05/11/2022

1 APĂRAREA ANTIMICROBIANĂ

2 Obiective instrucţionale
• Cunoaşterea principalelor mecanisme de apărare anti-microbiană

• Imunitate (apărare) înnăscută

• Imunitate (apărare) dobândită (adaptativă)
3 Caracteristici

4 A. Imunitatea înnăscută
✓ acţionează asupra oricărui microorganism, indiferent de specie
✓ mecanisme active la primul contact
✓ nu sunt amplificate prin expuneri repetate
✓ sunt reprezentate de
A.1. bariere antiinfecţioase externe
✓ piele
✓ mucoase
A.2. bariere antiinfecţioase interne
✓ mai multe tipuri de celule
✓ mai multe tipuri de proteine
5 A.1. Bariere nespecifice externe
• Tegument
• barieră mecanică – epiderma
• integritate anatomică
• epiteliu stratificat
• exfolierea celulelor superficiale
• barieră ecologică – microbiota rezidentă
• bacterii GP
• barieră chimică
• lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare;
• condiţii de vieţuire neprielnice
• keratina
• umiditate scăzută
• concentraţii mari de săruri
• secreţia de sebum, pH acid

6 A.1. Bariere nespecifice externe

• Mucoase
• mecanisme antimicrobiene complexe, dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare
• barieră mecanică - integritatea mucoaselor

1
 05/11/2022
6

• mecanisme antimicrobiene complexe, dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare

• barieră mecanică - integritatea mucoaselor
• epitelii stratificate vs. epitelii secretorii
• barieră ecologică – rolul florei anaerobe
• barieră chimică
• mucus care maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni
• spălare prin secreţii şi excreţii - îndepărtarea microorganismelor
• pH acid (e.g., suc gastric)
• proteine care leagă Fe (ex., lactoferină)
• lizozim
7 Mecanisme ale apărării nespecifice
cavităţi care comunică cu exteriorul
• Tract respirator
• tuse
• filtrarea aerodinamică
• sedimentare și transport mucociliar
• fagocitoză prin macrofage alveolare

9 Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul
• Orofaringe
• bariera mecanică:
• descuamarea epiteliului malpighian,
• saliva, masticaţia,
• deglutiţia
• bariera chimică: lactoperoxidaza salivară; tiocianaţi
• bariera ecologică: streptococi viridans (orali)
•
• Stomac
• factori mecanici:
• secreţie gastrică (3L/zi),
• mişcări peristaltice
• bariera chimică: bariera acidă gastrică (pH cca 2)
10 Mecanisme ale apărării nespecifice
cavităţi care comunică cu exteriorul
• Intestin
• factori mecanici
• secreţii intestinale,
• mişcări peristaltice
• descuamarea normală a celulelor epiteliale intestinale
• bariera chimică – săruri biliare, enzime digestive

2
 05/11/2022

• descuamarea normală a celulelor epiteliale intestinale

• bariera chimică – săruri biliare, enzime digestive
• bariera ecologică – flora intestinală normală

• Conjunctiva
• spălare – mişcări palpebrale, secreţia lacrimală
• lizozimul din lacrimi

11 Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul
• Căi urinare
• factori mecanici – flux urinar continuu şi în sens unic; spaţiu mort vezical minim
• bariera chimică
• urina – pH acid, osmolaritate mare (uree)
• secreţia prostatică, a glandelor periuretrale
•
• Căi genitale feminine
• vagin
• descuamarea epiteliului pavimentos
• bariera acidă (fermentarea glicogenului de către lactobacili)
• căi genitale interne
• descuamare periodică (mucoasa uterină)
• dop de mucus endocervical
• transport mucociliar (mucoasa trompelor)
12 A.2. Bariere nespecifice interne
a. Bariera celulară
• PMN
• Macrofage
• Monocite
• Celule dendritice

b. Bariera chimică
• citokine (ex., IL-1, IL-6, TNF- α, IFN- γ)
• complement

13

14 a. Fagocite
Polimorfonucleare neutrofile (PMN)
- prezintă receptori

3
13
05/11/2022

14
Polimorfonucleare neutrofile (PMN)
- prezintă receptori
- pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor
- pentru C3b şi Fc IgG

Macrofage
- care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN

15

16

17 Celule NK
- distrug celulele infectate cu virus (independent de Ac)
- produc perforine care formează canale în membrana citoplasmatică, cu moartea
celulei prin liză osmotică
- activitatea lor este stimulată prin interferoni

18 b. Citokine
• IL-1, IL-6, TNF-α, IFN-γ
• Sunt produse mai ales de macrofage și limfocite activate
• Mediază un răspuns în fază acută care se dezvoltă independent de agentul etiologic

19

20 Interferonii
• glicoproteine din familia citokinelor
• produsi în mod natural de celulele sistemului imunitar, dar și de alte tipuri de celule
• tipuri
• alfa
• beta
• gamma

• funcţii:
• antivirală (virusuri ARN)
• antitumorală
• activatori ai macrofagelor și ai celulelor NK
• prezentarea peptidelor microbiene la celulele T
• antifungic

21

22

23

24
4
 05/11/2022

21

22

23

24

25

26 Dinamica CRP și evoluția infecției

27 Sistemul complement
• complex de substanţe proteice: C1q, C1r, C1s, C2-C9
• sintetizate în macrofage, ficat, splina, epiteliu intestinal
• capacităţi biologice potenţiale (proenzime inactive→enzime active)
• căi de activare:
- calea alternativă (structuri de suprafaţă ale microbilor);
- calea clasică (complexe imune, CRP)

