ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 41 (1705), anul XXXIV

14 octombrie 2022
16 pagini
4lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.

s
Baha’u’llah

TABU:
ACTUALITATE
Noutăţi în
farmacologie
Farmacistul este dator să

ănătatea
investigheze în schema
terapeutică a pacientului
depresiv prezenţa acelor
medicamente care pot să

exuală
agraveze depresia. Aceasta
este una dintre concluziile
trase recent la Forum
Farmacist.ro. PAGINA 2

PAGINILE 8-9

UMF IAȘI
Regândirea
examinării
studenţilor
Până la iarnă, la UMF
Iași ar putea implementa
un soft pentru evaluarea
studenţilor, de tip itemi cu
alegere multiplă. Subiectele
vor fi generate automat,
iar softul va fi proiectat
astfel încât testele să fie
echilibrate din perspectiva
dificultăţii. PAGINA 4

INTERVIU
Nu e nimic
magic în ce

P
facem noi.
Este doar este 30% dintre
muncă, știinţă, tinerii români cu
perseverenţă. vârsta cuprinsă
Mădălin Sîrbu,
între 15 și 24 de ani nu
fiziokinetoterapeut. folosiseră prezervativul
PAGINA 15 la primul contact
sexual, arată un studiu
citat de ginecologi.
Sănătatea sexuală
înseamnă și informare,
și controale regulate, și
teste recomandate de
specialiști.
2 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41 Actualitate
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Noutăţi în farmacologie și
farmacoterapie
Ediţia de anul acesta a Forumului
Farmacist.ro, organizat în format hibrid
de MedicHub, a adus informaţii din sfere
terapeutice diferite.

Administrarea suplimentelor Speakerii invitaţi în prima zi

a manifestării știinţifice au tratat
înainte și în timpul sarcinii subiecte precum terapiile în dia-
betul zaharat de tip 2, abordările
Rezultatele unui studiu extrem de interesant au fost prezentate de terapeutice în tulburările de dispo-
dr. dietetician Florina Ruţa, președinta Colegiului Dieteticienilor din ziţie, suplimentarea vitaminelor
România (CDR). Ea a vorbit atât despre suplimentarea cu vitamine în sarcină, vaccinarea antigripală,
în pre-sarcină și sarcină, cât și despre factorii de influenţă în privin- beneficiile fitoterapiei în afecţiuni-
ţa acestei decizii. Studiul a fost unul de tip transversal, prin aplicarea le respiratorii ș.a. În prelegerea sa,
unui chestionar și a inclus 1.278 de femei postpartum care se aflau în prof. dr. farm. Simona Negreș (foto),
trei spitale din Târgu Mureș. Colectarea datelor a fost efectuată pe care a făcut parte din conducerea
durata unui an.
Profilul femeii cu risc de aport insuficient de nutrienţi
Din cele 1.278 de femei care au completat iniţial chestionarul, 18,1%
au fost excluse din cauza administrării neregulate de suplimente de
vitamine. Din restul de femei intervievate, 70,5% (738) au raportat că
nu au luat suplimente de vitamine și acid folic înainte de sarcină, în
timp ce 31,2% (327) au raportat că nu au luat suplimente de vitamine în
timpul sarcinii. comitetului știinţific al evenimen-
tului, a trecut în revistă principalele
grupe de medicamente utilizate în
diabetul zaharat de tip 2. Ea a prezen-
tat, de asemenea, date noi privind
eficacitatea clinică a acestora.
Date recente despre
metformin
Un medicament „bătrân”, care
se studiază și în prezent și are
numeroase beneficii, este met-
forminul. El scade producţia he-
patică de glucoză, scade insuli-
norezistenţa periferică, reduce
absorbţia intestinală a glucozei și
potenţează efectul incretinelor
(peptidul 1 glucagon-like și poli-
peptidul insulinotrop dependent
de glucoză). „Multe date din studii
noi, din 2021 și 2022, arată că în
afara faptului că metforminul nu
produce hipoglicemie, are efect
neutru pe greutatea corporală; ba
chiar o scade la diabeticii care sunt
supraponderali și obezi”, a explicat
specialista.
Totodată, medicamentul scade
lipidele și ameliorează steatoza he-
patică; are acţiuni hemoreologice;
are efect antiinflamator și asigură
protecţie pentru mai multe forme
de cancer. „În multe dintre studiile
clinice s-a demonstrat că pacien-
ţii diabetici care au fost trataţi cu
metformin au avut o rată mai mică
de mortalitate datorată cancerului
sau un răspuns mai bun la chimi-
oterapie sau la terapia biologică
administrată”, a subliniat prof. dr.
farm. Simona Negreș.
Recomandările din
fitoterapie
Despre beneficiile fitoterapiei
în afecţiunile respiratorii a vorbit
prof. dr. Cerasela Gîrd. În această
clasă de medicamente, pe piaţa far-
maceutică există o mare masă de
așa-zise „preparate naturiste” care
nu sunt foarte bine caracterizate, a
atras atenţia specialista. Ea a arătat
că pacientul român merge foarte
mult spre automedicaţie, iar medi-
camentul de origine vegetală este
primul asupra căruia se apleacă.
Asta deoarece mizează pe faptul că
planta medicinală nu face rău.
„În momentul în care discutăm
despre afecţiunile respiratorii, mai
ales că este perioada lor, farmacis-
tul are și rolul de a ajuta pacientul
atunci când dorește să-și suplimen-
teze tratamentul cu un fitomedi-
cament
sau cu un
supliment
alimentar”,
a conchis
prof. dr.
Cerasela
Gîrd (foto).

