Sunteți pe pagina 1din 7

05/11/2022

1 VIRUSURI

2 Obiective instrucţionale
• Cunoaşterea structurii unui virus
• Cunoaşterea bacteriofagilor; implicarea lor în transferul genetic la bacterii
• Clasificarea paraziților
3 Definiţii
• Virusuri = particule infecţioase foarte mici (20-300 nm)
• Lipsesc:
• enzime producătoare de energie
• capacităţi de biosinteză

• Virusurile nu cresc, nu se pot divide, sunt replicate de celule vii, pentru care sunt
paraziţi obligatoriu intracelulari
• Virion – particulă virală completă, care este infecţioasă

4 Dimensiuni : 20-300 nm

6 Definiţie
• Conţin doar un singur tip de acid nucleic, ADN sau ARN

• Protejat de capsida, un înveliş proteic

• Învelişul proteic poate fi înconjurat de o anvelopă, o membrană lipoproteică

9 Adenovirus

10 Virus rabic

11 Genomul viral
- reprezentat de o moleculă ARN (cele mai numeroase virusuri) sau ADN;
- deţine informaţia necesară replicării
- ADN are cel mai frecvent o structură
- bicatenară (monocatenară la parvovirusuri)
- liniară (circulară la papovavirusuri şi hepadnavirusuri)
- ARN are cel mai frecvent o structură monocatenară (bicatenară la reovirusuri), cu
• polaritate pozitivă (funcţionează ca ARNm) sau

12
1
05/11/2022

- ARN are cel mai frecvent o structură monocatenară (bicatenară la reovirusuri), cu


• polaritate pozitivă (funcţionează ca ARNm) sau
• polaritate negativă (are asociat o ARN-polimerază)
• segmentat (ortomixovirusuri, reovirusuri)

12

13 Capsida virală
- constituită din molecule proteice repetitive (capsomere) codificate de genomul viral;
- capsomerele au o dispoziţie simetrică
• helicală, în jurul spiralei de acid nucleic (orto-şi para-mixovirusuri, rabdovirusuri);
• icosaedrică (cubică), fiind diferenţiate în
* pentone (în fiecare vârf al icosaedrului),
* hexone (pe feţele şi muchiile icosaedrului)
* exemple: adenovirusuri, herpesvirusuri, picornavirusuri;
• mixtă - bacteriofagi
• complexă (poxvirusuri) - un nucleoid, 2 corpi laterali, anvelopă lipoproteică
formată din tubuli.

14

15

16 Funcţiile capsidei virale


➢protejează acidul nucleic viral,
➢fixează virusul (nud) la receptorii specifici de pe suprafaţa celulelor,
➢conţine determinanţi antigenici faţă de care gazda reacţionează prin răspuns
imun.

17 Anvelopa peplos
- prezentă la virusuri cu simetrie helicală şi la unele virusuri cu simetrie icosaedrică;
- virusurile fără anvelopă sunt nude
- derivă din sistemul membranar al celulei gazdă (membrana citoplasmatică,
membrana nucleară, reticul endoplasmatic);
- include glicoproteine codificate de genomul viral (peplomere) cu rol de
• liganzi la receptori celulari (ex. hemaglutinine)
• receptori pentru Fc şi C3b (la herpesvirusuri)
• enzime (ex hialuronidaza)
• fuziunea cu membrana celulei gazdă
• punct de atac pentru Ac neutralizanţi
- virusuri nude mai rezistente la factorii de mediu extern decât virusurile învelite

18

19
2
05/11/2022

- virusuri nude mai rezistente la factorii de mediu extern decât virusurile învelite

18

19

20 Taxonomia virală
• Familie – include în denumire sufixul -viridae;
• Subfamilie – include în denumire sufixul -virinae;
• Gen – include în denumire sufixul -virus.
• Criterii de clasificare
✓forma şi mărimea virusului,
✓numărul şi aranjarea capsomerelor,
✓prezenţa sau absenţa peplosului,
✓structura genomului, sediul şi modul de replicare,
✓structura antigenică,
✓sensibilitatea la agenţi fizici şi chimici.

