ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 33 (1697), anul XXXIV

19 august 2022
16 pagini
4lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Alcoolul: BOLI RARE

Singurul Boala Fabry în cardiologie

pericol
Mai bine de jumătate
dintre pacienţii
cu boală Fabry pot
avea simptome de
insuficienţă cardiacă,
dureri toracice
sau aritmii. Pe
electrocardiogramă,
asociaţi cu PR scurt
sau cu incompetenţă
cronotropă trebuie
să ridice suspiciunea
de boală Fabry. Unii
pacienţi pot avea
bradicardie sinusală sau
bloc atrioventricular

din
prezenţa indicilor care să necesite
de hipertrofie de cardiostimulare.

bere
ventricul stâng PAGINA 10

U
na dintre cele mai
populare băuturi de
pe glob se prezintă
cu plusuri și minusuri,
PAGINILE 8-9 studiate atent de oamenii
de știinţă. De la hidratare
și sănătate cardiacă la
obezitate sau diabet, inclusiv OPINII
cercetătorii români au un Să avem în vedere și sportul
aport consistent în datele românesc!
știinţifice despre efectele Doar a privi munca, efortul, rezultatele
consumului de bere asupra altora nu ajută stării noastre de sănătate.
sănătăţii. Mai bine ar fi ca fiecare dintre noi
să dovedim preţuirea pentru ei prin
activitatea fizică personală, spune prof.
dr. Mircea-Ioan Popa. PAGINA 5

COMPOZIŢIA UZUALĂ A UNEI BERI LAGER,

DE TIP PILSNER
EDITORIAL
Unde ne e psihiatria
comunitară?
Psihiatria încă eșuează în a fi prezentă
Apă
Apă 92% exact acolo unde e mai mare nevoie: în
comunitate. Cât timp nu vom reuși să
Alcool 4,4% ne întoarcem către aceasta, tragediile
Fibre
Fibre 0,2% vor continua, spune dr. Vlad Stroescu.
Colesterol
Colesterol 0% PAGINA 3

Grăsime
Grăsime 0%
Carbohidraţi 3% Medic în România
Proteine
Proteine 0,3% Adrian Copcea, medic primar Diabet
Zaharat, Nutriţie
şi Boli metabolice:
Din păcate,
Sursa: www.beresanatatenutritie.ro în domeniul
CONSUMUL MODERAT DE BERE
reduce riscul mortalităţii
diabetologiei
şi al obezităţii
există
Risc mai ridicat

Risc normal
foarte multe
Risc mai scăzut
Zero Consum Consum
înşelătorii.
consum moderat excesiv
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33 Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Roxana Dumitriu

Virusul
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial

polio,
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,

în apele
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE

menajere
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,

din New
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,

York
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
În probele prelevate din virusului în apele menajere vine mite cartiere din New York rata de însă metodele de prevenţie sunt
DEMOSTENE ȘOFRON, apele menajere din New după depistarea unui caz de infecţie vaccinare este semnificativ mai simple, spun autorităţile sanita-
RAREȘ VORONEANU York a fost identificat virusul cu virusul polio soldat cu paralizie mică în comparaţie cucu altele. re: în primul rând, vaccinarea
Grafică pagina 1 polio. Acest lucru sugerează în districtul Rockland. Reprezen- Printre cartierele cu o rată mică împotriva virusului polio.
ANDREI POPESCU tanţi ai Centrului pentru Contro- de acoperire vaccinală se numără Virusul polio se răspândește ti-
că există o circulaţie intensă lul și Prevenirea Bolilor (CDC) au Williamsburg (56,3% dintre co- pic prin fecale și, în mai puţine ca-
Tehnoredactare
GINA MANCIU a virusului la nivel local, comentat că acest caz este „vârful pii sunt vaccinaţi), Battery Park zuri, prin picăturile de salivă emi-
Corectură conform specialiștilor în aisbergului”, pe lângă el fiind posi- City (58%) și Bedford-Stuyvesant/ se în timpul tusei sau strănutului.
CRISTINA ANGHEL sănătate publică. bil să existe sute de cazuri neidenti- Ocean Hill/Brownsville (58,4%). Aproximativ 90% dintre persoane-

EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2022. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
M
ajoritatea persoane-
lor din Statele Unite
ale Americii sunt
protejate împotriva
infecţiei cu virusul polio prin vac-
cinare. Seria de trei doze de vaccin
asigură protecţie de 99%. Însă per-
soanele nevaccinate și cele care nu
au primit toate dozele sunt vulnera-
bile. Pentru orice caz de infecţie cu
virusul polio, sute de persoane pot
scăpa detecţiei. În acest context,
oficialii guvernamentali au decla-
rat că vaccinarea cu schema com-
pletă este esenţială. Identificarea
ficate în comunitate. CDC a trimis o
echipă de investigare în Rockland.
Pandemia a afectat
vaccinarea
Conform datelor oficiale, aco-
perirea vaccinală a scăzut în Sta-
tele Unite începând cu 2019, astfel
că, în prezent, doar 86,2% dintre
copiii din New York cu vârste în-
tre 6 luni și 5 ani sunt vaccinaţi cu
schema completă. Unii copii au ra-
tat programările la medic pentru
vaccinare din cauza pandemiei, iar
alţii fac parte din comunităţi care
au decis să nu se vaccineze. În anu-
La nivel naţional, rata de acope-
rire vaccinală anti-polio este de
93%.
Istoricul dizabilităţii
Anterior introducerii vaccină-
rii împotriva polio, această infecţie
era considerată cea mai de temut
boală din SUA, anii ’40 însemnând
35.000 de persoane cu dizabilitate
anual prin această boală. Vaccinul
a devenit disponibil începând cu
1955 și a dus la scăderea semnifi-
cativă a numărului de cazuri.
Riscul pentru locuitorii ora-
șului New York este unul real,
le cu polio nu au simptome vizibile,
conform Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii. Unele persoane au simp-
tome pseudogripale, precum disfa-
gie, febră, fatigabilitate și greaţă.
Aproximativ 1 din 25 de pacienţi
va dezvolta meningită virală, iar
aproximativ o persoană din 200
va paraliza. Chiar și copiii care se
recuperează complet pot avea du-
reri musculare și slăbiciune la dis-
tanţă de ani de zile. Paralizia poate
determina dizabilitate permanen-
tă și chiar deces, prin afectarea
mușchilor respiratori.
https://edition.cnn.com/2022/08/12/health/polio-wastewater-
nyc/index.html
Autoritatea britanică pentru
produsele farmaceutice a aprobat
utilizarea vaccinului la adulţi și la
copii cu vârste de cel puţin 6 ani.
Dozele diferă în funcţie de grupa
de vârstă.
Criterii de eligibilitate
Comitetul pentru Vaccinare
și Imunizare din Marea Britanie a
confirmat faptul că vaccinul poate
fi administrat în toamnă următoa-
relor categorii populaţionale:
- angajaţi din sistemul medical
și social;
- persoane cu vârsta de peste 50
de ani;
- îngrijitori cu vârsta peste 16
ani;
- persoane cu vârsta de cel pu-

Prima ţară care aprobă

în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o ţin 6 ani a căror sănătate le expune
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni. unui risc crescut, inclusiv femeile
Titularii abonamentelor pe 12 luni însărcinate;
sunt creditaţi astfel: - persoane cu vârsta de cel pu-

vaccinul dual anti-COVID

– membrii Colegiului Medicilor
ţin 6 ani care locuiesc cu persoane
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
care au un sistem imunitar slăbit.
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
Spikevax nu este singurul vac-
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
cin actualizat în scopul neutraliză-
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC. Marea Britanie a devenit prima ţară care a aprobat un vaccin „dual”, care ţintește tulpina rii variantelor Omicron, un altul
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni iniţială de SARS-CoV-2 și mai recenta variantă descoperită, Omicron. aflat în curs de dezvoltare fiind cel
până joi, orele 10-15, sau prin e-mail: produs de compania Pfizer.

V
abonamente@viata-medicala.ro. Autorităţile britanice conside-
Conducerea săptămânalului accinul, produs de variantă Omicron (BA.1), apărută urma administrării vaccinului a ră că toate persoanele eligibile tre-
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor compania Moderna, iarna trecută. Studiul efectuat pe putut neutraliza varianta Omi- buie să se vaccineze cu un booster
de rubrică (persoane fizice sau juridice), va fi utilizat de brita- 437 de persoane a arătat că acest cron BA.1 și a crescut de opt ori la în toamnă, indiferent de vaccinul
ale colaboratorilor ocazionali și ale
nici în campania de vaccin bivalent este sigur și oferă pacienţii care au primit acest nou care este disponibil în acest sens.
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
imunizare din această toamnă. o protecţie imună mai bună com- vaccin. De asemenea, vaccinul a https://www.bbc.com/news/health-62548336
și le însușește, câtă vreme acestea sunt https://www.gov.uk/government/publications/regulatory-
Spikevax ţintește varianta origi- parativ cu vaccinurile anterioare. neutralizat și variantele Omicron approval-of-covid-19-vaccine-moderna/information-for-uk-
argumentate și exprimate recipients-on-covid-19-vaccine-moderna
într-un limbaj decent.
nală, apărută în Wuhan, și prima Nivelul de anticorpi produși în BA.4, BA.5. https://www.medscape.com/viewarticle/976034
Actualitate
DIGITALIZAREA,
o etapă superioară în evoluţia spitalelor
La Spitalul Clinic Judeţean de
Urgenţă „Pius Brînzeu” din Timișoara,
digitalizarea activităţii medicale
în Blocul Operator și Clinica ATI
a pornit în anul 2020, la iniţiativa
președintelui Societăţii Române de
ATI, prof. dr. Dorel Săndesc.
S
ocietatea Română de Anestezie și
Terapie Intensivă (ATI) a promovat
încă de la debutul pandemiei imple-
mentarea unui proiect major dedicat
digitalizării în ATI, având deja un exemplu
în acest sens. Exemplul menţionat de profe-
sorul Săndesc a fost implementat în urmă cu
doar câţiva ani pe platforma Institutului pen-
tru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”.
De aproximativ o lună, un sistem de di-
gitalizare funcţionează în Spitalul Clinic Ju-
deţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timișoara
Peisajul cercetării clinice în lumina provocărilor
geopolitice
R omânia găzduiește cea de-a patra
ediţie a Simpozionului Anual de Stu-
dii Clinice. Acesta va avea loc la 18 no-
iembrie, în format hibrid, sub patronajul
EUCROF (Federaţia CRO-urilor Europene)
și al ACCSCR (Asociaţia Companiilor Coor-
donatoare de Studii Clinice din România).
Studiile clinice reprezintă șansa pen-
tru pacienţi de a beneficia de îngrijire
medicală la standarde înalte și de trata-
mente salvatoare pentru boli grave, uneori
descoperite în stadiu avansat. Agenda eve-
nimentului va include impactul războiu-
lui din Ucraina asupra studiilor clinice la
nivel mondial și în Europa Centrală și de
Est, noutăţi în legislaţia privind studiile
clinice în România, experienţa studiilor
Laureat al Premiului Nobel, prezent la Cluj
UMF „Iuliu Haţieganu” a găzduit săptămâna trecută simpozionul „Keynote Speakers in Hematology”. Evenimentul a
fost prilejuit de vizita profesorului Aaron Ciechanover, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.
M edic, biochimist și profesor emerit
al Technion - Israel Institute of Te-
chnology din Haifa, Aaron Ciechanover
s-a întâlnit cu echipa Centrului de Cercetare
pentru Medicină Avansată MedFUTURE.
Alături de aceasta, el derulează un proiect
de cercetare exploratorie axat pe sistemul
(SCJUPBT). Peste 300 de persoane din te-
rapie intensivă (medici titulari, rezidenţi și
asistenţi medicali) sunt instruite în prezent
să folosească aplicaţia digitală. Ele vor putea
să folosească o foaie de observaţie electronică
și vor vedea prin intermediul ei, în orice mi-
nut, datele pacientului corelate complet de pe
mai multe canale.
Este asigurată funcţionarea continuă
Sistemul de digitalizare, după cum a
explicat prof. dr. Dorel Săndesc, implică și
echipamente de hardware: la fiecare pat de
terapie intensivă și în fiecare sală de operaţie
există un medical-computer. Aceste calcula-
toare sunt conectate în reţea și securizate cu
back-up de surse de energie, pentru a se asigu-
ra funcţionarea continuă. Și mai important
este programul pe care îl furnizează sistemul
în SCJUBPT. „La fiecare medical-computer
este un digi box (o cutie digitală – n.red.) ce
clinice desfășurate în ţara noastră în pe-
rioada pandemiei, digitalizarea cercetării
clinice în România. De asemenea, invitaţii
vor aborda regulamentele UE privind stu-
diile clinice descentralizate și hibride, de-
signuri inovatoare ale trialurilor în fazele
timpurii de dezvoltare a medicamentelor,
ubiquitin-proteazom (UPS). În cadrul său,
echipa de cercetare investighează noi me-
canisme celulare de supresare tumorală din
cadrul sistemului ubiquitin-proteazom, ce ar
putea fi folosite în viitor în scop terapeutic.
Profesorul Ciechanover, care este și di-
rectorul proiectului, este primul cercetător
preia informaţiile de la toate echipamentele
din jurul pacientului, fie că [acesta] este în
pat de terapie intensivă sau în sala de ope-
raţie”, a declarat profesorul Săndesc pentru
„Viaţa Medicală”. Astfel, parametrii funcţiilor
vitale și cei ai aparatelor de hemodializă/he-
mofiltrare etc. din sala de operaţie sunt prelu-
aţi automat și afișaţi și pe medical-compute-
rul de la fiecare pat al pacientului, conţinând
toate recomandările de îngrijire și tratament.
„Practic, avem sintetizată într-un ecran o
foaie de observaţie electronică live, continuă,
care înregistrează toate valorile. Este un salt
mare, dacă ne gândim că, până în prezent,
valorile acestea erau scrise de mână. (...) Cre-
dem că [digitalizarea] este o etapă importan-
tă de evoluţie (...) și sperăm ca strategia pe
Sănătate care prevede digitalizarea să per-
mită cât mai multor spitale să realizeze acest
proces”, a conchis președintele Societăţii
Române de ATI.
Florentina Ionescu
importanţa vocii pacienţilor în cercetarea
clinică.
Mai multe informaţii sunt disponibile pe
www.clinicaltrialsymposium.com. Până la
10 septembrie, doritorii beneficiază de tari-
fele early bird.
Dr. Mariana Minea
VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
3
care a descoperit rolul proteinei KPC1, ce
stă la baza cercetării româno-israeliene, cu
potenţiale implicaţii clinice majore. Pe lângă
rolul supresor tumoral, proiectul investighea-
ză și implicaţiile sistemului imun asupra tu-
morilor maligne, cu impact în imunoterapia
modernă.
Dorina Novac
Editorial
Unde ne e psihiatria
comunitară?
Dr. Vlad Stroescu
V iolenţa asociată bolilor psihice e rară,
statistic vorbind. Suficient de rară încât,
atunci când ea explodează din nou în conștiin-
ţa publică, cum e cazul crimelor din Bascov, să
trebuiască să reluăm discuţia despre ce poate
și ce nu poate face psihiatria pentru oamenii
aceștia și pentru societate. Din păcate, cam tot
ce poate psihiatria e să prescrie medicamen-
te. E deja ceva, pentru că fără medicamente
prog­nosticul psihozelor e mai mereu sever.
Dincolo de asta, sunt multe lucruri pe care
psihiatria nu le poate face.
Psihiatria nu poate, deocamdată, să sune
la ușa pacientului, să îl întrebe ce mai face,
dacă își ia tratamentul, dacă are un serviciu,
dacă are de mâncare. Din 2000 încoace, du-
rata spitalizărilor a scăzut dramatic, numărul
de spitale de „cronici” și cazurile „instituţio-
nalizate” – la fel, ceea ce nu poate decât să ne
bucure, pentru că e un semn de civilizaţie. Psi-
hiatria nu poate fi temnicerul societăţii. Doar
că în spaţiul dintre poarta spitalului și ușa ca-
binetului domnește încă un vid socio-existen-
ţial. Pacienţii noștri, și mai ales familiile lor,
nu sunt însoţiţi și sprijiniţi. Pentru cine are
norocul să aibă o familie, aceasta trebuie să se
descurce singură, ceea ce ne duce în preistorie,
în vremea clanurilor și gintelor. Și mă refer la
singurătatea totală: adesea, familiile trebuie
să improvizeze până și transportul copilului/
soţului/părintelui la spitalul de psihiatrie, pen-
tru că serviciul de ambulanţă și cele de ordine
publică nu au nici până azi suportul legislativ
corect, nici coordonarea necesară gestionării
cazurilor mai subtile.
Pe scurt, dacă psihiatria face eforturi ma-
jore de a ieși din periferia socială și medicală
unde a fost exilată aproape imediat după ce s-a
născut, ea încă eșuează în a fi prezentă exact
acolo unde e mai mare nevoie: în comunitate.
În mijlocul evenimentelor de zi cu zi, al teatru-
lui în care majoritatea dramelor umane se pe-
trec ne lipsesc: o bună psihiatrie de urgenţă, o
bună psihiatrie comunitară, o bună psihiatrie a
adicţiilor. Și o bună psihiatrie nu poate fi strict
medicală: numai o psihiatrie socială poate avea
șanse de a ajuta cu adevărat. Ne lipsește inter-
disciplinaritatea, lucrul bun făcut împreună
cu toţi agenţii ajutorului: psihoterapeutul, far-
macistul, asistentul comunitar, asistentul so-
cial, poliţia locală, agenţii dreptului social etc.
În ultimul deceniu, psihiatrul și psihotera-
peutul par să fi învăţat să formeze o echipă; cât
despre restul, nu ne vedem și nu comunicăm
aproape niciodată. Nu așa cum ar trebui, adică
instituţional, și nu doar prin iniţiativă eroică
privată sau ONG-istă.
Cât timp nu vom reuși să ne întoarcem că-
tre comunitatea din care oricum facem parte,
ca oameni, tragediile vor continua. Cele spec-
taculos de oribile: rar, una pe an. Cele tăcute,
suferinţele mute către care întoarcem spatele:
nenumărate pe zi.
4 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
Ana Maria Popescu: „În sportul
de înaltă performanţă, doar
detaliile fac diferenţa”
C
âștigătoare a medaliei de argint
la Jocurile Olimpice de la Tokyo,
din 2021, Ana Maria Popescu s-a
retras din activitatea competi-
ţională în luna decembrie a aceluiași an.
Am întâlnit-o, anul acesta, la jumătatea lu-
nii iunie, la masa rotundă „Homeopatia în
centrul medicinei integrative”, eveniment
organizat la București cu ocazia aniversării
a 90 de ani de existenţă a Laboratoarelor
Boiron. Mi-a vorbit despre ce înseamnă să fii
pacient-model, despre accidentările la care
sunt predispuși spadasinii și cât de mult a
ajutat-o un preparator fizic să își menţină
corpul sănătos.
Cât de important este sportul pentru dv.,
în prezent?
În ultima perioadă am avut o relaţie destul
de complicată cu sportul: pur și simplu, cred
că organismul meu a spus „OK, stop! Trebuie
să te oprești puţin!”. Am încercat să-mi ame-
najez acasă un spaţiu în care să mă bucur de
mișcare – i-am pus la încercare toată creati-
vitatea soţului meu. Avem acel spaţiu, doar
că efectiv au fost zile în care intram acolo și
nu găseam motivaţia, nu puteam să mă mișc.
Și de această dată, nemaiavând alte obiecti-
ve de îndeplinit, am ales să-mi dau timp și să
mă întorc la mișcare atunci când voi simţi
nevoia.
Cât de des faceţi mișcare?
Momentan mă antrenez de trei ori pe săptă-
mână, ceea ce este infim faţă de ce am fost
eu obișnuită să fac, dar nu vreau să pierd
contactul. Nu am vrut să prelungesc aceas-
tă perioadă, pentru că altfel riscam să mă
În scrimă, din cauza poziţiei de gardă și a deplasării apar probleme mai
ales la membrele inferioare, chiar dacă nu foarte grave, afirmă Ana Maria
Popescu (Brânză), fostă scrimeră română.
îndepărtez de sport și nu îmi doresc acest
lucru, niciodată.
Prevenţia este foarte importantă
Ce fel de controale medicale aveţi grijă să
faceţi anual?
Aici chiar pot să spun că sunt „pacientul-mo-
del”, mă laud cu acest lucru și îmi fac regulat
analizele de sânge, controlul ginecologic,
dermatologic – având în vedere că am mai
multe aluniţe pe care le ţin sub control – și,
bineînţeles, controlul stomatologic. Sunt
sfinte pentru mine și, în general, le fac fix în
prima lună a anului. Dacă e să se întâmple
ceva, măcar să știu de la început. Prevenţia
este foarte importantă pentru mine și încerc
să transmit asta și celorlalţi.
Aţi afirmat că „atunci când un sportiv
ajunge pe podium, e meritul tuturor”. Cât
de important este medicul în viaţa unui
sportiv de performanţă?
Este esenţial. Eu am avut și încă am o relaţie
extraordinară cu medicul lotului, dr. Lorena
Nicolosu. Este omul care a avut grijă de mine
și de colegele mele de echipă foarte mulţi ani
și am rămas aproape. Medicul este foarte im-
portant, pentru că în sport apar accidentări,
apar diverse probleme care trebuie soluţi-
onate din scurt, pentru că nu-ţi permiţi să
pierzi timpul. Sunt competiţii la care trebuie
să îndeplinești obiective, iar pentru mine a
fost esenţial. Să nu uităm că există și această
parte de doping (dopaj – n.red.), iar fiecare
remediu, fiecare medicament pe care îl iei,
ca sportiv, trebuie controlat. Și medicul – un
medic de încredere – te scapă pur și simplu
de acest stres suplimentar.
Articulaţiile sunt „consumabile”
Care a fost cea mai gravă sau cea mai dure-
roasă accidentare pe care aţi suferit-o? Se
pot accidenta spadasinii?
Da, cumva noi glumim între noi, deseori,
spunând că articulaţiile sunt „consumabile”,
cu toate ghilimelele de rigoare. (zâmbește)
Grupaj realizat de Florentina Ionescu
Din cauza poziţiei de gardă, a deplasării,
apar probleme – nu foarte grave – mai ales la
membrele inferioare. La mine cea mai mare
problemă a fost o condropatie de grad IV,
pe care am ajuns să o operez, la genunchiul
drept, dar asta pe final de carieră, după mai
bine de 20 de ani de performanţă. Tocmai
de aceea spun că sportul înseamnă sănăta-
te. Dar performanţa înseamnă și uzură, și
atunci, inevitabil, mai sunt probleme pentru
care trebuie să găsești rezolvare.
Aţi apelat la un preparator fizic. Cât de
mult v-a ajutat acesta?
Din păcate, în România, încă mai sunt loturi
unde antrenorul este cel care joacă roluri
multiple. Tocmai de aceea mie mi-a fost foar-
te greu să găsesc un preparator fizic care să
înţeleagă specificul sportului meu. În cele
din urmă l-am găsit pe Gabriel Ghiţă, care
mi-a fost coleg de generaţie. E fost spadasin și
acest lucru m-a ajutat teribil, pentru că a ve-
nit cu acel plus de care aveam nevoie. Pentru
că în sportul de înaltă performanţă, doar de-
taliile fac diferenţa. Practic, toţi ne atrenăm
la fel – scrima este aceeași, nu o poţi reinven-
ta –, dar acel plus pe care îl aduci, simplul fapt
că mi-a corectat o anumită mișcare, a fost un
beneficiu extraordinar pentru mine.
Ce e mai important? Minte sănătoasă sau
un corp sănătos?
Ambele. O minte sănătoasă într-un corp să-
nătos. (râde) Cu siguranţă trebuie să avem
grijă de ambele, să ne hrănim trupul, dar
și sufletul. Este important să avem grijă de
minte, mai ales că trăim vremuri destul de
neechilibrate, să spunem, destul de ciudate.
Apar din ce în ce mai multe probleme pri-
vind sănătatea mintală... Apar depresiile,
anxietatea. Sunt chestii de care nouă încă
ne este rușine să povestim, încă ne este ruși-
ne să mergem la psiholog, la psihoterapeut.
„
Dar trebuie să înţelegem că așa cum mergi
să îţi tratezi o problemă de sănătate la sto-
matolog, de exemplu, așa ai nevoie să mergi
și la psiholog. Să nu ne mai ferim de aceste
lucruri, ca să nu ajungem la probleme mai
grave, unde apare nevoia de medicaţie.
Sportul
înseamnă
sănătate,
dar performanţa
înseamnă și
uzură.
Interviu
Ieșirea din papucii de sportiv de
performanţă
Fosta scrimeră specializată pe spadă
crede că exemplul personal este cea mai
mare putere pe care o avem noi, adulţii.
Astfel, dacă cei mici – fie că vorbim despre
propriii copii, fie că vorbim despre nepoţi
– ne văd practicând un sport, îi vom încu-
raja și pe ei să facă mișcare. „Poate nu toa-
te [activităţile] sunt potrivite pentru noi!
Asta încerc să le spun și copiilor – vizavi
de sport, de [ceea] ce înseamnă o viaţă să-
nătoasă. Nu putem să facem din toţi copiii
campioni olimpici, mondiali și europeni,
dar așa cum există educaţia pentru sănăta-
te, există și educaţie prin sport”, a subliniat
Ana Maria Brânză în cadrul evenimentului
menţionat.
Sportul înseamnă sănătate, dezvolta-
re armonioasă, însă campioana olimpică
amintește că performanţa înseamnă și
uzură. Tocmai pentru că are numeroase
beneficii, sportul de masă este recomandat
la orice vârstă. „Niciodată nu este prea târ-
ziu să facem sport, să facem mișcare. Jobul
meu, peste 20 de ani, a fost să cuceresc me-
dalii. Nu mai vedeam de fiecare dată bucu-
rie. Asupra umerilor mei apăsa întotdeau-
na presiunea rezultatelor.”
După ce s-a retras, în decembrie 2021,
din activitatea competiţională, relaţia ei
cu sportul s-a schimbat. Mărturisește că în
momentul în care a ieșit la alergare și a par-
ticipat la crosuri, și-a dat seama de bucuria
și de libertatea pe care o oferă aceste activi-
tăţi. Totodată, în acea clipă și-a dat seama
ce înseamnă mișcarea ca stil de viaţă. „Ieși-
sem din papucii de sportiv de performanţă
care trebuia să îndeplinească obiective și
mă bucuram într-adevăr de ce înseamnă
această mișcare.”
I s-a dat șansa să greșească
Un alt subiect esenţial pe care l-a adus
în discuţie fosta scrimeră a fost relaţia ado-
lescenţilor cu sportul, amintind ce rol au
adulţii în educarea lor: „Este important ca
de mici să cunoască beneficiile sportului,
să aibă acces la informaţie. Datoria noastră
de adulţi este să le oferim informaţia. Dar
din punctul meu de vedere, trebuie să îi lă-
săm pe ei să aleagă”.
Din fericire, afirmă Ana Maria Brânză,
ea a a avut norocul să se nască într-o familie
cu părinţi care i-au dat șansa să greșească:
„Mi-au permis să greșesc, m-au lăsat pe
mine să aleg, deși primul sport pe care ei
l-au ales pentru mine a fost tenisul de câmp.
S-a dovedit a fi greșit”. Ulterior, a desco-
perit scrima și a rămas în acest domeniu
peste două decenii.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
5

