), dar se
întâlnesc şi virusuri gigante - 500 nm (bacteriofagii) până la 2500 nm (closterovirusurile)
 Electronogramele
diferitor virusuri
Adenovirusuri Papilomavirusuri Herpesvirusuri

Virusul gripei
Enterovirusuri Vir. Hepatitei B
STRUCTURA VIRIONULUI

Virusurile simple –
acid nucleic (AN) + înveliş proteic –
capsida (ansamblu numit
nucleocapsidă)
Virusurile complexe –
nucleocapsidă + un înveliş extern,
lipoglicoproteic (supercapsidă, peplos)
 STRUCTURA DE BAZĂ A
VIRIONULUI
Nucleocapsida constituită din:
genomul viral protejat de un înveliş
proteic, numit capsidă
Virusurile formate numai din nucleocapsidă
se numesc virusuri neanvelopate.
Virusurile care prezintă pe lângă
nucleocapsidă şi un înveliş extern lipoproteic
derivat din sistemul membranar al celulei
gazdă (peplos sau anvelopă), se numesc
virusuri anvelopate.
 Genomul viral
• Genomul viral este constituit din
acid nucleic ADN sau ARN, niciodată
ambele în acelaşi virus,
este purtătorul infecțiozităţii virale,
este identic cu genomul uman, singura
diferenţă este că
virusurile nu au introni.
 Genomul viral
Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic:
• fie ADN • fie ARN (ARN monocatenar : ARN+ (catenă cu sens,
funcţie de ARNm) sau ARN- (catenă fără sens, este necesară prezenţa
enzimei polimeraza),
care conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării virusului şi care
reprezintă suportul infecţiozităţii acestuia.
Molecula AN poate fi:
• simplu spiralată (ss) sau dublu spiralată (ds),
• liniară sau circulară,
• continuă sau segmentată (Virusul satelit).
 Capsida
•sunt codificate de AN viral în ciclul de reproducere al virusurilor. Înveliş
proteic=capsida alcătuită din mai multe unităţi identice ce poartă numele de
capsomere (din gr. Capso + meros = părți ale cutiei) ce se asamblează între ele
după o anumită simetrie.
•icosaiedrică, asigură volum maxim pentru o suprafaţă cât mai mică – aspect
sferic.
•helicoidală (petală de floare) – aspect tubular.
• nesimetrice – virusuri cu organizare complexă
ROL:
- Protejează materialul genetic
- Asigură forma virionului
- Are arhitectura și copoziția specifică fiecărui tip viral
- Implicat în pătrunderea virusurilor în celula gazdă (receptoor mediată)
- Induce formarea și interacționează cu anticorpii
Relatiile spatiale acid nucleic-capsida sunt foarte stricte, existand un raport intre subunitatile
(nucleotidele) moleculei de acid nucleic si capsomerele capsidei.
Analiza chimica a compozitiei capsidei releva:
- proteine simple, omogene (poliovirusuri si alte enterovirusuri);
- proteine complexe
* proteina suport legata de lipide: fosfolipide, colesterol, lecitina (myxovirusuri,
paramyxovirusuri, poxvirusuri);
* proteina suport legata de fractiuni glucidice glicoproteine (arenavirusuri, virusurile oncogene
de tip C).
Simetria Capsidei Virale
Constituirea simetriei helicoidale

Complexul nucleocapsidei este dispus sub

forma unei spirale (elice), constituit din
nucleoid (ex. virusul mozaicului tutunului)
sau intreaga nucleocapsida (ex. virusurile
gripale).
Elicea (helixul) prezinta un singur ax
rotational care coincide cu axul cilindrului
nucleocapsidei sau a nucleoidului. Monomerii
capsidei formeaza capsomere identice si
sunt ei insisi identici, stabilind cu monomerii
vecini acelasi tip de legaturi.
Monomerii capsidei formeaza o ura in forma
de panglica (urile 2 si 3).
Majoritatea virusurilor din această grupă
posedă anvelopă externă
 Constituirea simetriei icosaedrice
Exista la virusuri cu dimensiuni mici (enterovirusuri) si mijlocii (virusurile grupului Herpes).

- Acidul nucleic, de regula monocatenar, este dispus central, ca un ghem lax. In jurul lui sunt
asezate capsomerele, după o semetrie riguroasă.
- Fețele ți laturile sunt formate din hexagoane (capsomere formate din 6 monomere sau molecule
proteice)
- Vârfurile sunt formate din pentone (capsomere structurate din 5 molecule proteice).

Asezarea capsomerelor se face dupa anumite axe: axele ideale trec prin centrul edificiului si prin
colturile capsidei. Axele ce trec prin colturi impart icosaedrul in 5 sectoare. Daca icosaedrul se
invarteste in jurul axului central cu 1/5 la fiecare rotatie, se obtine aceeasi ura. Deci prin rotatie
completa ura se reproduce pe ea insasi de 5 ori.

Exista si axe de simetrie care impart icosaedrul in 3 sectoare egale (axe ce trec prin centrul fetelor
triunghiulare). Daca icosaedrul se roteste cu 1/3, la fiecare rotatie se va reproduce aceeasi ura.

Daca se roteste cu axul ce uneste centrele a 2 capsomere hexagonale opuse, icosaedrul poate fi
reprodus.

Deci, icosaedrul viral are o simetrie rotationala de tip 5: 3: 2, cu unele exceptii (adenovirusuri,
reovirusuri).
https://
www.microbiologybook.org/
mhunt/intro-vir.htm
 Anvelopa virală. Peplos.
• Anvelopa virală are structură mult mai
complexă – glicolipidoproteică, care seamănă cu
membrana celulară prin care trec o serie de
prelungiri glicoproteice. Lipidele provin din
celula gazdă.
• Glicoproteinele servesc la ataşarea de diferitele
structuri ale celulei gazdă.
• Anvelopa este dublu codificată (Virus şi celula
gazdă).
Exemple de virusuri cu invelis: virusurile gripale,
paramyxvirusurile (virusurile paragripale, virusul
rujeolos, virusul urlian), virusurile HIV,
arbovirusurile, virusul rabic.
Elementele invelisului pot fi asamblate sub forma
unei mantii, de la care pornesc prelungiri (virusul
gripal, virusul HIV).
Nu rezistă la uscăciune, aciditate, detergenți,
solvenți organici. Aceasta explică rezistența scăzută
a virusurilor complexe (HIV; hetaptita B) în mediu
extern și necesitatea transmiterii prin contact
strâns interuman sau prin produse injectabile.
Anvelopa virală.
1. Spiculi de natură glicoproteică :
-hemaglutinina (HA), cu rol în ataşarea
virusului de celula gazdă
-neuraminidaza (N), facilitează
pătrunderea virusului în celulă.
2. Factori de fuziune cu funcţie de
iniţiere a infecţiei
3. Proteina M (matrix) care căptuşeşte
faţa internă a anvelopei.
Elementele structurale ale
vurusurilor complexe
Virusul
rabic