21 Replicarea virală
• virusurile sunt replicate de celule vii
• infecţiozitatea dispare din momentul decapsidării virionului pătruns în celulă până la
apariţia virionilor progeni = perioadă de eclipsă
• etape:
• adsorbţia
• penetrarea
• decapsidarea
• biosinteza proteinelor precoce
• replicarea genomului viral
• biosinteza proteinelor tardive
• morfogeneza
• eliberarea virionilor

22

23 Etapele replicării virale


1. adsorbţia – ataşarea liganzilor (structuri virale de suprafaţă) la receptori celulari
specifici (tropism celular)

24 Etapele replicării virale

25 Etapele replicării virale


3. decapsidarea
1. disoluţia elementului infecţios ca etapă preliminară a înmulţirii singularizează
virusurile între agenţii infecţioşi

3
24
05/11/2022
25

1. disoluţia elementului infecţios ca etapă preliminară a înmulţirii singularizează


virusurile între agenţii infecţioşi
2. virusuri ARN replicate în citoplasmă (excepţie virusul gripal)
3. virusuri ADN replicate în nucleu (excepţie poxvirusuri)

26 Etapele replicării virale


4. sinteza componentelor virale
1. genom viral (polimeraze celulare/virale),
2. ARNm,
3. sinteza proteică
• Timpurie
• Tardivă

27 Etapele replicării virale


5. morfogeneza
1. posibile capside icosaedrice goale, niciodată cele cu simetrie helicală
2. componente virale acumulate în exces → incluziuni virale

28 Citomegalovirus. Incluzii intranucleare

29 Virus rabic - corpusculi Babeş - Negri


(incluzii intracitoplasmatice acidofile)

30 Etapele replicării virale


6. eliberarea virionilor
1. virioni nuzi – liza celulei gazdă
2. virusuri învelite – înmugurire prin membranele celulare modificate
(glicoproteine virale)

31

32

33 Evoluția infecției virale

34

35 Bacteriofagi
- virusuri care parazitează bacteriile;
- au o structură analogă virusurilor animale;
- fagii T, cei mai cunoscuţi, sunt constituiţi din
• cap – nucleocapsida cu simetrie icosaedrică având în centru ADN d.c.
• coada – cu simetrie helicală, include un canal axial rigid şi un manşon contractil;

4
05/11/2022

• cap – nucleocapsida cu simetrie icosaedrică având în centru ADN d.c.


• coada – cu simetrie helicală, include un canal axial rigid şi un manşon contractil;
• placă bazală hexagonală, la fiecare vârf cu câte un croşet şi o fibră;
- ciclul de replicare în celula bacteriană este asemănător cu cel descris la virusurile de
interes medical.

36 Simetrie mixtă/binară

37 Relaţia fag – celula bacteriană


▪ Fag virulent = determină infecţie de tip litic (fag vegetativ).
▪ Fag temperat = se integrează în genomul bacterian şi se replică sincron cu acesta
(profag).
▪ Bacterie lizogenă = celulă în care profagul poate evolua în fag vegetativ sub efectul
unor factori din mediu (inducţie fagică).

38

39 Parazitul
• Definiţie
• Organism care trăieşte în asociere cu alt organism, din altă specie, numit „gazdă”
• Se hrăneşte pe seama acestuia (gazda oferă hrană şi adăpost)
• Este patogen pentru acesta

• Clasificare:
• Protozoare (orgs unicelulare, eucariote)
• Metazoare (orgs pluricelulare)
• Helminţi (viermi paraziți)
• Artropode (membre articulate)

40

41 PROTOZOARE
• Microorganisme unicelulare, eucariote, 1-150 μm
• Membrană celulară trilaminată
• Un nucleu (rareori 2); forme reproductive multinucleate
• Reproducere asexuată (diviziune binară/multiplă) sau sexuată
• Prezintă 2 forme de existenţă
• Formă vegetativă (trofozoit) – forma pe care o adoptă în condiţii de viaţă
favorabile
• Formă de rezistenţă (chist) – în condiţii defavorabile de viaţă