D’ale Rezidenţiatului Mai târziu, am început să pre- aceea, orele pe care nu le petre-

Un vis neclar
zint și informaţii legate de Derma- ceam cu băiatul meu, atunci când
tologie în mediul virtual, pentru că învăţam, încercam să fie cât mai
mi-am dorit să ofer explicaţii cât productive, altfel simţeam că ele
mai clare privind prevenţia anu- ar fi fost doar un timp pierdut pe
mitor boli, bazându-mă în acest care nu îl petreceam cu cel mic.
De cele mai multe ori, cred că specialitatea este cea scop, desigur, pe variate studii de Recunosc că m-a motivat extrem
care te alege. Chiar dacă nu am știut de la început că specialitate. În prezent, încerc să de mult faptul că îl aveam. El m-a
dermatovenerologia va deveni profesia mea de suflet, în am un program cât mai bine orga- maturizat și m-a făcut să înţeleg
nizat, astfel încât să pot să mă îm- că a avea un copil, fiind în același
timpul stagiilor în alte domenii mă gândeam că nu mă văd
part între spital, familie și partea timp și medic, este posibil, doar
făcând altceva. Deși toate specialităţile sunt frumoase, nu le de online. că trebuie să înveţi să îţi gestio-
vedeam potrivite pentru mine. nezi bine timpul. Ceea ce făceam
Oportunităţile trebuie înainte într-o oră acum fac în 30
Povestea mea legată de alege- dragoste la prima vedere. Medicul create de minute. Am liste și listuţe cu
rea specialităţii Dermatovenero- meu îndrumător, colegii, patologii- Rezidenţiatul vine cu multe ceea ce îmi propun să fac a doua
logie a început chiar spre finalul le atât de diverse și corelate cu atât oportunităţi, dar trebuie să ni le și zi și încerc să duc la capăt aceste
facultăţii. Am născut un băieţel de multe alte specialităţi au fost creăm singuri, pentru că, în cele sarcini. Câteodată îmi iese, câte-
minunat, în anul VI, și nu eram mai mult decât îmi puteam imagi- Dr. Georgiana Gheba din urmă, scopul nostru este de odată nu.
întru totul sigură ce specialitate să na și dori atunci când am hotărât pandemia. Mi-a fost foarte greu să a ajuta oamenii, de a-i face atenţi În concluzie, pot spune că
îmi aleg. Faptul că Dermatologia să aleg Medicina. mă despart de Dermatologie, și nu la anumite metode de prevenţie cel mai important lucru pe care
va deveni profesia mea de suflet, aveam nicio idee cu privire la ceea și, nu în ultimul rând, de a le oferi îl putem face, dacă ne dorim cu
pe vremea când mă mai odihneam Adaptarea în pandemie, o ce va urma sau cât va dura această tratament. Dacă am stăpâni mai adevărat ceva, este să lăsăm fri-
pe câte un scaun în stagiul de der- necesitate situaţie. Știam doar că trebuie să bine metodele de prevenţie și am ca deoparte și să urmăm calea
ma, cu burtica de opt luni, părea În anul doi de rezidenţiat a în- mă adaptez cumva, iar în timpul fi mai informaţi din surse sigu- pe care o considerăm potrivi-
mai mult un vis neclar decât re- ceput pandemia, iar spitalul nos- rămas în afara secţiei să continui re, alta ar fi și adresabilitatea la tă pentru noi. Dacă pe drum se
zultatul unei decizii. Tind să cred tru, fiind unul de boli infecţioase, pregătirea în domeniul meu. Așa medic. strecoară și probleme, vom ști că
că rozaceea, patologia cutanată a preluat cazuri de COVID și în se face că am început masteratul Este greu să ai un copil în ulti- a fost alegerea noastră și asta ne
cronică cu care mă confrunt, a secţia de dermatologie, astfel că „Formularea și Evaluarea Produ- mul an de facultate? Cu siguran- va ajuta să găsim o cale pentru a
avut și ea un rol în urmarea acestei activitatea noastră ca rezidenţi sului Dermato-Cosmetic” la UMF ţă este o mare provocare, pentru le depăși. În fond, orice critică
opţiuni. Ţin minte și acum prima a fost canalizată aproape în în- Timișoara, cursurile fiind online că se suprapune cu momentul sau impas poate anticipa un pas
zi de rezidenţiat în clinică: a fost tregime spre susţinerea luptei cu în acea perioadă. în care îţi alegi specialitatea. De înainte!

Să avem PACIENT ÎN COMĂ,

în vedere la terapie intensivă
și sportul
Unii dintre noi au avut sau poate
(sper că nu) vor avea pe cineva drag
sau apropiat în comă într-o secţie de
posibilă. Ghinionul a fost că după duminică
a urmat ziua de luni, la fel, zi de sărbătoare –
Sf. Maria.