„În studiul nostru, tratamentele de fertilitate și suplimentele îna-

Medicamentele antidepresive
inte și după sarcină au fost influenţate de vârsta mamei, starea civilă și
statusul de angajare (prezenţa, respectiv absenţa unui loc de muncă)”, pot accentua faza maniacală
a arătat președintele CDR. În plus, s-a observat că factorii care influen- Tulburările de dispoziţie și
ţează aportul de vitamine înainte de sarcină sunt: starea civilă, nivelul nevoia unei abordări terapeutice
de educaţie, statutul de angajare și obiceiul de a fuma. În comparaţie multidisciplinare au fost subiec-
cu femeile care nu au luat suplimente în timpul sarcinii, cele care au tele abordate de dr. farm. Daniel
făcut-o au avut o perioadă de gestaţie puţin mai lungă, iar nou-născuţii Marineci în prezentarea sa. „Am
lor au avut greutate mai mare la naștere. ales să vorbesc despre tulburările
de dispoziţie, depresia unipolară
și despre depresia bipolară pentru
că sunt tulburări extrem de frec-
vente în populaţie”, și-a motivat
specialistul alegerea temei.
Tulburările bipolare sunt
tratate cu stabilizatori ai dispo-
ziţiei, precum litiu, valproat,
carbamazepină, lamotrigină și/
sau anti­ psihotice de generaţia
a doua: aripiprazol, lurasidonă,
olan­zapină, quetiapină, risperi-
donă, ziprasidonă, cariprazină.
„Este extrem de important să di-
agnosticăm corect astfel de tulbu-
rări, pentru că în depresia bipola-
ră medicamentele antidepresive
pot să accentueze faza maniacală.
Dacă administrăm un antidepre-
siv în fază maniacală, aceasta va
fi sporită în amplitudine”, a atras
atenţia dr. farm. Daniel Marineci.
Una dintre concluziile trase
este aceea că farmacistul este da-
tor să investigheze în schema tera-
peutică la pacientul depresiv pre-
zenţa acelor medicamente care
pot să inducă sau pot să agraveze
depresia. Sunt foarte multe pro-
duse farmaceutice care au acest
efect advers. Iar dacă depresia
este cauzată de un medicament,
prescrierea unui antidepresiv ar
fi, în această situaţie, o prescri-
ere „în cascadă” nejustificată, a
conchis dr. farm. Daniel Marineci.