42
1

5
05/11/2022
Viermii parazii sunt viermi ce triesc pe seama altor organisme i adesea le
provoac diferite boli. Viermi parazii se pot întâlni în toate grupele de viermi,
• Formămai
de rezistenţă (chist)cilindrici.
ales la viermii – în condiţii
Din defavorabile de viaţă
grupa viermilor inelai parazii face parte
42 HELMINŢI lipitoarea, un vierme cu corpul plat, segmentat la exterior
1 • metazoare
• 2 încrengături
• Plathelmintes (viermi plaţi)
• Au corp turtit dorso-ventral
• 2 clase:
• Trematoda – viermi plați foliacei
o Fasciola hepatica
• Cestoda – viermi plați pangliciformi
o Taenia spp.
o Echinococcus granulosus
2 •

• Nemathelmintes (viermi cilindrici)


• Corp fusiform
• Genuri diferențiate
oStrongyloides stercoralis
oAscaris lumbricoides
oEnterobius vermicularis
oTrichuris trichuria
oTrichinella spiralis

43 Trematode (viermi plaţi foliacei)


• Majoritatea sunt viermi plaţi, aplatizaţi dorso-ventral, foliacei (formă de frunză)
• Excepţii; de ex., schistosome filiforme
• Ventuze = organ de ancorare
• Ventuză bucală – în jurul orificiului bucal, legat de esofag şi intestin
• Ventuză ventrală
• Suprafaţa corporală formează un înveliş sinciţial, prin care nutrienţii din mediu pot fi
incorporaţi
• Maj speciilor sunt hermafrodite; cu excepţia schistosomelor
• În ciclul evolutiv
• Prima gazdă intermediară este o moluscă
• A doua gazdă intermediară pentru unele specii – artropode şi peşti

44 Cestode (viermi plaţi pangliciformi)


• Corp compus din
• Cap (scolex)
• Zonă de proliferare ne-segmentată (gât)
• Lanţ de segmente (proglote)

6
44 05/11/2022

• Zonă de proliferare ne-segmentată (gât)


• Lanţ de segmente (proglote)
• Organele genitale sunt hermafrodite
• Nu există aparat digestiv (nutrienţii sunt absorbiţi prin cuticulă)
• Ciclul evolutiv prezintă 1-2 gazde intermediare
• Stadiile larvare (metacestode, cisticerci) ai dif specii de cestode pot coloniza ţesuturile
umane şi produce leziuni mai importante decât cele intestinale

45 Nematode (viermi cilindrici)


• Metazoare fuziforme, nesegmentate, de câţiva mm până la 1 m lungime, de genuri
diferenţiate
• Tegument extern cu structură complexă
• Organe interne (tub digestiv, organe de reproducere)
• Cavitate pseudo-celomică centrală
• Masculi mai mici decât femelele; au organe genitale ce prezintă caracteristici tipice de
specie
46 Take away messages
• Virusurile sunt particule infecțioase foarte mici, fără capacitate de sinteză de proteine
sau energie, de aceea sunt paraziți obligatoriu intracelulari.
• Virusurile conțin un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN), capsidă și, doar unele
dintre ele, anvelopă. Virusurile nude sunt mai rezistente la factorii de mediu extern
decât virusurile învelite.
• Virusurile sunt replicate de celule vii, după atașare la receptori celulari specifici.
• Infecțiile virale pot fi:
• Infecții acute
• Infecții persistente: infecții cronice sau infecții latente. Infecțiile latente se pot
reactiva.
• Bacteriofagii sunt virusuri care parazitează bacteriile; au rol în transferul genetic între
bacterii.
• Paraziții sunt organisme unicelulare (protozoare) sau pluricelularie (helminți,
artropode)

47

S-ar putea să vă placă și