românesc!
Doar a privi munca, efortul,
rezultatele altora nu ajută stării
noastre de sănătate.
Printre sfaturile privind viitorul unui
medic bun sau foarte bun, în fiecare an
discut și despre importanţa exerciţiului
fizic. Nu cred că un student la Medicină
ar trebui să caute să obţină scutire pen-
tru orele de sport. Studentul medicinist,
atunci când va termina facultatea, va
avea în mâna sa viaţa sau soarta unui om.
Ca să reziste atât în cei șase ani, cât și ul-
terior, trebuie să aibă și o rezistenţă fizică
adecvată, iar pentru aceasta are nevoie de
exerciţiu fizic, are nevoie de sport.
Am constatat cu mâhnire, într-o ac-
tivitate care a cumulat mai multe zeci de
ani, că rareori modelul pozitiv este cel
urmat. Este ceva ce ar trebui nu doar să
dea de gândit, ci ar fi bine să ducă la re-
acţii de schimbare, înspre pozitiv. Totuși,
acum nu doresc să discut aceste aspecte,
ci oportunitatea trezirii atitudinii pro-
sport, datorată mai multor evenimente
venite într-o succesiune remarcabilă.
Modele de urmat
Am practicat cândva tenisul la un club
sportiv, iar ca student m-am bucurat de
sprijinul și chiar de aprecierea profeso-
rilor de profil din facultate. Ca atare, cel
mai atras sunt de „sportul în alb” și iată
că unul dintre primele exemple este dat
de două junioare care au disputat finala
„under 14” nu oriunde, ci la Wimbledon.
Alexia a învins, fiind a treia româncă pre-
miată cu un trofeu de Grand Slam la juni-
ori (după Mariana Simionescu și Simona
Halep).
Ceea ce mi s-a părut extraordinar a
fost că tinerele finaliste s-au antrenat îm-
preună chiar și înainte de meciul în care
deveneau adversare. O remarcabilă dova-
dă de sportivitate!
Aissia a început performanţa în te-
nis, dar a trecut la înot, unde la numai 13
ani a reușit să doboare recordul Dianei
Mocanu. Să vedem ce va urma. Tenis,
înot… cum să uităm prestaţia de la Olim-
piadă, apoi la Campionatul European de
juniori și iată, de curând, două medalii la
două dintre probele cele mai importante
ale Europenelor la înot? Este cert despre
cine vorbim: David Popovici!
Irina a câștigat la Palermo, Ana a câș-
tigat la Iași, iar Simona s-a impus la To-
ronto (în turnee de tenis de câmp). După
ultima victorie, românca este din nou în
primele 10 din lume. Eugen este campion
european la ParaTir cu arcul.
Sabrina și Amalia au adus României
patru medalii la Campionatele Europene
de gimnastică artistică pentru junioare.
Alte patru medalii au fost aduse în ţară de
la Varese (Italia) de tinerii „under 19”, la
Campionatul Mondial de canotaj. Cătălin
a câștigat medalia de aur la canoe simplu,
1.000 m, la Campionatul Mondial.
Pentru ce să mă bucur mai întâi?
Performanţele de la München (meda-
lii în toate finalele la care românii au par-
ticipat) sunt, de asemenea, extraordinare
(aur la 8+1 fete, aur la simplu feminin, aur
la dublu vâsle feminin, aur la dublu rame
fete, aur la dublu rame băieţi, bronz la
patru rame fete, patru rame băieţi și pa-
tru vâsle băieţi; bronz cu valoare de aur).
Între toate ţările europene participante
(Campionatele Europene de canotaj),
România a ocupat locul al doilea la
numărul de medalii!
Ce să laud și pentru ce să mă bucur
mai întâi? Am remarcat efortul extraor-
dinar din timpul competiţiei (dar efortul
de pregătire a tuturor acestor victorii?).
Trebuie să avem în vedere sportul ro-
mânesc și performanţele deosebite din
ultimele luni. Însă mai mult și mai bine ar
fi ca fiecare dintre noi, la nivelul nostru,
nu doar să ne mândrim cu rezultatele lor,
ci să dovedim preţuirea pentru ei prin
activitatea fizică personală și prin rezul-
tate cât mai bune, fiecare acolo unde ne
desfășurăm activitatea.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
terapie intensivă. Trebuie vizitat,
poate fi vizitat... ce percepe acel
pacient din prezenţa noastră la
patul lui?
Personal, mă confrunt cu o asemenea situ-
aţie. Pentru a primi accesul la o vizită pe Sec-
ţia de Terapie Intensivă am depus o cerere la
spital cu precizarea motivului vizitei. E vorba
de o rudă apropiată care a suferit un accident
vascular cerebral.
Ziua următoare am primit acordul pentru
a-mi vizita ruda care, am înţeles din relatările
medicului, un tânăr medic specialist, se află
într-o stare foarte gravă. Din cele văzute la faţa
locului și în urma discuţiei cu colegul medic,
am realizat că prognosticul este unul extrem
de rezervat, considerând și vârsta înaintată
a celui drag. Îngrijirile medicale pe care paci-
entul le primea pot spune că erau bune. Mi s-a
permis chiar să-l ating, să-i strâng mâna pen-
tru a-i semnaliza prezenţa mea acolo, cu spe-
ranţa că astfel îl pot ajuta cumva. Am plecat
de la spital cu sufletul oarecum împăcat și mai
optimist decât venisem. Era pe mâini bune.
Omenia, empatia...
Accidentul vascular cerebral a avut loc în
noaptea de duminică spre luni, prima vizită
fiind posibilă abia joi ce a urmat. Vineri la re-
venire, nu mi-a mai fost acceptată o nouă vi-
zită. Sâmbătă, o nouă încercare. Tot degeaba.
Persoana care mi-a răspuns la numărul de te-
lefon al spitalului m-a rugat foarte politicos să
înţeleg că fiind sfârșit de săptămână și având
un număr redus de personal, vizita nu mai este
Apar, vrând-nevrând, multe întrebări la
care nu ai un răspuns imediat cât de cât mul-
ţumitor: „Percepe pacientul comatos ce se
întâmplă în jur sau cu el?”, „Percepe prezenţa
noastră lângă el?”, „Ce înţelege personalul sec-
ţiei din prezenţa noastră zilnică la pacient?”,
„Cum este interpretată lipsa noastră zilnică
la pacient? Ca un abandon din partea famili-
ei, lipsă de interes, îl tratează cumva altfel? Îl
abandonează și personalul oarecum?”.
Din viaţa de zi cu zi simţim tot mai intens
că noţiunile „omenie” și „empatie” sunt din ce
în ce mai puţin prezente și probabil într-o bună
zi vor fi scoase și din dicţionare, nemaiputând
fi explicate copiilor. Exemple nu prea vor mai
avea. Politicienii cu siguranţă nu le mai cunosc
de 30 de ani.
Sentimentul de milă
Este greu de imaginat cum poate lucra
personalul medical numai cu pacienţi aflaţi în
comă, fără să vadă un aparţinător. Este oare-
cum asemănător cu prestaţia unei orchestre cu
sala goală, sau un pictor a cărui expoziţie este
vizitată numai de nevăzători ori un profesor
predând într-o clasă goală. Pandemia a creat
deja asemenea situaţii și, în realitate, suntem
afectaţi și schimbaţi după acești doi ani.
Sentimentul de milă îi este adresat paci-
entului, personalului medical, dar și rudelor
abandonate care așteaptă informaţii de la
portarul și telefonista spitalului. Cum pleacă
zilnic acasă acel medic și personalul medical,
uitaţi în salon între pacienţii comatoși liniștiţi,
intubaţi, care nu mai au nicio dorinţă, nicio
nouă problemă și nici nu dau de înţeles că le
mulţumesc pentru îngrijirea acordată? Cine și
cum îi mai poate ajuta pe acești oameni? Mai e
loc de omenie și empatie aici?
În aceste zile mi-a venit în minte relatarea
unei tinere mame care, suferind un accident
vascular major înainte de termenul de naștere
a copilului ei, a intrat în comă. Această stare a
durat zece ani. Fetiţa ei a văzut lumina zilei în
urma unei cezariene.
Mama a relatat că a simţit cum copila i-a
fost pusă zilnic pe piept, a ascultat muzica
pe care o asculta micuţa și basmele ce îi erau
povestite acesteia de alţii. A trăit cu ea toată
această perioadă pe secţia de terapie intensivă.
Prof. dr. Ion Christian Chiricuţă
6 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33 Opinii

Are „Jurământul lui

Hipocrate” valoare legală?
Chiar dacă ceremonia de

Orson Welles,
jurământului este următorul: «Jur stabiliţi în străinătate și care doresc
rostire a Jurământului lui că voi spune adevărul și că nu voi să exercite profesia în România; b)
Hipocrate, de la absolvirea ascunde nimic din ceea ce știu. Așa medicilor cetăţeni ai unui stat mem-

iodura de potasiu și
să-mi ajute Dumnezeu!»”. bru al Uniunii Europene, ai unui stat
facultăţii, pare din exterior
Din cele menţionate, observăm aparţinând Spaţiului Economic Eu-
o chestiune pur formală, în că aceste proceduri se desfășoară în ropean sau al Confederaţiei Elveţie-
spate se ascund și câteva

respectul colegial
faţa instanţei de judecată. Ceea ce în- ne, stabiliţi în România; c) medicilor
lucruri care ţin de etică, seamnă că există reguli care trebuie cetăţeni ai unui stat membru al Uniu-
moralitate și legislativ. respectate cu stricteţe, acestea fiind nii Europene, ai unui stat aparţinând
consemnate în cadrul sistemului le- Spaţiului Economic European sau ai
Cea mai mare panică indusă din greșeală în istoria Deși pare o chestiune puţin for- gislativ. Mai trebuie să vă amintesc Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în
omenirii s-a petrecut la 30 octombrie 1938, în America, ţată, sunt curios câţi dintre dum- și faptul că nu doar medicii depun un unul dintre aceste state și care soli-
neavoastră și-au pus următoarea jurământ, ci și avocaţii, militarii, ju- cită intrarea în profesie în România.
prin difuzarea teatrului radiofonic „Războiul lumilor”,
întrebare retorică: are „Jurământul decătorii și așa mai departe. Așadar, în zilele noastre, după
o dramatizare radiofonică după cartea cu același nume lui Hipocrate” o adevărată valoare cum am menţionat deja, acest arti-
a scriitorului englez H.G. Wells. legală? Legal vs. etic col a fost abrogat. Cu toate acestea,
În sfera dreptului, jurământul Dar acum să ne concentrăm pu- dacă înainte era o condiţie formală
Peste un milion de americani, dintre cei circa șase milioane ocupă un loc foarte important, astfel ţin pe profesioniștii din sectorul me- de primire în Colegiul Medicilor din
care audiau piesa, s-au panicat. Unii dintre ei s-au speriat atât încât anumite proceduri judiciare dical. Art. 378 din Legea nr. 95/2006 România, condiţie care astăzi nu
de tare încât fie au fugit din orașe, fie au căutat navele marţiene nu ar putea avea loc fără acest proce- privind reforma în domeniul sănătă- mai există din punct de vedere legal,
pentru a le lichida. deu. Dovadă în acest sens stau dispo- ţii a fost abrogat, dar prezintă inte- „Jurământul lui Hipocrate” conduce
Istoria a reţinut această „realizare” ziţiile art. 319 din noul Cod de proce- res, astfel încât îl vom menţiona. Pe doar spre o zonă a eticii, dar nu spre
ca fiind „cea mai mare panică indusă din dură civilă care menţionează faptul când se afla în vigoare, textul de lege una a răspunderii, indiferent că este
greșeală din istoria omenirii”. Se consideră că „Înainte de a fi ascultat, martorul sublinia că medicul trebuie să depu- ea penală, administrativă ori civi-
că, pe de-o parte, a fost o „mică greșeală depune următorul jurământ: «Jur nă „Jurământul lui Hipocrate” așa lă. Așadar, chiar dacă de iure nu re-
de comunicare” voită (regizorul George că voi spune adevărul și că nu voi cum a fost adoptat acesta de Asocia- prezintă nimic, de facto, ceremonia
Orson Welles a lăsat să se înţeleagă că ar ascunde nimic din ceea ce știu. Așa ţia Medicală Mondială, în cadrul De- rostirii este una impresionantă, iar
fi o invazie reală, mulţi dintre americani să-mi ajute Dumnezeu!»”. În sfera claraţiei de la Geneva, din anul 1975. rostirea putem să o privim ca o mul-
crezând că ascultă un buletin de știri în procedurii penale este subliniată din De asemenea, alin. (2) stabilea titudine de sfaturi acordate tinerilor
Dr. Valentin direct), iar pe de altă parte, a fost naivitatea nou importanţa jurământului. Art. faptul că aceste prevederi se apli- medici aflaţi la începutul carierei.
Pantea, ascultătorilor (prea puţini s-au gândit să 121 alin. (3) prevede faptul că „Textul că: a) medicilor cetăţeni români Drd. Rareș Voroneanu
medic primar MF verifice informaţiile).
OAMGMAMR
Congresul ICN 2023:
Vinovatul de serviciu
La o scară ceva mai mică, zilele trecute am trecut și noi pe
lângă o „explozie nucleară” când televiziunile prezentau mesajul
ministrului Sănătăţii, care îndruma pacienţii să se prezinte „cât
mai repede” la medicul de familie pentru a primi reţeta pentru
pastilele cu iod. Din păcate, unii dintre pacienţi chiar s-au grăbit
apel pentru rezumate
la cabinetele de medicină de familie pentru mult dorita reţetă, de
parcă explozia nucleară era iminentă. Toate acestea s-au întâmplat Consiliul Internaţional al Asisten- Consiliul Reprezentanţilor Asoci-
în ciuda ordinului emis de același ministru, care spune clar că ţilor Medicali (ICN) lansează Apelul* aţiilor Naţionale de Nursing, forumul
„reţeta se va elibera începând cu prima consultaţie acordată de pentru rezumate pentru Congresul de conducere global al ICN, se va reuni
medicul de familie”.
Din păcate, cu această ocazie am văzut și reacţii lipsite de
ICN 2023. Rezumatele pot fi trimise
începând cu 1 septembrie 2022 pen-
înaintea Congresului, în perioada 29
iunie - 1 iulie 2023.
Spitalul Uromed
colegialitate din partea unor confraţi, care au criticat medicii de tru prezentări orale sau e-poster, în Cele opt subteme ale Congresului din Păulești,
familie pentru că nu se grăbesc să elibereze reţeta cu iod, pentru cadrul celor opt subteme, prezentate 2023 sunt:
că „doar se plâng și nu fac nimic”, uitând că și ziua unui medic de mai jos. Sistemul de depunere onli- 1. Leadership în profesia de asis- Prahova,
familie are tot 24 de ore. Eu cred că e ușor de înţeles că atunci când ne va fi deschis până la 31 octombrie tent medical: influenţarea viitorului angajează medici specialiști/
ai deja 20 de pacienţi programaţi pentru consultaţiile curente, 2022. îngrijirilor de sănătate; primari pentru specialitățile
mai ai încă două-trei urgenţe care vin la cabinet fără programare, Având ca temă „Nurses together: 2. Rolul esenţial al asistenţilor me- Neurologie,
și-ţi mai vin încă 10-20 de pacienţi care doresc să primească reţeta A force for global health” („Asisten- dicali în gestionarea dezastrelor și a Cardiologie,
pentru iod „cât mai repede” (așa cum le-a spus la TV domnul ţii medicali împreună: o forţă pentru situaţiilor de urgenţă; Diabet, Nutriție și Boli