28

29

30 Complement
Funcţii:
1. citoliza prin complexul C5b-9
2. opsonizare prin C3b
3. stimularea inflamaţiei prin
a. C3a şi
b. C5a

31 B. Imunitatea dobândită (adaptativă)

Se activează în țesuturile limfoide, în special în ganglionii limfatici și splină
a. Agentul infecțios activează direct limfocitele B (receptori specifici)
limfocite B activate plasmocite anticorpi specifici
(imunitate umorală)
b. Agentul infecțios este prezentat limfocitelor T de către celulele prezentatoare de
antigen (ex.: celulele dendritice)
Celulele prezentatoare de antigen activează limfocitele T, care se diferențiază în:
• Limfocite T citotoxice (CD8+) - distrug celulele infectate (imunitatea celulară)
• Limfocite T helper (CD4+) - stimulează limfocitele B
anticorpi
celule cu memorie

32

33 B. Imunitatea dobândită (adaptativă)

răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile pentru ca efectorii

5
 05/11/2022
32

33 B. Imunitatea dobândită (adaptativă)

✓ răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile pentru ca efectorii
imuni să devină operanţi

✓ răspunsul specific este intensificat prin expuneri repetate (răspuns secundar)

34

35

36 Imunitate umorală
• producerea de anticorpi de către celulele B
• direcționată în principal împotriva agenților infecțioși extracelulari precum bacteriile
• anticorpi:
• IgG: în sânge și țesuturi;
• IgM: primele produse;
• IgA: dominante în secrețiile extracelulare;
• IgE: rol în reacțiile alergice;
• IgD: cantitate mică în ser.

37 Activitatea antimicrobiană a anticorpilor

- neutralizare toxine şi exoenzime (în special IgG1)
- blochează ataşarea bacteriilor şi virusurilor la receptorii celulari
- opsonizare (favorizează fagocitoza bacteriilor capsulate prin legare la receptori
pentru Fc de pe suprafaţa PMN)
- activarea complementului pe cale clasică
- efect microbicid
- IgM ~ 1000 x mai eficiente decât IgG
- Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în ţinte
pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate dependentă
de Ac)
- IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor
- sistemul IgE-mastocit in corionul mucoaselor si dermului - in parazitoze (e.g.,
helminti)

38

39 Imunitatea celulară
• asigurată în principal de celulele T
• direcționată în principal împotriva agenților infecțioși intracelulari (e.g., virusuri)
• poate proteja persoana chiar și în absența anticorpilor detectabili
• mai greu de măsurat decât imunitatea umorală
40

41

42

43

6
 05/11/2022
40

41

42 Comparație între imunitatea activă și imunitatea pasivă

43 Imunitatea a nou-născutului
• Imunitatea înnăscută este operațională încă de la naștere
• Nn poate monta răspuns imun, dar nu are experienţă imunologică

• imunitate antiinfecţioasă pasivă:

• IgG materni, singurul tip care traversează placenta si depind de
• Microorganisme contractate de mamă
• Status vaccinal
• IgA, IgG din lapte matern

• hipogamaglobulinemia fiziologică şi “fereastra imună” L2-L4

44 Apărarea imună a nou-născutului

• consecinţe
• receptivitate crescută a nn la infecţii
• BGN (IgM materni absenţi)
• microorganisme facultativ şi obligat i.cel. (Lf T specific sensibilizate absente)

• calendarul vaccinărilor
• vaccin care vizează răspuns imun celular – nn la termen (e.g., BCG)
• vaccin care vizează răspuns imun umoral – odată cu “fereastra imună”
• vaccinarea antitetanică a gravidei în trimestrul III
•
• particularităţi în diagnosticul infecţiilor neonatale
• imaturitatea răspunsului inflamator
• valoarea IgM în diferenţierea inf. postpartum - inf. congenitală

45 Take away messages

46
1. Apărarea antimicrobiană poate fi nespecifică și specifică.
2. Apărarea antimicrobiană nespecifică este înnăscută, este activă de la primul contact
cu un microorganism, dar nu este amplificată de expuneri repetate.
Apărarea antimicrobiană nespecifică este reprezentată de:
a. Bariere externe: tegument, mucoase;
b. Bariere interne: bariere mecanice, bariere chimice (de ex., sistemul complement,
interferoni, proteina C reactivă), bariere celulare (de ex., PMN, macrofage).
3. Apărarea antimicrobiană specifică (imunitatea) este dobândită, necesită mai multe
zile pentru a deveni operațională și este intensificată prin expunere repetată.

7
 05/11/2022

3. Apărarea antimicrobiană specifică (imunitatea) este dobândită, necesită mai multe

zile pentru a deveni operațională și este intensificată prin expunere repetată.
Apărarea antimicrobiană specifică este reprezentată de:
a. Răspunsul imun umoral (anticorpi specifici produși de limfocite B). Anticorpii:
• neutralizează toxine și exoenzime (IgG1),
• blochează atașarea bacteriilor și virusurilor la receptori celulari,
• opsonizează bacteriile,
• au efect microbicid prin activarea complementului (IgM),
• protejează mucoasele (IgA).
b. Răspunsul imun celular (limfocite T: citotoxice / helper)
4. Nou-născutul are o receptivitate crescută la infecții cu bacili gram-negativi și
microorganisme intracelulare. Prezența IgM specifice la un nou-născut semnifică o
infecție congenitală.
47