ministru), ai o problemă cu timpul alocat consultaţiilor și cu Metabolice,
eficienţa serviciului medical efectuat. Medicină Internă,
La un calcul rapid, ţinând cont că pentru o astfel de reţetă ai Gastroenterologie,
nevoie de minimum șapte minute (de la intrarea pacientului în Urologie,
cabinet, comunicarea cu pacientul – ce dorește, ce trebuie să facă Ortopedie,
etc. –, scrierea reţetei și până la ieșirea lui din cabinet) și înmulţind Chirurgie Vasculară,
doar cu 10 astfel de pacienţi/zi, se observă ca programul de lucru al Chirurgie plastică și
microchirurgie reconstructivă
medicului de familie ar trebui prelungit cu minimum o oră.
și medic specialist
Anestezie și Terapie intensivă.
Acid în loc de bază sănătatea globală”), Congresul, cu 3. Conducerea practicii profesio-
Fără a fi maliţios, vreau să le explic acestor colegi că unul din participare fizică, se va desfășura în nale a asistenţei medicale, prin inter- Ne dorim în echipă persoane
rolurile fundamentale ale medicinei de familie este de a salva perioada 1-5 iulie 2023 la Montreal, mediul reglementării și al educaţiei; profesioniste, care să pună
resurse și timp pentru sistemul medical, permiţând medicilor Canada. 4. Îmbunătăţirea calităţii și a pe primul plan sănătatea și
din ambulatorii și spitale să se ocupe de cazurile grave. Prin Organizat de ICN, în parteneriat siguranţei furnizării serviciilor de mulțumirea fiecărui pacient al
rezolvarea cazurilor ușoare și medii (medicul de familie rezolvă cu Asociaţia Asistenţilor Medicali îngrijire; Spitalului Uromed!
cel puţin trei sferturi dintre cazurile care se prezintă în cabinet) din Canada, această manifestare in- 5. Progresul practicii asistenţei
și îndrumarea corectă a pacienţilor în sistemul medical (doar la ternaţională va reuni forţa celor 28 medicale: depășirea limitelor; Mai multe detalii se pot obţine
medicul de familie și în UPU pacienţii se prezintă fără o selecţie de milioane de asistenţi medicali din 6. Dezvoltarea și susţinerea for- pe e-mail, la
și îndrumare medicală prealabilă), medicina de familie facilitează întreaga lume, pentru a analiza mo- ţei de muncă din domeniul asistenţei contact@spitaluluromed.ro sau
munca medicilor din ambulatorii și spitale. Niciun sistem medical dul în care se pot valorifica lecţiile medicale; la numerele de telefon
modern nu-și dorește ca medicii de familie să facă grevă, pentru că învăţate din pandemie: de la necesi- 7. Promovarea și facilitarea unor 0722.282.241 și 0799.977.438.
atunci cei din UPU, ambulatorii și spitale ar fi sufocaţi de pacienţi. tatea de a proteja drepturile asisten- comunităţi mai sănătoase;
De aceea, în Uniunea Europeană se pune bază pe medicina de ţilor medicali la condiţii de muncă și 8. Abordarea priorităţilor de să- Spitalul Uromed este un spital
familie (din păcate la noi parcă se pune „acid”!). salarii decente, până la modul în care nătate globală și consolidarea siste- privat multidisciplinar, dotat
La final vreau să amintesc că în urmă cu vreo două luni putem impulsiona leadershipul în melor de sănătate. cu cinci săli de operație, cu
o capacitate de 102 paturi,
explicam că distribuirea comprimatelor de iodură de potasiu profesia de asistent medical și a avea Pe site-ul Congresului** vor fi
Unitate de Anestezie şi Terapie
în sine nu ar fi o activitate grea, dificilă fiind doar birocraţia un impact mai mare asupra politici- publicate informaţii suplimentare și
Intensivă, saloane și rezerve
generată de această activitate. Din păcate, practica actuală arată lor de sănătate de la toate nivelurile. actualizări periodice referitoare la
dotate și amenajate conform
că farmaciile care au intrat în acest program au de scris multe De asemenea, evenimentul va eviden- programul evenimentului. standardelor și oferă servicii
„hârtii”/documente pentru a justifica distribuirea produsului. Și ţia importanţa unităţii, solidarităţii Biroul de presă al ICN, de spitalizare de zi și continuă
nu ar fi exclus ca această activitate birocratică să coste mai mult și colaborării, pe măsură ce asistenţii traducere OAMGMAMR pentru toate categoriile de
decât tabletele distribuite. Oare întâmplător avem, procentual, cel medicali se reunesc ca o forţă pentru *https://icncongress2023.org/wp-content/uploads/sites/24/2022/07/
ICN-CallForAbstract-2023-EN_Web-1.pdf pacienți, atât din Prahova, cât
mai mare aparat birocratic din UE? sănătatea globală. **https://icncongress2023.org/
și din țară.
Opinii
A doua opinie
În ultimele decenii, în media noastră se vehiculează tot mai apăsat
conceptul celei de „a doua opinii” în medicină. Conceptul este menit să
reducă incidenţa incertitudinilor și a erorilor medicale, avizând marele
public că e vorba de un drept consfinţit de lege, dar ignorat.
Mărturisesc că de-a lun-
gul carierei mele am cunoscut
profesioniști de valoare care
întrerupeau orice dialog dacă
bolnavul avea nefericita inspi-
raţie să afirme că fusese văzut și
de alţi confraţi. La rugămintea
unor apropiaţi de a le facilita
consultul la o anumită somi-
tate, le atrăgeam atenţia ca nu
cumva să spună că au mai fost
examinaţi de alţi specialiști. Dr. Virgil
Un asemenea mod de a pro- Răzeșu
ceda nu era cutumă naţională.
Lucrurile se petreceau peste tot în lume.
Drept dovadă stau numeroasele relatări ale
istoriei medicinei, privitoare la asemenea
manifestări, nu de puţine ori asezonate cu
săgeţi mai mult sau mai puţin vitriolate la
adresa confratelui deja consultat.
În paralel cu circulaţia neîngrădită a in-
formaţiei și cu înmulţirea și diversificarea
fără precedent a modalităţilor diagnostice
și terapeutice, s-au produs revirimente ma-
jore în atitudinea profesioniștilor. În acest
sens se înscrie și reactualizarea conceptului
de „a doua opinie”, dincolo de orice reticen-
ţă și exprimată deschis, fără echivoc: „Am
văzut despre ce e vorba; vă propun urmă-
toarea cale de urmat, dar aveţi libertatea să
consultaţi și alţi specialiști, ca să aflaţi și alte
păreri”.
Armă cu două tăișuri
La o primă privire, această modalitate
de abordare a bolnavilor ar fi benefică. Cine
nu știe că orice acţiune trecută prin judecata
și filtrul mai multor specialiști are mai mul-
te șanse de reușită? Și apoi, pe bună drep-
tate, înţelepciunea populară ne spune că
atunci când doi îţi dau același sfat este bine
să-i asculţi.
Cu toate acestea, nu trebuie să afișăm
un entuziasm fără limite faţă de o aseme-
nea eventualitate, o armă cu două tăișuri și
dominată de risc. Nu trebuie să ne jucăm cu
vorbele, să jonglăm cu noţiuni versatile și
cu impact major la marele public. Riscurile
de a compromite esenţa și fundamentele
medicinei sunt deosebit de mari. Bolnavul
zilelor noastre nu mai seamănă cu cel de
acum un sfert de veac, el nu mai acceptă un
diagnostic, oricât ar fi de corect, dacă nu
este dublat de modalităţile diagnostice pe
care le cunoaște și pe care le solicită: „Cum,
ce fel de diagnostic, fără ecografie, fără
RMN sau CT?”.
Pe de altă parte, nici libertatea de cu-
vânt a unor persoane care nu au nici în
clin nici în mânecă cu medicina nu este
de bun augur. Ne-au costat
foarte mult lecţiile dure și
amare ale luărilor de poziţie îm-
potriva vaccinărilor aparţinând
unor neaveniţi, care au reactua-
lizat, condamnabil, sub umbrela
CNA, capitolul rujeolei, cu atâ-
tea victime nevinovate și cu răs-
pândirea zvonurilor false des-
pre autismul postvaccinal. Ca
să nu mai vorbim de compromi-
terea campaniei de prevenire a
cancerului de col uterin la fetiţe.
De la caz la caz
Încercând să deslușim virtuţile celei de
„a doua opinii”, trebuie să spunem, înainte
de toate, că, generalizându-le, riscăm să in-
ducem în conștiinţa bolnavilor nesiguranţa
și neîncrederea în profesionistul la care au
apelat. Ceea ce nu este de dorit. Decredi-
bilizarea profesiei nu poate fi benefică, în
primul rând pentru bolnav.
Pe de altă parte, nu putem ocoli o între-
bare logică: oare ce s-ar întâmpla dacă toţi
bolnavii ar apela, fără excepţie, la o a doua
opinie? Ar putea societatea noastră să facă
faţă unei asemenea solicitări, respectiv du-
blării numărului de consultaţii? Răspunsul
ne poate pune în mare încurcătură.
Ca să nu mai vorbim că există posibili-
tatea ca în cazul unor opinii total opuse (ni-
mic mai firesc și posibil) să se reclame o a
treia, care să tranșeze între cele două deja
exprimate, cu întregul cortegiu de repetare
sau refacere a unor modalităţi de explora-
re și diagnostic. Personal, când m-am aflat
într-o situaţie asemănătoare și am apelat la
un confrate, am făcut abstracţie de postura
de medic și am acceptat fără rezerve hotă-
rârile sale.
În cele din urmă, fără a nega locul și va-
loarea celei de „a doua opinii”, cred că aceas-
tă modalitate trebuie rezervată cazurilor cu
totul și cu totul dificile, ieșite din comun,
cu diagnostic ezitant sau greu de conturat,
de care medicina nu este scutită. Astfel de
pacienţi reclamă cooperarea unui număr
mai mare de specialiști, dar situaţia se în-
cadrează în limitele consultului interdisci-
plinar corect realizat, singurul capabil de a
clarifica toate aspectele cazului.
Pentru situaţiile comune, obișnuite,
pledez pentru profesionalismul fără cusur
al medicului, la toate palierele posibile, sus-
ţinut de achiziţiile medicinei moderne, în
cadrul unui dialog prelungit cu bolnavul, în
unităţi bine dotate și cotate, care se bucură
de prestigiul conferit tocmai de bolnavii
care le-au abordat.
CMMB
Ce se întâmplă cu
Registrul Electronic
Naţional de Vaccinare?
RENV este un pas înainte în
sistemul de sănătate românesc
și bătătorește calea pentru o
digitalizare mai amplă a sistemului,
așa cum este prevăzută și în Planul
Naţional de Redresare și Rezilienţă,
la mai multe niveluri, până în anul
2026.
Noua versiune a Registrului Electronic
Naţional de Vaccinare (RENV) a fost lansată
de Institutul Naţional de Sănătate Publică
(INSP) la 4 iulie și a generat multiple critici
din partea utilizatorilor, din cauza proble-
melor legate de baza de date și funcţionarea
generală a platformei. Medicii de familie au
reclamat dispariţia înregistrărilor anterioa-
re despre vaccinări, unele chiar și din urmă
cu 10-15 ani, dar și imposibilitatea înregis-
trării unor vaccinări noi, realizate în luna
iulie.
Ce este de fapt RENV?
Aprobat printr-un ordin de ministru în
luna august 2011, RENV - prima versiune -
s-a dorit a fi un sistem informatic unic la ni-
vel naţional pentru baza tehnică de date pri-
vind vaccinările copiilor şi adolescenţilor
din România, structurată pe înregistrări
individuale, cu asigurarea confidenţialită-
ţii datelor cu caracter personal. Cabinetele
de medicina familiei și maternităţile publi-
ce și private aveau obligaţia utilizării RENV.
Suplimentar, cabinetele de medicina famili-
ei au avut obligaţia înregistrării în decursul
a șase luni a tuturor vaccinărilor copiilor
născuţi începând cu anul 2007.
Actualizat printr-o hotărâre a Guvernu-
lui în luna mai 2022, noul RENV își propune,
prin cea mai nouă variantă a sa, să fie baza
tehnică de date privind vaccinarea persoa-
nelor din România, indiferent de vârsta per-
soanei, tipul vaccinului și locul administării
acestuia. Obligaţia utilizării RENV revine de
data aceasta tuturor furnizorilor de servicii
medicale care prestează servicii de vaccinare,
indiferent de forma de organizare a asistenţei
medicale în cadrul sistemului public și privat.
Pentru prima oară în istoria RENV, Hotărârea
Guvernului nr. 697/2022 a introdus și sancţi-
uni pentru nerespectarea obligaţiilor.
Înregistrări în timp real
Înregistrarea vaccinărilor trebuie re-
alizată în timp real, în ziua administrării
Mulţumim și pe această cale doamnei doctor Nicoleta Ilias, medic specialist
Pediatrie, și echipei de la Spitalul Municipal Mangalia, Secţia de pediatrie. Servicii
medicale de excepţie, un om deosebit și foarte implicat în această delicată și impor-
tantă profesie, aceea de a le trata și vindeca pe cele mai dragi fiinţe, copiii.
VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
7
vaccinului, pentru sincronizarea stocurilor
de vaccin la nivel naţional. Noua versiune
conţine și evidenţa stocurilor dozelor de
vaccin achiziţionate de Ministerul Sănă-
tăţii în cadrul Programului Naţional de
Vaccinare, doze distribuite prin Direcţiile
de Sănătate Publică maternităţilor și uni-
tăţilor medicale în care lucrează medicii
vaccinatori.
Dacă prima versiune a registrului
conţinea date doar despre vaccinurile
administrate copiilor și adolescenţilor,
actuala versiune conţine date despre toa-
te vaccinurile administrate pe teritoriul
României, fie că discutăm despre vaccinul
contra gripei, COVID-19 sau alte vaccinuri
opţionale achiziţionate de părinţi sau per-
soanele care doresc să se vaccineze.
Măsura în care toate unităţile medicale
vor respecta prevederile legale și vor înre-
gistra aceste informaţii în registru depinde
de capacitatea și voinţa Ministerului Sănă-
tăţii de a controla aceste lucruri, mai ales în
unităţile medicale private, prin intermediul
Direcţilor de Sănătate Publică și Inspecţiei
Sanitare de Stat. Sancţiunile nou introduse
nu sunt neglijabile, pornind de la avertis-
ment la amendă în cuantum de 5.000 de lei.
Raportare integral digitală
Criticile aduse INSP și RENV de medicii
de familie pe parcursul lunii iulie au vizat
mai multe aspecte. Lipsa înregistrărilor din
baza de date atât pentru unii copii născuţi
începând cu 2007, cât și a unor copii născuţi
în anul 2022. Imposibilitatea înregistrării
unor vaccinuri administrate în luna iulie
2022, dacă în RENV lipseau înregistrări-
le anterioare. Imposibilitatea înregistrării
ulterioare a vaccinărilor și corectării da-
telor introduse greșit. Absenţa unui ma-
nual de utilizare complet anterior lansării
versiunii noi.
Din fericire, cu sprijinul medicilor de
familie, echipa tehnică a INSP a reușit să
soluţioneze majoritatea problemelor până
la finalul lunii iulie. Manualul de utilizare
actualizat urmează să apară, iar raportarea
activităţii de vaccinare se realizează acum
integral digital, prin intermediul poștei elec-
tronice și a semnăturilor electronice. Actua-
lizarea anexelor de raportare prin mai multe
ordine de ministru a eliminat o parte din bi-
rocraţia care sufoca activitatea de vaccinare.
Dr. Raluca-Dana Zoiţanu
Codruţa Bodoc
8 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
Probabil cea mai veche
băutură alcoolică din
lume, berea continuă
să suscite interesul
oamenilor de știinţă. Grupaj
Singurele instrumente realizat de
dr. Laura
care ne ajută să
Davidescu
descoperim cât este mit
și cât este adevăr referitor la efectele sale asupra
sănătăţii sunt studiile știinţifice.
P
rin prisma popularităţii
sale – o statistică spune
că 36% din cantitatea de
băuturi alcoolice consu-
mată pe tot globul e reprezentată
de bere –, e normal ca oamenii să
fie preocupaţi de efectele berii,
spune conf. dr. Corina Zugravu,
președinta Centrului de Studii
despre Bere, Sănătate și Nutriţie
din România. Dar, la pachet cu
popularitatea lichidului răcoritor,
spumos și auriu vin ambele feţe
ale medaliei: atât efectele bune,
date de conţinutul nutritiv, cât și
cele rele, consecinţa alcoolului re-
zultat din fermentaţie. Tocmai de
aceea am simţit nevoia să prezen-
tăm principalele efectele ale berii
asupra sănătăţii strict prin prisma
dovezilor știinţifice. Și iată ce am
aflat.
Ce conţine berea
Ingredientele berii sunt re-
prezentate de apă, cereale (cel
mai adesea orz), hamei și drojdie.
Analiza nutriţională arată că berea
conţine peste 90% apă, 3-5% alcool,
2-3% carbohidraţi, 0,3% proteine și
o cantitate mică de minerale (Ca,
Cu, Fe, K, Mn ș.a.), cam toate vita-
minele din grupul B, fibre solubile
și polifenoli. Dintre cei din urmă,
80-90% provin din malţ, iar restul
din hamei. Fibrele solubile din
bere (în cantitate ceva mai mare
la berile lager și la cele brune, cam
1,8-2,2 g/l) provin de la pereţii ce-
lulelor de orz, iar carbohidraţii ne-
digerabili sunt reprezentaţi de be-
ta-glucani și arabinoxilani. Pentru
că berea este produsă din cereale,
este de așteptat că ea va conţine
și urme de gluten. Totuși, există și
tipuri de bere certificată ca fiind
gluten-free, indicată celor care au
intoleranţă la această proteină.
Relaţia cu greutatea
corporală
Din punct de vedere caloric,
aproximativ două treimi din calo-
rii provin din alcool și restul din
carbohidraţi, deci obiceiurile de
consum contează imens, dacă e să
ne gândim la legătura dintre bere
și greutate. Un pahar de 250 ml de
bere cu 5% alcool furnizează 105
kcal, la fel ca un pahar de vin roșu
de 150 ml. În cazul berii fără alcool,
caloriile se reduc la jumătate.
Studiile definesc un consum
moderat printr-o cantitate zilnică
de 500 ml de bere cu 5% alcool sau
de 660 ml de bere cu 3,8% alcool
în cazul bărbaţilor și o cantitate
ceva mai redusă în cazul femeilor
(circa 330 ml/zi), dar aceste valori
sunt variabile în funcţie de vârstă,
constituţie și starea de sănătate.
Astfel, relaţia dintre consumul
de alcool și riscul de sindrom me-
tabolic este reprezentată printr-o
curbă în formă de J, după cum ara-
tă două metaanalize, riscul crescut
apărând în cazul abuzului.
Efectul asupra aparatului cardio-
vascular
Persoanele cu boli cardiovascu-
lare pot avea beneficii de pe urma
consumului moderat de alcool, fie
acesta din bere sau vin. La pro-
tecţia cardiovasculară contribuie
în mică măsură și polifenolii din
Mesaje-cheie
despre
bere
bere. Mecanismul de acţiune
prin care apare această protec-
ţie este următorul: consumul
mic de alcool produce o creștere
a colesterolului HDL și a sen-
sibilităţii la insulină, ceea ce
duce la reducerea formării
plăcilor de aterom. De ase-
menea, procesul inflama-
tor scade în intensitate,
iar prin reducerea fibrino-
genului scade și riscul apa-
riţiei de tromboze.
În privinţa tensiunii ar-
teriale, dr. Corina Zugravu
spune că berea „nici nu scade,
nici nu crește tensiunea. În princi-
piu, dacă ești hipertensiv, ar putea
să-ţi fie rău prin încărcarea cu li-
chid a aparatului cardiovascular”,
dar acest lucru nu poate apărea
câtă vreme se respectă consumul
moderat menţionat anterior.
Special
Berea și diabetul zaharat
Există numeroase dovezi știin-
ţifice care arată că un consum de
alcool de până la 24 g pe zi poate
reduce cu până la 30% riscul re-
lativ de diabet zaharat tip 2. De
asemenea, consumul moderat de
alcool poate îmbunătăţi controlul
glicemic. Nivelurile crescute de
adiponectină, reducerea nivelului
insulinei à jeun și sensibilitatea
crescută la acest hormon, combi-
nate cu efectele antiinflamatorii,
sunt mecanismele biologice care
explică această asociere benefică.
Chiar dacă berea este clasifi-
cată în rândul produselor cu indi-
ce glicemic ridicat (în jur de 100
în cazul berii slab alcoolizate),
De ce apare
burta de
bere?
Există convingerea larg răs-
pândită conform căreia consu-
mul de bere duce la creșterea
circumferinţei abdominale,
respectiv la așa-numita burtă
de bere. Totuși nu există dovezi
care să arate că un consum zil-
nic de doar 500 ml de bere ar
avea acest efect. De fapt, depu-
nerea de grăsime abdominală
în exces este asociată cu obice-
iuri alimentare nesănătoase,
întrucât adesea băutorii de bere
mănâncă alimente mai puţin
sănătoase decât băutorii de vin
sau cei care nu beau alcool de-
loc. Alimentaţiei neadecvate i
se adaugă adesea și fumatul, și
lipsa exerciţiilor fizice, arată un
review sistematic.
Puteţi descoperi toate studiile
legate de bere și efecte sale
asupra sănătăţii și pe site-ul
european beerandhealth.eu
Special
încărcătura (sarcina) glicemică a
berii este de doar 7,5, datorită con-
ţinutului redus de carbohidraţi,
respectiv 7,5 g într-un pahar de
250 ml. Consumată înaintea sau în
timpul mesei, berea tinde să redu-
că nivelul maxim postprandial al
glicemiei.
Impactul asupra sistemului
nervos
Reiterăm faptul că toate efec-
tele berii asupra sistemului nervos
sunt urmarea conţinutului de al-
cool și se aplică tuturor băuturilor
alcoolice. Astfel, consumul mode-
rat de alcool poate scădea riscul de
demenţă cu 26% și există și ipoteza
unui risc mai mic de declin cogni-
tiv. În plus, sunt și câteva cercetări
Berea sau
pâinea? Care a
fost prima?
Este foarte probabil că oamenii
preistorici măcinau cerealele
sălbatice pentru a fermenta
bere, iar asta se întâmpla pe
vremea când erau vânători-
culegători, acum peste 10.000
de ani, deci înainte de a cultiva
cereale și de a prepara pâine.
Vasele din situl neolitic de
la Göbekli Tepe (Turcia), cu
capacităţi de peste 150 de litri și
cu urme de cereale fermentate
în ele, susţin această ipoteză.
legate de boala Parkinson, dar in-
suficiente pentru a dovedi o aso-
ciere semnificativă statistic. Cer-
cetătorii atrag însă atenţia asupra
faptului că, până la vârsta de 25 de
ani, creierul se dezvoltă și poate
fi vulnerabil la efectul alcoolului,
astfel că berea nu este recomanda-
tă sub nicio formă minorilor și nici
gravidelor.
Demontăm și credinţa popu-
lară că berea ar stimula secreţia
lactată, despre care dr. Corina
Zugravu spune următoarele: „Be-
rea stimulează lactaţia în măsura
în care este hidratantă, iar femeia
care alăptează are nevoie de o hi-
dratare corespunzătoare, pentru
producţia de lapte. Dar nu există
dovezi că berea ar stimula hipofi-
za și secreţia de prolactină. Mai
mult, dacă e vorba de bere cu al-
cool, aceasta nu poate fi recoman-
dată sub nicio formă femeii care
alăptează. Alcoolul trece în lapte și
ajunge la copil, chiar și dacă este în
cantitate foarte mică”.
Alte efecte investigate
În afară de efectele pozitive
demonstrate pe aparatul cardio-
vascular, în cazul diabetului za-
harat și demenţei, există studii
legate de osteoporoză (posibil in-
fluenţată de conţinutul în siliciu
al berii), de riscul apariţiei gutei
(posibil crescut), funcţionalitatea
rinichilor (aparent neinfluenţată
de consumul de bere), poliartrita
VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
9
„Cercetările realizate în
România sunt apreciate”
Conf. dr. Corina Zugravu,
medic primar Igiena Alimentaţiei și Nutriţie,
președinte al Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie
Centrul a apărut ca să încurajeze cercetarea în domeniu
și să comunice pe tema berii, să fie un element de legătură în-
tre lumea știinţifică și ziariști, populaţie, persoane interesate
de ceea ce înseamnă alimentaţie și nutriţie. Pentru că aici, de
multe ori, există o fractură. Omul de știinţă stă în turnul lui de
fildeș, iar rezultatele cercetărilor fie nu ajung la cei interesaţi,
fie, dacă ajung, sunt distorsionate. Astfel, Centrul de Studii
despre Bere, Sănătate și Nutriţie, înfiinţat în 2011, oferă fon-
duri pentru burse de cercetare, cu apeluri anuale. Se depun
proiecte care sunt judecate de un comitet știinţific cât se poa-
te de riguros, iar criteriile de alegere a proiectelor ce urmează
să fie finanţate sunt exact ca la orice alt studiu știinţific. Și
asta se și vede, pentru că sunt ani în care nu am ales niciun
proiect, tocmai pentru că am considerat că nu era niciunul
demn de atenţie, nu aveau calitatea știinţifică cerută.
Centrul mai finanţează diverse articole publicate în reviste știinţifice, cu peer review. Printre studiile
pe care le-am făcut, avem o gamă foarte variată: antioxidanţii din bere și efectele lor pe diverși markeri
sanguini, efectele pe simptomatologia de menopauză, studii de medicină sportivă... Însă cel mai apreciat
de către media a fost studiul cu „burta de bere”. A fost un studiu serios, care a arătat clar că nu berea „dă”
burtă, așa cum crede populaţia, că ar apărea un tip special de adipozitate abdominală după consumul de
bere, ci că totul este provocat de excesul caloric.
Aș mai menţiona și studiul
cu activitatea pe sistemul ner-
vos central, din care, paradoxal,
a reieșit că un consum mic de
bere duce la o stimulare a memo-
riei – și să știţi că s-au făcut in-
vestigaţii RMN funcţionale, s-au
folosit tehnici moderne pentru
evaluare!
Cercetările realizate în Ro-
mânia sunt apreciate cu certitu-
dine, ca dovadă că eu, în calitate
de președinte, am fost invitată
să fac parte din mai multe boar-
duri internaţionale. Studiul cu
burta de bere a avut mare priză
la public și în străinătate, pentru
că multă lume este preocupată
azi de creșterea în greutate și de
problemele legate de obezitate,
și nu ne dorim să auzim că un ali-
ment sau o băutură consumată
în mod curent sunt ca o piatră de
mormânt pe greutatea noastră.
De asemenea, studiul de me-
dicină sportivă a fost publicat
într-o revistă internaţională de
mare succes, iar un review siste-
matic despre hamei a fost publi-
cat în Antioxidants, revistă cu
un factor de impact aproape de
6, deci una dintre cele mai bune
de profil. Activitatea noastră
chiar este preţuită și cred că nu
e numai meritul nostru, ci și al
contribuţiei industriei, pentru
că persoanele implicate au acceptat să finanţeze activităţile centrului și nu s-au lăsat descurajate de cheltu-
ieli. Pentru cercetare ai nevoie de bani, și ei nu vin doar de la Stat. Adesea sunt parteneriate public-private,
iar asta nu înseamnă că activitatea știinţifică nu se desfășoară corect.
Mai multe detalii despre activitatea Centrului de Studii despre Bere: beresanatatenutritie.ro.
reumatoidă (studiu doar pe femei, În concluzie, berea nu este un de puţin ar fi alcoolul, el tot este
cu o reducere relativă a riscului), aliment-minune. S-au făcut mul- dăunător, iar efectele negative se
calculi renali sau biliari, manage- te studii pentru că este un produs cumulează. Posibil să existe efecte
mentul durerii și starea de bine în foarte popular, astfel că lumea nefaste asupra ADN-ului și chiar
general. S-au mai făcut și cercetări vrea să știe ce anume consumă. efecte oncogene. Dar e bine că exis-
legate de potenţialul de rehidratare „Dacă este vreun nor negru asupra tă alternativa berii fără alcool, care
după efort, posibilele efecte bene- berii, acesta rămâne legat de alco- te scapă de aceste riscuri, și sunt
fice asupra simptomelor legate de ol, pentru că acolo sunt discuţiile diverse tipuri de bere fără alcool
menopauză (studiu realizat chiar la ora actuală”, spune dr. Zugravu. foarte bune organoleptic. S-au per-
în România), efectele berii fără „Nu este vorba de cantitate mare, fecţionat reţetele mult în ultimii
alcool ș.a. dar sunt studii care arată că, oricât ani”, conchide medicul.
Nu a fost neglijat nici rolul so-
cial al berii, deosebit de important
mai ales la vârsta a treia, când
multe studii de cohortă arată o
creștere a calităţii vieţii (măsu-
rată prin chestionare de stil de
viaţă) datorată consumului
moderat de alcool.
10 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33 Boli rare

Boala Fabry în cardiologie

Pacienţii cu boală Fabry
necesită diagnosticare
precoce. Este esenţial ca
tratamentul, indiferent de
tipul acestuia, să fie demarat
cât mai precoce în evoluţia
bolii pentru a produce efecte
optime.

B
oala Fabry este o boală
lizozomală X-linkată,
consecinţa unor mutaţii
în gena alfa-galactozi-
dazei (GLA), ce duc la scăderea
activităţii acestei enzime și la acu-
mularea în ţesuturi a substratului
său, şi anume globotriaozilcera-
mida (Gb3) și globotriaozilsfingo-
zina (lyso-Gb3). Aceste substanţe
se acumulează în special la nive-
lul rinichilor, inimii și sistemului
nervos.
Au fost descrise mai bine de
1.000 de mutaţii ale genei GLA (1),
care pot duce la două fenotipuri de
boală. Fenotipul clasic este produs
de absenţa completă a GLA, are
debut rapid şi afectare severă de
organ la vârstă tânără. Fenotipul
non-clasic, în care pacienţii mai
prezintă activitate enzimatică re-
ziduală, are debut tardiv.
Dintre manifestările clasice ale
bolii, reţinem prezenţa de acro-
parestezii, intoleranţa la căldură Legendă figuri: A. Angiokeratoame periorale; B. Angiokeratoame în zona lombară; C. Corneea verticillata; D. Test enzimatic de tip „dry blood spot”; E. Pedigree tipic al unei familii de boală Fabry, demonstrând transmiterea X-linkată; F. Traseu EKG cu hipertrofie
VS cu modificări secundare de fază terminală şi interval PR scurt; G. Imagine RM cardiac cu identificarea unei arii de contrast tardiv; H. Imagine ecocardiografică 2D secţiune apicală cu hipertrofie VS şi de muşchi papilari (săgeată); I. Harta deformării miocardice
sau la frig, corneea verticillata, longitudinale VS cu afectarea dominantă a regiunii inferolaterale bazale; J. Imagine ecocardiografică 2D secţiune ax scurt cu HVS şi hiperecogenitate în regiunea inferioară; K. Hartă T1 a miocardului la RM cardiac cu valori scăzute ale T1 în segmentele afectate de
angiokeratoame, hipo/anhidroză, depozite de sfingolipid

simptome gastrointestinale ca vedea severitatea bolii și pentru a cardiacă, dureri toracice sau
diaree sau constipaţie, hipoacuzie, urmări răspunsul ulterior la tra- aritmii (4). Tratament
afectare renală, accidente vascula- tament. De asemenea, indiferent Pe electrocardiogramă tre- Pacienţii cu boală Fabry simptomatici necesită tratament
re sau accident ischemic tranzitor de sex, toţi pacienţii cu boală Fa- buie să ne ridice suspiciunea de patogenic. Acesta constă fie în substituţie enzimatică cu
și afectare cardiacă. bry trebuie testaţi genetic pentru boală Fabry prezenţa indicilor galactozidază alfa sau beta, fie din terapia cu molecule chaperone
confirmare și pentru screening de hipertrofie de ventricul stâng (8). Pacienţii de sex masculin primesc tratament de la momentul
Diagnostic predictiv. Mai mult, ar trebui să asociaţi cu PR scurt sau cu incom- diagnosticării, în timp ce femeile sunt tratate doar dacă există
Testarea pentru boala Fa- ne gândim la posibilitatea bolii petenţă cronotropă. Unii dintre cel puţin elemente subclinice de afectare cardiacă, renală sau
bry trebuie făcută la pacienţi la Fabry și când avem de-a face cu pacienţii cu boală Fabry pot avea neurologică.
care există suspiciunea de boală. pacienţi cu hipertrofie ventricu- bradicardie sinusală sau bloc Terapia de substituţie enzimatică se poate administra atât
Diagnosticul la bărbaţi se face lară neexplicată, cu boală renală atrioventricular care să necesite populaţiei adulte, cât și copiilor, prin injecţii subcutanate o dată la
măsurând activitatea alfa-galac- cronică sau cu accidente vascula- cardiostimulare. două săptămâni. Acest tratament încetinește deteriorarea funcţiei
tozidazei pe kituri cu sânge uscat re la vârstă tânără. Acești pacienţi Imagistica multimodală este renale, încetinește sau stabilizează progresia cardiomiopatiei,
(dry blood spot), pe care se identi- ar trebui testaţi. un element-cheie în diagnosticul reducând morbiditatea și mortalitatea bolii. Terapia de substituţie
fică o valoare redusă (cel mai frec- Deoarece manifestările bolii afectării cardiace din boala Fabry enzimatică a făcut ca principala cauză de deces a populaţiei
vent sub 10% faţă de normal) sau sunt nespecifice (dureri la extre- (5). Fiecare pacient cu boală Fabry masculine cu boală Fabry să nu mai fie cea renală, ci cea cardiacă, la
absentă. trebuie evaluat ecocardiografic. Nu fel ca la sexul feminin.
mităţi, hiposudoraţie, proteinurie,
Terapia cu chaperone constă în administrarea orală de migalastat
Stabilirea diagnosticului la creșterea creatininei, dureri to- există nicio manifestare specifică
la populaţia adultă care prezintă însă numai mutaţii caracterizate
femei este mai dificilă, deoarece racice nespecifice), există un inter- bolii, dar există anumite elemente
printr-un nivel enzimatic restant. Migalastatul duce la scăderea
acestea pot avea uneori activitate val de timp între debutul simpto- care trebuie să ridice suspiciunea.
nivelului plasmatic al lyso-Gb3, în mod asemănător substituţiei
enzimatică normală sau aproape melor bolii și diagnostic, care este Una dintre principalele caracteris- enzimatice (9), şi poate conduce la scăderea masei ventriculului
normală. Pentru a pune diagnos- între 10 și 15 ani (2). Chiar dacă în tici este hipertrofia ventriculară stâng. Pentru toate tipurile de terapie este esenţială introducerea ei
ticul de boală Fabry la femei este ultimii ani conștientizarea bolii a stângă (HVS), care este în general cât mai precoce în evoluţia bolii pentru efectele optime.
nevoie de testare genetică. crescut, diagnosticul este stabilit non-obstructivă, dar uneori poate
În cazul în care este depista- în continuare cu întârziere, deși fi și obstructivă. De asemenea, pa-
tă o mutaţie a cărei semnificaţie există o tendinţă pentru diagnosti- cienţii pot avea hipertrofie a muș- Rezonanţa magnetică cardia- La pacienţii cu boală Fabry
este incertă pentru stabilirea di- carea mai precoce a bolii la adulţi chilor papilari, care poate fi pre- că poate face diferenţa între boala trebuie periodic măsurat nivelul
agnosticului de boală Fabry, este (3). Odată stabilit un diagnostic zentă chiar în absenţa hipertrofiei Fabry și fenocopiile de cardiomio- troponinei și al BNP, deoarece
necesară fie determinarea nive- de boală Fabry, trebuie să facem ventriculare. Pacienţii prezintă de patie hipertrofică. Aceasta poate creșterea acestora ridică suspiciu-
lului lyso-Gb3, fie prelevarea unei screening familial pentru a depista obicei o funcţie sistolică globală detalia patternul HVS, prezenţa nea afectării cardiace și trebuie să
biopsii de la nivelul pielii sau de toţi membrii familiei afectaţi de normală a ventriculului stâng, dar hipertrofiei mușchilor papilari. ducă la repetarea ecocardiografiei
la nivel renal care să evidenţieze boală. în stadiile avansate, aceștia pot De asemenea, asocierea HVS cu și a rezonanţei magnetice.
corpii Zebra specifici. Chiar dacă prezenta și disfuncţie de VS. Func- acumularea tardivă de contrast Terapii de viitor sunt în con-
la bărbaţi diag­nosticul se pune în Afectarea cardiacă ţia diastolică și cea longitudinală (LGE), mai ales la nivelul pere- tinuă dezvoltare pentru a reduce
urma detecţiei nivelului scăzut Mai bine de jumătate din- sunt de obicei afectate. Valori re- telui inferolateral bazal, ridică dezavantajele administrării intra-
al activităţii enzimatice, doza- tre pacienţii cu boală Fabry pot duse ale deformării longitudinale suspiciunea de boală. LGE poate fi venoase a terapiei de substituţie
rea lyso-Gb3 este utilă pentru a avea simptome de insuficienţă la nivelul peretelui inferolateral prezentă chiar în absenţa hiper- enzimatică. Una dintre acestea
pot ridica suspiciunea bolii, iar în trofiei ventriculare. Mai mult este dezvoltarea pegunigalactozi-
Bibliografie cazuri avansate se poate evidenţia decât atât, mappingul T1 la RM dazei alfa, o nouă enzimă cu o du-
1. Ortiz A, Germain DP, Desnick RJ, et al. Fabry disease revisited: management and treatment recommendations for adult
patients. Mol Genet Metab 2018;123:416–27 subţierea acestui perete din cauza cardiac este extrem de util, deoa- rată de viaţă mai lungă (10). De
2. Mehta A, Ricci R, Widmer U, Dehout F, Garcia de Lorenzo A, Kampmann C, et al. Fabry disease defined: baseline clinical
manifestations of 366 patients in the Fabry Outcome Survey. Eur J Clin Invest. 2004;34(3):236-42 fibrozei la acest nivel. Pacienţii rece valori T1 scăzute sunt relativ asemenea, există trialuri în
3. Reisin R, Perrin A, García-Pavía P. Time delays in the diagnosis and treatment of Fabry disease. Int J Clin Pract. 2017;71(1)
4. Linhart A, Germain DP, Olivotto I, Akhtar MM, Anastasakis A, Hughes D, et al. An expert consensus document on the pot prezenta și hipertrofie ventri- specifice bolii Fabry, făcând di- derulare cu terapie genică.
management of cardiovascular manifestations of Fabry disease. Eur J Heart Fail. 2020;22(7):1076-96
5. Militaru S, Ginghină C, Popescu BA, Săftoiu A, Linhart A, Jurcuţ R. Multimodality imaging in Fabry cardiomyopathy: from
culară dreaptă, care se asociază ferenţa cu cardiomiopatia hiper- Prof. dr. Ruxandra Jurcuţ,
early diagnosis to therapeutic targets Eur Heart J Cardiovasc Imaging. 2018;19(12):1313-1322 cu HVS în 70% dintre cazuri. În trofică sarcomerică, amiloidoza dr. Adriana Mursă
6. Thompson RB, Chow K, Khan A, Chan A, Shanks M, Paterson I, et al. T1 mapping with cardiovascular MRI is highly sensitive
for Fabry disease independent of hypertrophy and sex. Circ Cardiovasc Imaging. 2013;6(5):637-45 general, pacienţii cu boală Fabry sau hipertensiunea (6). În plus, Centrul de Expertiză pentru
7. Roller FC, Fuest S, Meyer M, Harth S, Gündüz D, Bauer P, et al. Assessment of Cardiac Involvement in Fabry Disease (FD) with Boli Cardiovasculare Genetice Rare,
Native T1 Mapping. Rofo. 2019;191(10):932-9 nu au afectare severă valvulară, hărţile T1 pot fi utile și la pacienţi Institutul de Urgenţă pentru
8. Wanner C, Arad M, Baron R, Burlina A, Elliott PM, Feldt-Rasmussen U, et al. European expert consensus statement on
therapeutic goals in Fabry disease. Mol Genet Metab. 2018 Jul;124(3):189-203
iar unii dintre ei pot asocia și dila- la care nu se poate administra Boli Cardiovasculare
9. McCafferty EH, Scott LJ. Migalastat: A Review in Fabry Disease. Drugs. 2019;79(5):543-54
10. Schiffmann R, Goker-Alpan O, Holida M, Giraldo P, Barisoni L, Colvin RB, et al. Pegunigalsidase alfa, a novel PEGylated
tare de aortă, care de obicei nu este contrast și nu se poate determina „Prof. dr. C.C. Iliescu”,
enzyme replacement therapy for Fabry disease, provides sustained plasma concentrations and favorable pharmacodynamics: A severă. LGE (7). UMF „Carol Davila” Bucureşti
1-year Phase 1/2 clinical trial. J Inherit Metab Dis. 2019;42(3):534-44
Despre pandemie, altfel
O serie de
monede
emise special
în perioada
pandemiei
ilustrează lupta
și solidaritatea
contra
COVID-19,
marcând astfel
un moment
istoric.
E
veniment care a zdrunci-
nat lumea din rădăcini,
pandemia de COVID-19
a modificat iremedia-
bil societatea în care trăim, deve-
nind o bornă temporală faţă de
care multe generaţii vor raporta
evenimentele trăite sau cunoscu-
te sub forma „înainte” sau „după
pandemie”.
Cine ar fi crezut la început
că acest virus va genera un „tsu-
nami” medical, politic și economic
care va lăsa urme adânci în evolu-
ţia umanităţii? Termeni precum
„lockdown”, „telemuncă”, „școală
online”, „certificat verde COVID”,
necunoscuţi până la apariţia epide-
miei, și-au făcut loc în vocabularul
nostru, determinând abordări și
comportamente noi.
Subiect controversat și anali-
zat sub toate formele încă de la de-
butul său, pandemia de COVID-19
se regăsește ilustrată pe o serie de
monede ale unor state care au vrut
să marcheze evenimentul și lupta
contra virusului prin emisiuni mo-
netare cu putere circulatorie sau
destinate colecţionarilor, ce vor
deveni în timp mărturii ale unui
alt moment istoric ce a schimbat
omenirea.
PROMO
CENTRU REZIDENȚIAL
PENTRU SENIORI
SUNĂ ACUM
Centru de Recuperare
021 9362
Emisiuni monetare
ce marchează pandemia
Cadrelor medicale și celor
din prima linie
Primele monede pe această
temă au apărut în 2020, continu-
ând să fie emise și pe parcursul
anilor 2021 și 2022.
Rusia dedică o monedă come-
morativă de 25 de ruble muncii
altruiste desfășurate de lucrătorii
Rusia, monedă de 25 de ruble, 2020
din domeniul sănătăţii, evidenţi-
ind angajamentul, vitejia și actele
reale de eroism ale medicilor și
personalului medical în perioa-
da pandemiei. Reversul monedei
prezintă imaginea în relief a doi
lucrători medicali, un bărbat și o
femeie, în costume de protecţie, ţi-
nând în mână cutii de paramedic,
pe fundalul unui spital și al unei
ambulanţe.
În semn de recunoaștere și
pentru a-și exprima respectul
pentru munca dedicată a con-
cetăţenilor care au jucat un rol
remarcabil în eforturile depuse în
timpul pandemiei de COVID-19,
Ungaria emite două versiuni de
colecţie ale monedelor de 10 și
20 de forinţi, pe ale căror părţi
tematice se regăsesc eroii necu-
noscuţi de diverse profesii și ocu-
paţii, fermi în situaţii de urgenţă,
Medic geriatru în
fiecare zi
Activități sociale
zilnice
Îngrijire personală
24/7
& Wellness
www.enayatimedicalcity.ro
reprezentaţi schematic în for-
mă de inimă, alături de mesajul
„TISZTELET A HŐSŐKNEK”
(„Tribut eroilor”).
Cu scopul de a comemora lup-
ta globală împotriva COVID-19,
Gibraltar emite o monedă de
50 de pence. Moneda prezintă
lucrători-cheie care stau în faţa
Ungaria, monedă de 10 forinţi, 2020
Ungaria, monedă de 20 de forinţi,
2020
Gibraltar, monedă de 50 de pence,
2020, imagine obţinută prin
bunăvoinţa Gibraltar Philatelic
Bureau
unui spital, în prima linie a luptei
împotriva coronavirusului, și con-
ţine un mesaj de forţă: „WE UNITE
AS ONE” („Noi uniţi/colaborăm ca
unul”).
Egiptul și-a manifestat aprecie-
rea faţă de lucrătorii din domeniul
sanitar pentru eforturile de a salva
vieţile a mii de oameni luptând în
prima linie împotriva coronaviru-
sului prin emiterea unor monede
de 50 piaștri și de 1 liră ce poartă
pe una dintre feţe imaginea unor
cadre medicale.
Italia emite o monedă de 2
euro comemorativă în semn de
respect și apreciere faţă de cei ce
își desfășoară activitatea în do-
meniul medical. Pe monedă se
regăsesc reprezentaţi un bărbat
și o femeie purtând îmbrăcăminte
medicală, cu măști, stetoscop și
dosar medical, reprezentând me-
dicii și asistentele care lucrează
în prima linie în lupta împotriva
COVID-19. Deasupra imaginii se
află cuvântul „GRAZIE” („Mulţu-
mesc”), flancat de simbolul crucii
medicale și al inimii.
O monedă de 2 euro comemo-
rativă este dedicată și de Malta
eroilor pandemiei. Moneda, iniţi-
ativă a Băncii Centrale a Maltei în
colaborare cu alte instituţii malte-
ze, este un omagiu adus sectorului
Egipt, monedă de 50 de piaștri, 2021
Egipt, monedă de 1 liră, 2021
Italia, monedă de 2 euro
comemorativă, 2021
de sănătate din Malta, în special
celor din acest domeniu care în
timpul pandemiei s-au aflat în
prima linie a luptei împotriva
COVID-19.
Statul Israel emite la sfârșitul
anului 2021 o variantă specială a
monedei de 5 shekeli, în semn de
recunoștinţă faţă de personalul
medical care s-a dedicat salvării
vieţii cetăţenilor în timpul pan-
demiei. Imaginea monedei a fost
aleasă în urma unui concurs la
care au participat 15 designeri
din Israel și reprezintă un cadru
medical alături de un pacient. În
centrul imaginii se află textul „CU
RECUNOȘTINŢĂ”, în ebraică,
arabă și engleză.
Belgia, puternic afectată de
virusul SARS-CoV-2, emite în
primăvara anului 2022 o monedă
de 2 euro comemorativă, în semn
de preţuire pentru lucrătorii din
domeniul sănătăţii, care s-au
dovedit extrem de importanţi
VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
11
în această perioadă. Pe partea
stângă a monedei se regăseș-
te textul „DANKE – MERCI –
DANK U” – „Mulţumesc” în ger-
mană, franceză și neerlandeză,
limbile oficiale în Belgia, alături
de câteva obiecte pentru îngrijire
medicală, precum un stetoscop,
un monitor cardiac, o seringă.
Malta, monedă de 2 euro
comemorativă, 2021, imagine
obţinută prin bunăvoinţa Central
Bank of Malta
Israel, monedă de 5 shekeli, 2021
Belgia, monedă de 2 euro
comemorativă, 2022, imagine
obţinută prin bunăvoinţa Royal Mint
of Belgium
În dreapta se regăsește imaginea
unui membru al personalului me-
dical, cu o mască.
San Marino și Andorra se re-
găsesc printre statele care au emis
monede de acest fel.
Trecută prin diversele varian-
te ale virusului, precum Delta sau
Omicron, lumea este încă în stare
de alertă. Ce urmează? Cu sigu-
ranţă vom afla și din emisiunile
numismatice viitoare.
Gabriel Cristian Niculescu
Bibliografie
1. Commemorative coins of Russia. Catalog 2020. Banca
Centrală a Federaţiei Ruse, 2021, f. 75. (https://www.cbr.ru/
eng/cash_circulation/memorable_coins/Catalogs/)
2. https://www.mnb.hu/en/banknotes-and-coins/news/new-10-
forint-and-20-forint-circulation-coins-in-honour-of-everyday-
heroes-standing-their-ground-during-the-emergency
3. https://www.gibraltar-stamps.com/index.
php?controller=coins&action=coindetails&id=1955
4. https://english.ahram.org.eg/NewsContent/1/64/402439/
Egypt/Politics-/Egypt-to-produce--mln-coins-featuring-
medical-work.aspx
5. https://www.shop.ipzs.it/2021-2euro-professioni-
sanitarie48-2ms10-21f004.html
6. https://www.centralbankmalta.org/commemorative-coins-
2021-heroes-pandemic
7. https://www.royaldutchmint.com/belgium-2-euro-coin-
2022-2-euro-for-care-during-the-covid-pandemic-proof-in-
case/en/product/13397/
8. https://www.boi.org.il/en/NewsAndPublications/
PressReleases/Pages/2-7-21.aspx
12 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
Disfuncţii subclinice tiroidiene
descoperite la un control randomizat
în ambulatoriul de spital
La majoritatea pacienţilor,
simptomele bolii tiroidiene
sunt subtile într-o primă
prezentare la medic,
astfel încât numai testele
biochimice pot detecta
afecţiunea.
N
umeroase studii au
definit prevalenţa hi-
potiroidismului subcli-
nic la femei ca fiind de
cinci ori mai mare decât a bolii ma-
nifestate clinic, variind de la 8% la
21% în diferite studii populaţionale.
În hipotiroidism, hormonul
stimulator al tiroidei (TSH) este
situat în „zona cenușie”, la mar-
ginea bolii tiroidiene evidente.
Diagnosticul se stabilește prin re-
zultatele unui test de sânge atunci
când nivelul TSH depășește 4,0
mIU/L. Conform studiilor, debutul
simptomatologiei și al complicaţi-
ilor este mai frecvent la pacienţii
al căror nivel de TSH depășește
10,0 mIU/L (1).
Pe o perioadă de trei luni, s-a
analizat frecvenţa disfuncţiei sub-
clinice a tiroidei la un control alea-
toriu într-un ambulatoriu de spital.
S-a evidenţiat o relaţie nerespecta-
tă a proporţiei inverse între hor-
monul de stimulare tiroidiană,
produs de hipofiza anterioară, și
hormonul tiroidian, FT4 (tiroxi-
na liberă), în boala tiroidiană, la
adulţi fără simptome și tratament
specific.
Studiul respectiv a constat
într-o analiză retrospecti-
vă din computerul Analyzer
Relaţia TSH/FT4 seric în funcţie de diferite condiţii clinice
Immulite-2000 (producător:
SUA), care funcţionează în labo-
ratorul de analize medicale al am-
bulatoriului de spital, la un număr
de 200 de pacienţi. În perioada de
studiu, din totalul pacienţilor, 140
au fost femei și 60 au fost bărbaţi,
cu vârsta cuprinsă între 17 și 52 de
ani. Pacienţii cu boală tiroidiană
cunoscută, aflaţi în evidenţa medi-
cilor de specialitate, au fost excluși
din acest studiu.
Rezultate și discuţii
În stadiul hipotiroidismului
subclinic, cu un nivel normal de
hormon tiroidian FT4 (intervalul
de referinţă = 4,5-12,5 µg/dL), ni-
velul TSH (cu intervalul de refe-
rinţă 0,4-5,8 mIU/L) a crescut la
valori de 6,01-10 mIU/L (valoare
medie = 6,04; SD = 1,61; p <0,1)
într-o pondere de 18,75% în lotul
acestui studiu. În hipertiroidis-
mul subclinic, de asemenea cu
FT4 în valori normale, nivelul
TSH a avut valori cuprinse între
0,02 și 0,39 mIU/L, în proporţie
de 2,10%. S-a remarcat faptul că
hipotiroidismul este mai frecvent
la vârsta mijlocie (78%), în speci-
al la femeile în postmenopauză
(22%), cu consecinţe clinice sem-
nificative la aceste vârste.
Excepţii de la acest parale-
lism între starea tiroidiană și
concentraţia totală de T4 se gă-
sesc totuși la pacienţii cu niveluri
anormale de proteine de legare a
tiroidei (TBG). Se știe că nivelul
TBG este modificat în diferite
condiţii fiziologice, farmacologi-
ce și genetice. Nivelul crescut al
T4 poate fi obţinut atunci când
TBG este ridicat, cum ar fi în sar-
cină, porfirie acută intermitentă,
hiperproteinemie, creștere ere-
ditară a TBG și la pacienţii care
urmează terapie cu estrogeni sau
care iau contraceptive orale, care
nu au fost evaluaţi în acest studiu.
Indicele tiroidian liber (T4 x
valoarea absorbţiei T3/100) este
un indicator larg utilizat al stării
tiroidei. Valorile așteptate în lite-
ratura de specialitate au fost de
5,2-12,5 ng/L, cu o medie de 7,7. În
laboratorul nostru, la o valoare de
absorbţie de 88/100, indexul a fost
calculat la o valoare de 7,81.
Medicină de laborator
Termenii de boală non-tiroidi-
ană sau NTI, precum și de „eutiroi-
dian bolnav” sau sindrom de T4
scăzut, cu TSH și T3 normale, sunt
adesea folosiţi pentru a descrie acest
subgrup de pacienţi. Atât măsurăto-
rile T4, cât și ale TSH sunt cea mai
fiabilă modalitate de a distinge ade-
vărata disfuncţie tiroidiană primară
(T4/TSH concordant cu proporţio-
nal invers) de anomaliile tranzitorii
rezultate din T4 și TSH discordante
NTI, în valoare normală.
Sindromul anemic, frecvent
asociat bolii tiroidiene
Multe afecţiuni sunt asociate
cu bolile tiroidiene, dar dintre toa-
te acestea, cea mai frecventă asoci-
ere este cea cu sindromul anemic.
Anemiile cu deficit de cupru și fier
în hipertiroidismul primar sunt si-
milare prin aceea că, în ambele, cu-
prul este mai deficitar decât fierul.
În afecţiunile tiroidiene, sunt de-
scrise în mod regulat pe lamele de
sânge periferic anemia microcita-
ră, macrocitară și normocitară, în
coloraţia May-Grünwald Giemsa.
Anemia microcitară este de
obicei atribuită malabsorbţiei fie-
rului și pierderii acestuia prin me-
noragie. Anemia macrocitară este
cauzată de malabsorbţia vitaminei
B12, acidului folic, de anemia per-
nicioasă și alimentaţia inadecvată.
Anemia pernicioasă apare de 20
de ori mai frecvent la pacienţii cu
hipotiroidism decât în general.
Macrocitoza se găsește la până
la 55% dintre pacienţii cu hipo-
tiroidism și poate rezulta din in-
suficienţa hormonilor tiroidieni
înșiși, fără deficit nutritiv. Anemia
normocitară, așa-numita anemie
necomplicată, apare din cauza
deficitului de hormoni tiroidieni
în sine. Acest tip de anemie este
considerat a fi o adaptare la un
metabolism bazal scăzut.
Descrierea de acantocitoză a
hematiilor la examinarea citologi-
că a frotiului sanguin sugerează un
hipotiroidism în aproximativ 90%
din cazuri. Anemia normocitară cu
capacitate totală scăzută de legare
a fierului (TIBC) poate servi ca un
bun indicator al deficienţei mar-
ginale de Zn (2). Statutul zincului
poate explica într-o oarecare mă-
sură anomalii hematologice la fe-
meile de vârstă mijlocie. Creșterea
feritinei serice la pacienţii cu hiper-
tiroidism poate fi urmarea acţiunii
directe a hormonilor tiroidieni asu-
pra sintezei acestuia, în timp ce, în
unele cazuri complicate cu anemie,
pot fi implicate în utilizarea defi-
cientă a fierului de către celulele
eritropoietice. Hormonii tiroidieni,
direct sau indirect, prin eritropoie-
tină, stimulează creșterea colonii-
lor eritroide (BFU-E, CFU-E).
Salvarea funcţiei proteinei
mutante p-53 este o strategie tera-
peutică atractivă în toate tipurile
de cancer, inclusiv în cel tiroidian.
Aceste date sunt necesare pen-
tru descoperirea unui reactivator
anti-mutant p53-R175, ca un com-
pus principal pentru dezvoltarea
medicamentului p53-ţintit. Studii-
le structurale ale domeniului de le-
gare la ADN p-53 indică faptul că io-
nul de zinc este coordonat de patru
aminoacizi (Wonget et al., 1999).
Concluzii
Așa cum rezultă din prezentul
studiu, disfuncţia tiroidiană sub-
clinică este o afecţiune diagnosti-
cată aproape în totalitate pe baza
analizelor de laborator. S-a evi-
denţiat că TSH crescut, precum și
raportul FT4/FT3 sunt indicatori
subtili și timpurii ai disfuncţiei
tiroidiene incipiente.
Dr. Aurelian Udriștioiu,
medic primar Medicină de Laborator,
profesor asociat, Universitatea
„Titu Maiorescu” București,
Facultatea de Asistenţă Medicală,
Filiala Târgu Jiu
Bibliografie
1. Coculescu M. New cut off established for TSH value on
subclinical thyroid disease. Balkan Conference of Laboratory
Medicine (BCLF), 8-th Edition, Bucharest/10/23-26/2011
2. Yu X, Vazquez A, Levine JA, Carpizo1 RD. Allele-Specific
Mutant p53 Reactivating Compound. Cancer Cell 2012; (5):
21: 614-625, Copyright © 2012 Elsevier Inc.
Ars medici
Cel mai frecvent, abcesul
hepatic este o consecinţă a
patologiei tractului biliar:
obstrucţia căilor biliare
permite stagnarea lichidului
biliar și favorizează
proliferarea bacteriană.
C
olecţii purulente lo-
calizate în interiorul
ficatului, abcesele he-
patice reprezintă cele
mai frecvente formaţiuni de acest
tip. Astfel, la un număr de 540 de
abcese intraabdominale, inclusiv
cele retroperitoneale, localizarea
hepatică a reprezentat 48% din
totalul abceselor viscerale şi 13%
din abcesele intraabdominale (1).
Incidenţa anuală a abceselor he-
patice a fost estimată la 2,3 cazuri
la 100.000 de persoane, fiind mai
mare la bărbaţi comparativ cu fe-
meile (3,3 vs. 1,3 la 100.000) (2-4).
Factorii de risc asociaţi abcese-
lor hepatice sunt reprezentaţi de:
diabetul zaharat, bolile hepatobi-
liare şi pancreatice, stările de imu-
nosupresie, vârsta avansată şi folo-
sirea pe scară largă a inhibitorilor
pompei de protoni (5-7). În boala
granulomatoasă cronică, o afecţiu-
ne genetică rară caracterizată prin
infecţii recurente, abcesele hepati-
ce sunt de obicei stafilococice (8).
Fiziopatologie
Cea mai frecventă cauză a
abcesului hepatic este reprezen-
tată de patologia tractului biliar.
Obstrucţia căilor biliare permite
stagnarea lichidului biliar și favo-
rizează proliferarea bacteriană.
Cauze frecvente de obstrucţie bili-
ară includ litiaza, tumora obstruc-
tivă, malformaţiile congenitale,
stricturile.
Apendicita acută a reprezen-
tat o cauză importantă în trecut,
în prezent fiind o cauză mai rară
(aproximativ 10% dintre abcese).
Infecţiile intraabdominale
reprezintă o cauză importantă
pentru apariţia abceselor hepa-
tice. Acestea pot însămânţa fie
prin emboli septici în circulaţia
portă, fie prin fistule în cadrul
infecţiei organelor adiacente.
Infecţiile cu paraziţi favorizea-
ză dezvoltarea abcesului, cei
mai importanţi fiind Entamoe-
ba histolytica și Echinococcus
(prin însămânţarea chisturilor
hidatice). De asemenea, forma-
ţiunile tumorale, fie primare, fie
ABCESELE
hepatice
secundare (metastazele), facili-
tează formarea abcesului.
Traumatismele hepatice per-
mit dezvoltarea abcesului prin
însămânţare directă sau prin ne-
croza posttraumatică a ţesutului
hepatic.
Puţine abcese apar ca urmare
a unor proceduri medicale: tran-
splantul hepatic, embolizarea ar-
terei hepatice (în cadrul hepato­
carcinomului).
Manifestări clinice
Anamneza poate releva febră
și frison, scădere ponderală, grea-
ţă și vărsături, durere abdominală,
fatigabilitate, transpiraţii noctur-
ne, diaree. Examenul clinic poate
indica durere la palpare în hipo-
condrul drept, hepatomegalie, ic-
ter, revărsat pleural.
Abcesele complicate pot pre-
zenta semne suplimentare, lega-
te de sepsis, peritonită (ruperea
abcesului în peritoneu), empiem
(ruperea abcesului către pleură),
infecţii oculare (în bacteriemia cu
Klebsiella pneumoniae) (11).
Diagnostic
Analize de laborator
Hemograma prezintă crește-
rea numărului leucocitelor, în spe-
cial prin creșterea neutrofilelor.
Afectarea hepatică este evidenţi-
ată prin creșterea valorilor tran-
saminazelor, a enzimelor de coles-
tază (bilirubina, fosfataza alcalină,
gamma glutamyl transpeptidaza).
Uneori se poate identifica și hipo­
albuminemie (12). Hemoculturile
pot fi pozitive și este recomandat
să fie realizate, rezultatul lor pu-
tând ghida antibioterapia. În zo-
nele endemice pentru Entamoeba
histolytica se recomandă testarea
pentru acest parazit (13).
Analiza lichidului din abces
Analiza lichidului din abces,
recoltat sub ghidaj ecografic sau
tomografic, poate fi foarte utilă în
determinarea etiologiei leziunii.
Prezenţa compușilor biliari în li-
chid poate semnala comunicare
cu tractul biliar, fie printr-o cale
directă, fie prin ischemie a căilor
biliare (14,15).
Amilaza prezentă și infecţia
polimicrobiană pot sugera diver-
ticulită perforată, boală inflama-
torie intestinală, cancer al flexurii
hepatice, infecţii perihepatice.
Testarea pentru Entamoeba
histolytica se poate realiza și din
lichidul abcesului (13).
Examinarea imagistică
Ecografia poate fi folosită în
evaluarea iniţială a pacientului și
identifică abcesele mai mari de 1
cm ca zone hipoecogene. Sensibili-
tatea este de 80-90%.
Examinarea prin tomografie
computerizată va avea rezultate
diferite în funcţie de momentul
examinării. Per total, evoluţia
se poate împărţi în două faze. În
prima fază (faza presupurativă),
leziunile vor apărea ca mase hi-
podense, heterogene, cu contur
neregulat. În faza a doua (supura-
tivă), imaginea devine hipodensă,
cu margini clar demarcate, cu un
aspect similar unui „inel”. Uneori
un al doilea „inel” este vizibil, re-
zultând o imagine „în ţintă”. La in-
jectarea substanţei de contrast, va
exista captare în special la nivelul
zonei periferice (a „inelului”).
Unele leziuni pot identifica
imagini de gaz în interior, aceasta
fiind una dintre cele mai specifice
imagini pentru abcesul hepatic.
Sensibilitatea este de 95-100%,
tomografia computerizată fiind
considerată superioară ecografi-
ei abdominale pentru stabilirea
diagnosticului. În plus, proba per-
mite uneori identificarea etiologi-
ei și evaluarea condiţiilor asociate
(patologie biliară sau tromboză
porto-mezenterică).
VIA�A MEDICALĂ 13
19 august 2022 l Nr. 33
Etiologie
Cele mai multe abcese sunt polimicrobiene. Dintre agenţii
etiologici, bacteriile enterice și germenii anaerobi sunt cei
mai frecvenţi. Heterogenitatea etiologică este determinată de
mecanismul de producere: intervenţii biliare (stenturi) sau
imunosupresia postchimioterapie.
Cel mai frecvent implicaţi sunt:
 bacterii;
 50% dintre abcese sunt secundare infecţiilor tractului biliar
(colangită);
 dintre germenii enterici, cel mai frecvent sunt identificaţi
Escherichia coli şi K. pneumoniae;
 grupul Streptococilor: Streptococcus anginosus, Streptococcus
constellatus şi Streptococcus intermedius;
 Staphylococcus aureus (agent etiologic mai frecvent întâlnit la
copii) (9,10);
 paraziţii
 Entamoeba histolytica: infecţia este secundară colitei amoebiene
prin sistemul port;
 Echinococcus granulosus, de obicei asimptomatic.
Rezonanţa magnetică poate suspectează că infecţia este deter-
completa rezultatul, în special minată de Candida.
la pacienţii cu patologii ale căi- Antibioterapia poate fi justi-
lor biliare unde se suspectează ficată pe o perioadă mai lungă de
obstrucţie (16). timp, inclusiv după externare. Du-
rata optimă a tratamentului este
Tratament încă dezbătută, dar recomandările
În lipsa tratamentului, boala actuale includ între două și șase
are mortalitate foarte mare, în spe- săptămâni pentru un singur abces
cial din cauza complicaţiilor. Tra- drenat eficient și până la 12 săptă-
tamentul constă în administrarea mâni în cazul abceselor multiple
de antibioterapie, drenajul abcesu- sau complicate.
lui și tratamentul patologiei care a Drenajul percutan
dus la formarea acestuia. A devenit cel mai important
Antibioterapia tratament în abcesul hepatic. Pro-
Se recomandă ca tratamentul cedura se recomandă pentru abce-
antibiotic să înceapă de îndată ce sele mai mici de 5 cm. Un studiu ce
hemoculturile au fost recoltate, compară drenajul prin aspiraţie cu
fără a se aștepta până la efectua- ac faţă de drenajul pe cateter a des-
rea drenajului. Unii cercetători au coperit o rată de succes mult cres-
avut rezultate bune folosind doar cută pentru drenajul pe cateter.
antibioterapie în abcesele hepatice Cateterul este plasat în leziu-
mici (sub 5 cm), în timp ce alţii nu ne sub ghidaj imagistic (fie eco-
recomandă antibioterapia ca unic grafic, fie prin tomografie com-
tratament (17,18). puterizată). Se menţine până ce
Terapia empirică trebuie să debitul scade la mai puţin de 10
fie ţintită împotriva bacteriilor ml/zi și cavitatea este colabată
care cauzează cel mai des abce- (imagistic). Uneori sunt necesa-
sul – bacili Gram-negativ, coci re mai multe proceduri de drenaj
Gram-pozitiv. Antibioticele re- („re-drenaj”) (19).
comandate includ inhibitori de Drenajul chirurgical
beta-lactamază, piparacilin-tazo- Se recomandă pentru abcese
bactam, cefalosporine de genera- largi (mai mari de 5 cm), pentru
ţia a doua. Dacă antibioticul ales abcese complicate (peritonită bac-
nu este activ pe germeni anaerobi, teriană), abcese cu pereţi groși sau
se recomandă suplimentarea anti- abcese la care încercările de drenaj
bioterapiei cu un antibiotic activ percutan au eșuat.
pe acești germeni (de exemplu, Monitorizarea
metronidazol). Schema terapeu- Urmărirea în timp a pacien-
tică trebuie adaptată la antibio- tului este necesară prin examene
gramă de îndată ce aceasta este imagistice – tomografie compute-
disponibilă (16). rizată sau ecografie. Curba febrilă
Testele pozitive pentru En- ar trebui, de asemenea, monitori-
tamoeba histolytica impun ad- zată, persistenţa febrei după două
ministrarea metronidazolului săptămâni indicând necesitatea
(1,5-2 g) oral sau intravenos pentru unui tratament mai agresiv.
10 zile. Schema este utilă pentru Prof. dr. Carmen Fierbinţeanu-
eradicarea infecţiei în 90% dintre Braticevici,
cazuri. În celelalte 10% dintre ca- dr. Alexandru Moldoveanu
UMF „Carol Davila” București,
zuri se pot lua în considerare cloro-
Gastroenterologie, Spitalul
china, emetina și dehiroemetina. Universitar de Urgenţă București
În cazul suspiciunii de abces
Material preluat din volumul
de etiologie fungică se poate re- „Gastroenterologie 2021”, editat de
comanda administrarea amfote- Viaţa Medicală
ricinei B. Fluconazolul poate fi, Bibliografia este disponibilă pe
de asemenea, o opţiune dacă se www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
Ţ
FIC IU
Linia
OZA DE
NE
unu
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Se aude o ambulanţă intrând în curte.
Este ora 2, sâmbătă noaptea. Sigur de prin
vreun club l-au cules. Bătut, beat mort
sau ambele? Supradoză nu am prins încă
niciodată. Simt cum îmi crește pulsul. Iau
o pereche de mănuși și aștept. Se deschid
ușile.
— Pieton în accident rutier. Bărbat, 25-
30 de ani, inconștient. Traumatism cranio-
cerebral. Posibilă hemoragie internă. TA 80
cu 40, puls 120.
Măcar un noroc are tipul. A prins-o pe
Ana Maria pe ambulanţă. Când cresc, vreau
să fiu Ana Maria. E sigură pe ea și respectată.
Și îi mai stă și bine în salopetă. Cum naiba
îi rezistă coafura aia? Zi și noapte, bobul e
perfect.
— Irina, dormi? De azi ești linia unu, nu?
Tre’ să preiei cazul.
Nu știu ce să fac. Care era primul pas?
Mi-e rău. Nu pot să fac asta. Ana Maria se
uită la mine. Asistentele se uită la mine.
Fascinaţia ruinei
Legătura cu trecutul, chiar și atunci
când amintirile personale nu sunt
neapărat plăcute, este o parte
fundamentală a identităţii fiecărui
individ.
A
junși într-un loc diferit, sau
construind ceva de la temelie,
simţim de fiecare dată nevoia să
aducem câteva dintre reperele
de care, conștient sau nu, ne simţim legaţi.
Absenţa acestor elemente identitare, provo-
cată de distanţa fizică prea mare sau de dis-
trugerea lor ireversibilă, lasă în urmă o stare
de dezrădăcinare și de depersonalizare greu
de depășit.
Muzeul Naţional de Artă al României
(MNAR) ne invită, până la 29 ianuarie 2023,
să aprofundăm aceste idei, în cadrul unei ex-
poziţii excepţionale atât din punctul de vede-
re al conceptului general care i-a stat în spate
și al documentării exhaustive realizate de
Brancardierii se uită la mine. Vreau să mă
înghită pământul. Bineînţeles, Ana Maria
salvează situaţia.
— Ok, haideţi în sala roșie. Irina, tu
du-te și sună-n Chirurgie. Încearcă să dai de
Pruteanu.
Mă duc teleghidată spre telefon. O aud
în urmă dând indicaţiile. Știam și eu toate
alea. Cât aștept în telefon, mă liniștesc.
Chem chirurgul și merg în sala roșie. Intru
pe pilot automat și preiau cazul. Până
ajunge Pruteanu, pacientul e stabilizat. Va
trebui transferat pe Chirurgie. Rezolv cu
poliţia. Contactez familia. Închid fișa. Mă
duc afară.
E răcoare și dimineaţa luminează deja
cerul. Mă așez pe jos și îmi aprind o ţigară.
Scade adrenalina și mi se umplu ochii de
lacrimi.
— Hai, măi! Te-ai descurcat până la
urmă. Asta e, se întâmplă.
S-a întors să mă rezolve și pe mine. Îmi
scapă o lacrimă pe obraz. Cum aș putea
să-i explic tocmai Anei? Că pe ăsta l-aș fi
omorât. În orice altă circumstanţă, l-aș fi
omorât. Aș fi înfipt bisturiul în tatuajul ăla
de pe gât care m-a bântuit ani de zile.
— Îmi amintea de cineva. Am îngheţat.
Dar mulţumesc.
curatoarea Mălina Conţu, pe parcursul mai
multor ani, cât și din perspectiva spectacu-
loasei scenografii care o pune în valoare.
Desprinderea de timp
Intitulată „Nostalgie. Amintire. Regă-
sire. Peisajul european și ruina în secolele
XVI-XIX”, expoziţia reunește 140 de lucrări
de pictură și grafică, majoritatea aflate la
prima întâlnire cu publicul. Pentru modul
în care percepţia și abordarea artistică a su-
biectului ales au evoluat și s-au transformat
de-a lungul vremii, lucrările au fost încadra-
te în șase secţiuni reprezentative: Ruina ca
decor, Peisajul arcadian – o rememorare a
paradisului pierdut, Ruină, capriciu, imagi-
naţie, Convieţuirea cu ruina, Ruina în esteti-
ca romantică, Natura și cultura – puterea de
ruinare a naturii.
Atmosfera de desprindere de timp
este creată, încă de la început, printr-o
surprinzătoare intrare care ne introduce
parcă într-un labirint, într-un spaţiu se-
cret al comorilor, unde suntem înconjuraţi
de o mare de verde. Lumina ne îndreaptă
meșteșugit privirile spre fiecare dintre
lucrările expuse.
De remarcat este și modul cum ruina, ca
reprezentare a unui trecut idealizat sau ca
mărturie a efectelor lipsei duhului uman și
a puterii imuabile a naturii asupra noastră,
este cercetată și definită dintr-o perspectivă
complexă, în care se întrepătrund atât con-
cepte artistice desprinse din arhitectură,
restaurare și peisagistică, dar și abordări de
psihologie individuală și colectivă. Acestea
din urmă sunt în fapt cele mai în măsură
să explice prezenţa frecventă a ruinei în ta-
blouri și gravuri, fie ca fundal discret, fie ca
subiect principal, declarat sau nu.
Medic-Medicină-Cultură
De ce nu pot intra lacrimile înapoi?
— Ţi-am mai spus: detașează-te! Fiecare
e cineva-ul cuiva. Tocmai d-asta tre’ să te
detașezi. Ca să fii eficientă.
— Mai bine făceam Medicină legală. La
Medicină legală aș fi vrut să mă găsească...
seara asta.
— Ei, na! pufni Ana Maria, cu dispreţu-i
caracteristic. Ce să salvezi la Medicină
legală?
— Pe mine.
Se aude sirena. Vine o altă ambulanţă.
Ioana Serota
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite proză scurtă la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Reflecţii legate de viaţă
În primele lucrări vedem ceea ce a ră-
mas din construcţii antice sau medievale
redate într-o lumină blândă și o atmo-
sferă contemplativă, plină de admiraţie.
Finalul parcursului ne aduce în faţa unor
reprezentări de un dramatism uneori exa-
gerat, regizat, specific epocii romantice,
în care natura apare ca atotputernică și
distrugătoare, iar omul și plăsmuirile sale
– doar ca niște pioni care pot fi cu ușurinţă
îndepărtaţi.
Diferenţele de abordare sunt legate nu
doar de epoca istorică și de gustul pe care
publicul îl manifesta în acea perioadă, ci
și de naţionalitatea celui care a realizat
pictura sau gravura, fiind evidente dife-
renţele între nordici și meridionali. Fie-
care artist acordă ruinei o importanţă și o
valoare distinctă, de la așezarea acesteia
în prim-plan, într-un mod care aproape că
strivește elementul uman, până la compo-
ziţii în care ruina devine doar un element
decorativ suplimentar imaginar, nelegat
de un context fizic real, de obicei fiind in-
vadată de vegetaţie. Întregul ansamblu va
reuși de fiecare dată să ne pună pe gânduri
și să ne îndemne la reflecţii legate de viaţă
și de importanţa pe care o acordăm eveni-
mentelor și lucrurilor care ne înconjoară.
Dr. Raluca Bulea
Festivalul
Internaţional de
Chitară Transilvania
la 20 de ani
Ediţia de a anul acesta propune
două concursuri, unul dedicat
profesioniștilor și celălalt tuturor
iubitorilor de chitară clasică.
Ajunși cu Festivalul Internaţional de
Chitară Transilvania la cea de-a 20-a edi-
ţie, organizatorii au toate motivele să fie
mulţumiţi de cele realizate până în pre-
zent. Profesorii Constantin Andrei și
Ștefan Trifan au reușit să organizeze 19
ediţii (2020 și 2021 în online; podcasturile
Constantin Andrei
au înlocuit, cu succes chiar, conferinţele de
presă), menţinând astfel evenimentul cul-
tural în atenţia generală a organizatorilor de
festivaluri-concurs dedicate chitarei clasice.
Ediţia de anul acesta, programată pen-
tru perioada 30 august-4 septembrie, la sala
Studio a Academiei Naţionale de Muzică
„Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, aduce multe
noutăţi, firești dacă ne gândim că suntem
în faţa unei ediţii aniversare. Voi începe cu
invitaţii – în majoritate nume cunoscute pe
plan naţional și internaţional.
Între aceștia îi menţionăm pe: Aleksa
Šarčević (Serbia; laureat TIGF în 2019),
Chinnawat Themkumkwun (Thailanda;
laureat TIGF 2021), Lovro Peretić (Croa-
ţia, laureat Guitar Foundation of Ameri-
ca 2021; premiul 1 la EuroStrings Guitar
Competition), Bogdan Mihăilescu (Fran-
ţa), Sergiu Hudrea (Cluj-Napoca), Tudor
Niculescu-Mizil, Adrian Andrei, Aurelian
Andrei, Ana-Maria Bibescu (toţi patru din
București). Vom avea parte de recitaluri, de
cursuri master, conferinţe și expoziţii. Gala
laureaţilor, din 4 septembrie, va închide
ediţia aniversară 20.
Concursuri și volum aniversar
Începând din acest an, trofeul acordat
câștigătorului este opera sculptorului clu-
jean Ovidiu Guleș, o noutate absolută. Faţă
de precedentele ediţii, cea din 2022 propu-
ne două concursuri. Primul este „Dumitru
Capoianu”. Acesta se adresează chitariștilor
care au ajuns la un nivel ridicat de perfor-
manţă și cuprinde două secţiuni: chitară
clasică solo (șase categorii de vârstă), re-
spectiv muzică de cameră. Al doilea con-
curs, „Mihai Babii”, se adresează tuturor
iubitorilor chitarei clasice, indiferent de ni-
velul de virtuozitate.
Cu prilejul ediţiei aniversare va fi lansat
și volumul Chitara din inima Transilva-
niei. Festivalul Internaţional de Chitară
Transilvania - 20 de ani, autori Constantin
Andrei și subsemnatul.
Menţionez faptul că am fost alături de
organizatori în toate ediţiile desfășurate
până în prezent. I-am văzut crescând sub
ochii mei pe mulţi dintre chitariști, astăzi
fiind invitaţi în prestigioase festivaluri de
chitară clasică. Mulţi sunt profesori în insti-
tuţii de învăţământ liceale sau universitare
de muzică/specialitatea chitară clasică și fac
parte din jurii naţionale sau internaţionale.
Demostene Șofron
Medic în România
Construirea unei
relaţii de încredere
Diabetologia înseamnă în cea mai mare parte prevenţie
specializată, care salvează ani de viaţă, ne spune dr. Adrian
Copcea.
Care sunt cele mai mari provo-
cări cu care vă confruntaţi în ac-
tivitatea dv.?
Aş spune că principala e resursa
de timp, cel mai adesea sacrificăm
din timpul alocat nutriţiei, motiva-
ţiei pentru schimbarea stilului de
viaţă care ar putea aduce beneficii
mari. E un aspect pe care încerc
să-l compensez prin transmiterea
unor mesaje clare şi simple, de
exemplu: „Cel mai bun tratament
al diabetului tip 2 e slăbitul”. Sau,
uneori, ating şi o componentă tem-
porală, mai ales la debutul diabe-
tului: „ACUM e un moment foarte
important pentru a slăbi sau a face
insulină”. Practic, încercăm, fieca-
re dintre noi, medicii, să compen-
săm lipsa de timp cu diferite mate-
riale gata scrise pe care le oferim
pacienţilor sau cu mesaje pe care
insistăm să le transmitem. O şi
mai mare provocare o reprezintă
cazurile grave, spre exemplu, cazu-
rile severe de picior diabetic, care
sunt în esenţă multidisciplinare,
spitaliceşti, iar echipe gata forma-
te şi coordonate pe astfel de pato-
logii de intersecţie există în puţine
locuri. De asemenea, ar fi de men-
ţionat că şi la partea de prevenţie
mai avem de ajuns din urmă sis-
temele avansate de sănătate: spre
exemplu, urmărirea unui calendar
de vaccinări sezoniere, disponibi-
litatea de încălţăminte specială (în
mod ideal, personalizată în sensul
reducerii riscului de ulceraţii sau
al tratamentului acestora, dacă ul-
ceraţiile sunt prezente).
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
400 lei
+ taxă de transport
Aveţi un concurent în „doctor
Google”?
Da, aici cred că e o provocare ex-
trem de puternică: concurenţa in-
formaţională a internetului. Poate
că e chiar prima pe lista mea de
provocări în această eră cu acces
atât de larg la informaţie, mai ales
la informaţie de proastă calitate.
Echipa medic-pacient sau
a apleca urechea la cine
trebuie
Ce funcţionează la pacienţii cu
diabet și/sau obezitate pentru a
fi complianţi și a obţine rezultate
sustenabile?
Cred că cel mai mult funcţionea-
ză educaţia, incluzând aici surse-
le de informaţii la care e receptiv
fiecare. Ideal ar fi ca în top să fie
informaţiile de la specialişti, dar,
din păcate, există o concurenţă
’’
puternică a diferitelor afaceri cu
slăbit, cu suplimente de diabet, iar
acestea uneori pot fi mai convingă-
toare decât medicul (asta până se
Utilizând gluco-
metrele sau chiar
senzorii de glicemie
pacienţii învaţă mult,
îşi înţeleg mult mai bine
propria boală.
convinge fiecare singur de pro-
dusul X, de dieta Y etc.). Dar cu o
educaţie corespunzătoare, care în-
seamnă şi a apleca urechea la cine
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
CARTE DE VIZITĂ:
l Medic primar Diabet Zaharat, Nutriţie şi
Boli metabolice, Cluj-Napoca
l Absolvent al UMF „Carol Davila” Bucureşti
lF
 ormare în Medicină internă şi Nutriţie,
Attestation de Formation Spécialisée
Approfondie en Médecine Interne,
Universitatea „Louis Pasteur”, Strasbourg
lS
 tagii şi gărzi în serviciile de Medicină
internă şi Nutriţie şi în departamentul
Urgenţe, Spitalul Hautepierre şi Hôpital
Civil, Strasbourg
trebuie, un pacient care formea-
ză împreună cu medicul o echipă
sudată va avea pe termen lung o
stare de sănătate mai bună. Iar în
acest cuplu medic-pacient contea-
ză, desigur, şi medicul. Eu cred că
experienţa pacienţilor e pozitivă
în raport cu medicul atunci când
acesta îi oferă soluţii concrete la
probleme, când îi inspiră încrede-
rea necesară. Iar pentru asta cred
că e nevoie de o bună pregătire în
domeniu, dar şi de câteva abilităţi
umane simple, între care capacita-
tea de a vorbi simplu, capacitatea
de a asculta, de a furniza speranţă.
Practic, acesta este rolul nostru
major: de a rezolva problemele
pacienţilor ţinând cont de particu-
larităţile lor. Care, dacă e să luăm
domeniul nutriţiei şi diabetologiei,
sunt atât de complexe.
Cum comunicaţi cu pacientul care
are nevoie să înţeleagă utilitatea
schimbării unei terapii – adăuga-
rea de insulină, de exemplu, la un
pacient vârstnic cu DZ2?
’’
896 DE PAGINI
Simplul fapt de a încerca să-ţi faci
bine meseria de medic presupune
să construieşti acea relaţie de în-
credere care să se traducă în ac-
ceptarea tratamentelor, în urma-
rea lor. Schimbarea de terapii face
parte din rutina noastră; adeseori
urmărirea diabetului presupune
exact schimbarea tratamentelor
atunci când evoluţia bolii o impu-
ne. Diabetul este o boală evolutivă,
iar una dintre schimbările la care
pacienţii întâmpină cea mai mare
rezistenţă este exact începerea
administării insulinei. Atunci eu
prefer să explic foarte relaxat des-
pre ce e vorba, are un mare impact
şi să arăt dispozitivul de insulină.
Uneori fac o primă injecţie paci-
entului eu însumi, în cabinet, sau
dau insulina pentru o perioadă de
probă în doze mici. Astfel, pacien-
tul va observa că s-a temut excesiv
de un tratament care nu era atât
de agresiv pe cât îşi închipuia. De
multe ori contează mult şi apor-
tul psiholoagei care face parte din
echipa cabinetului, din fericire
pentru noi extrem de experimen-
tată în domeniul diabetului. Dese-
ori pregătesc momentul atunci
când ştiu că tratamentul non-insu-
linic se apropie de dozele maxime
posibile, poate uneori menţionez
insulina la două-trei vizite conse-
cutive. Uneori s-a întâmplat să am
multe „Nu”-uri succesive şi pacien-
tul să revină într-o zi oarecare şi să
zică: „M-am hotărât! Accept”.
Cititul critic al articolelor
de internet
Ce ar trebui făcut în privinţa
articolelor mincinoase care pro-
movează suplimente-minune?
Aici cred că e un proces foarte com-
plicat de educaţie, care ar avea ca
O bună prevenţie
şi o bună îngrijire
ambulatorie reduc
presiunea pe spitale şi
costurile complicaţiilor,
incidentelor, agravărilor.
finalitate cititul critic al articolelor
de internet. Uneori pacienţii citesc
articole foarte lungi, cu multe deta-
lii, cu poza unui medic în vârstă sub
care e trecut un titlu de medic spe-
cialist şi câteva „testimoniale” false.
Și capătă încredere şi se reped la
VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
15
telefon să comande suplimen-
tul-minune. Când colo, tot articolul
era o reclamă mincinoasă care ex-
ploata vulnerabilitatea bolnavului.
Chiar zilele acestea îmi spuneau
diferiţi pacienţi de suplimente că-
rora le-ar face reclamă ministrul
Sănătăţii, profesorul Rafila. Şi le
deschideam articolul şi le arătam
poza presupusului medic Rafila,
care, desigur, nu era cel real. Dar e
o muncă grea, şi pacientul trebuie
măcar să aibă suspiciunea că arti-
colul ar putea fi un fals. În această
ordine de idei, nu cred că avem in-
frastructura de poliţie şi de justiţie
pentru a contracara astfel de feno-
mene. Vorbesc, desigur, de înşelă-
torii, care, din păcate, sunt foarte
multe în domeniul diabetologiei şi
al obezităţii.
Reţeaua de colaboratori pe
care și-o creează fiecare
De ce au nevoie medicii pentru
a-și putea practica meseria în
condiţii optime, oferind pacienţi-
lor cel mai bun tratament posibil?
Au nevoie de infrastructură me-
dicală. Asta poate însemna mul-
te. În cazul medicului diabetolog
de ambulatoriu, cum sunt eu, in-
frastructură înseamnă posibili-
tatea de a avea date medicale ale
pacientului, de a putea prescrie
tratamentele cele mai bune. Date
privind sănătatea cardiovasculară,
starea ochilor, starea neurologică
etc. Din perspectiva aceasta sunt
foarte mulţumit că în România pot
profesa această meserie în condiţii
foarte bune, pot avea acces la tot
ce presupune o urmărire corectă
a diabetului în condiţii de ambula-
toriu. Mai apoi, însă, când se pune
problema de echipe multidiscipli-
nare sau de spital, devine mai com-
plicat… Depinde foarte mult de ti-
pul de reţea de colaboratori pe care
şi-o formează fiecare specialist,
dar depinde şi de condiţii din par-
tea sistemului medical propriu-zis.
Eu cred că în ce priveşte îngrijirea
de ambulatoriu s-a progresat mult,
inclusiv prin extinderea servici-
ilor prin Casa de Asigurări. În ce
priveşte spitalele e mereu loc de
mai bine, dar, din fericire, oraşul
Cluj-Napoca dispune de spitale
foarte bune, cu medici foarte buni
şi bine intenţionaţi.
Dr. Mariana Minea
16 VIA�A MEDICALĂ
19 august 2022 l Nr. 33
Tratamentul litiazei
renale asimptomatice
Pentru pacienţii supuși unui tratament endoscopic pentru o piatră ureterală sau renală simptom-
atică, îndepărtarea calculilor sub 6 mm descoperiţi cu acest prilej a dus la o incidenţă mai mică a
evenimentelor cauzate de acestea în decurs de cinci ani de la intervenţie.
E
xamenele imagistice efectuate în rândul pacien-
ţilor cu litiază renală sau ureterală simptomatică
descoperă adesea și alte formaţiuni, de dimensi-
uni mai mici. Ghidurile publicate în Statele Uni-
te ale Americii sugerează că litiaza renală asimptomatică
poate fi monitorizată în mod activ, lăsând decizia de in-
tervenţie privind eliminarea lor la indicaţia medicului și
preferinţa pacientului.
Totuși, dovezile din studii susţin fie un management
bazat pe monitorizare, fie îndepărtarea calculilor renali
asimptomatici. De aceea, dezbaterea privind îndepărta-
rea calculilor asimptomatici s-a extins în multiple edito-
riale publicate de experţi în domeniu. Un studiu* recent
publicat și-a propus să aducă dovezi pentru o mai bună
îndrumare în gestionarea calculilor renali mici (<6 mm),
asimptomatici.
Dovezi pro intervenţie
În cadrul unui studiu multicentric, randomizat, con-
trolat, pacienţii supuși unui tratament endoscopic pentru
Medicina altfel
un calcul primar localizat la nivel ureteral sau renal au fost
repartizaţi în două grupuri: grupul de tratament pentru
îndepărtarea calculilor renali mici, asimptomatici, și gru-
pul de control, în care acești calculi secundari nu au fost
îndepărtaţi. Obiectivul studiului a fost rata de recidivă în
decurs de cinci ani de la intervenţie, măsurată prin vizite
în cadrul departamentului de urgenţă, intervenţia chirur-
gicală sau creșterea de calculi secundari.
După o perioadă medie de urmărire de 4,2 ani, grupul
de tratament a avut un timp cu 75% mai lung până la re-
cidivă, comparativ cu grupul control. De asemenea, riscul
de recidivă a fost cu 82% mai mic în grupul de tratament,
faţă de grupul control, 16% dintre pacienţii din grupul de
tratament având o recidivă în acest interval de timp, com-
parativ cu 63% din grupul control. Recăderea a fost docu-
mentată la 11% dintre pacienţii din grupul de tratament și
la 43% dintre pacienţii din grupul control. Tratamentul
pentru calculii secundari a adăugat în medie 25,6 minute
timpului operator.
*https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2204253
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
Identificarea zonelor
de displazie focală
corticală
A fost dezvoltat un algoritm de inteligenţă artificială (IA)
capabil să identifice anomalii subtile ale structurii creieru-
lui, responsabile pentru apariţia crizelor epileptice. Proiec-
tul MELD (Multicentre Epilepsy Lesion Detection) a folosit
peste 1.000 de scanări de rezonanţă magnetică, de la paci-
enţi din 22 de centre de epilepsie, pentru a dezvolta acest al-
goritm. Astfel, cercetătorii au putut oferi rapoarte despre lo-
calizarea anomaliilor în cazurile de displazie corticală focală
rezistentă la medicamente, o cauză principală de epilepsie.
Displaziile corticale focale (FCD) reprezintă zone ale cre-
ierului care s-au dezvoltat anormal și care provoacă adesea
epilepsie rezistentă la tratament. Aceasta este adesea tratată
prin intervenţie chirurgicală, însă identificarea zonelor prin
metode imagistice reprezintă o continuă provocare pentru
medici, deoarece evaluările prin rezonanţă magnetică (IRM)
pot avea rezultat aparent normal. În rândul copiilor care au
fost supuși unei intervenţii chirurgicale pentru a controla
epilepsia, displazia corticală focală a fost cea mai frecventă
cauză, iar la adulţi – a treia cea mai frecventă cauză.
Rezultatele recent publicate* în revista Brain au arătat
că în general algoritmul a fost capabil să detecteze zonele de
displazie corticală focală în 67% dintre cazurile din cohortă.
Acest instrument de clasificare MELD FCD poate fi folosit
pentru orice pacient cu suspiciune de FCD cu vârsta de peste
3 ani și care a fost supus unei investigaţii IRM.
*https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220812113817.htm
Evoluţia vocii umane
Modificările la nivelul laringelui au contribuit la stabili-
tatea vocilor pe care oamenii le utilizează pentru a comuni-
ca, a arătat* o echipă de cercetători din Japonia și Europa.
În mod surprinzător, evoluţia presupune mai degrabă pier-
derea unor corzi vocale specifice sau a corzilor din laringe.
Majoritatea primatelor au membrane vocale subţiri, ca o
panglică, ce se ridică din corzile lor vocale. Pierderea acestor
saci de aer, observată la cimpanzei și la alte maimuţe, pare
să fi oferit o stabilitate și un ton controlabil al vocii, pe care
oamenii le folosesc atunci când cântă sau vorbesc.
*https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220811143022.htm
Îndulcitor cu rol prebiotic
Un nou tip de îndulcitor, cu conţinut scăzut în calorii,
ar putea îmbunătăţi și sănătatea intestinală. Iniţial, cerce-
tătorii au utilizat lactoza și mogroside V. Cel din urmă, cu
o capacitate de îndulcire de 200-300 de ori mai mare decât
a sucrozei, este extras din fructul luo han guo. Prin adăuga-
rea enzimelor de β-galactozidază, cercetătorii au obţinut
un amestec care conţinea în mare parte galacto-oligoza-
haride – substanţe prezente și în laptele mamiferelor, cu
funcţie prebiotică – , precum și o cantitate mică de mogro-
side modificate. Noua combinaţie are o dulceaţă similară cu
aceea a zaharozei. Experimentele efectuate au demonstrat,
de asemenea, că noul îndulcitor a crescut nivelurile mai
multor microbi intestinali umani cu rol benefic, inclusiv
Bifidobacterium și Lactobacillus.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220804130631.htm