VIAŢA MEDICALĂ prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU,
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR Difuzare în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
BERTA ALEXE perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Adresa: Green Gate, Titularii abonamentelor pe 12 luni
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, sunt creditaţi astfel:
etaj 11, sector 5, București – membrii Colegiului Medicilor
Telefon: 021.315.61.09; Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Fax: 021.315.69.80; – membrii Colegiului Farmaciștilor din
Publicitate: 0729.729.737 România – 10 ore de EFC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
Director general
Website: www.viata-medicala.ro – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
dr. SIMONA MELNIC Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni până joi,
ISSN 1220-5354
Director vânzări Tiparul executat de Deasign Print orele 10-15, sau prin e-mail:
MIRCEA TOMESCU ABONAMENTE abonamente@viata-medicala.ro.
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate Conducerea săptămânalului
NADINE DUMITRESCU, „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
dr. MARIANA MINEA na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
Financiar-contabilitate anului 2022. În Catalogul de presă al Poștei colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
Române, „Viaţa Medicală” săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
Secretariat figurează la Nr. 23078. câtă vreme acestea sunt argumentate și
DANIELA RADU Abonamentele se pot încheia și direct exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Pacienţii HOSPICE Casa
Speranţei vor beneficia
gratuit de 200 de zile de
internare în unităţile cu
paturi ale organizaţiei, după
ce alergători, donatori și
sponsori au strâns fonduri
de peste 370.000 de lei
în cadrul Maratonului
București 2022.
Pentru a 15-a oară consecutiv,
echipa HOSPICE Casa Speranţei
a participat în perioada 8-9 oc-
tombrie la Maratonul București,
370.000 de lei pentru
HOSPICE Casa Speranţei
evenimentul al cărui scop este de a
facilita accesul la îngrijire paliati-
vă pentru pacienţii cu boli incura-
bile. Peste 500 de persoane, repre-
zentanţi ai unităţii de îngrijiri, au
adunat fonduri de peste 370.000
de lei. Cu această sumă, HOSPICE
poate asigura, în mod gratuit, pen-
tru pacienţii adulţi și copii care în-
fruntă boli incurabile: 200 zile de
internare în unităţile cu paturi ale
VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
3
organizaţiei, 325 de vizite la do-
miciliul pacienţilor și 700 de
intervenţii în policlinică.
Cea mai îndrăgită cursă de
anul acesta a fost cea în care
alergătorii au avut de parcurs
2,5 km în 60 de minute. Aceasta
a fost, de altfel, și proba pentru pentru una dintre curse (2,5 km, Galantom, zecile de voluntari,
care au optat mulţi membri ai 10 km, 21 km, ștafetă, 42 km) li sponsorii, partenerii și prietenii
echipei HOSPICE Casa Speran- s-au adăugat sutele de donatori fundaţiei.
ţei. Alergătorilor care au optat care i-au susţinut pe conturile de Cristina Ghioca

Editorial
Prevenţie OAMENII AU ȘI
DREPTURI
„la firul
ierbii” în
sănătatea Dr. Gabriel Diaconu

Săptămâna aceasta am marcat Ziua Mondială a

mintală
Rata crescută a depresiei
în rândul tinerilor români
este o problemă care îi
afectează atât personal, cât
și din punctul de vedere al
viitorului lor profesional,
au atras atenţia specialiștii
în contextul Zilei Mondiale
a Sănătăţii Mintale.
cei care au apelat helpline-ul au prezen-
tat simptome de anxietate. Femeile au
fost, în medie, cu 56% mai afectate decât
bărbaţii.
Vulnerabilitatea emoţională a
tinerilor
„Dacă 2021-2022 a fost, pentru noi,
anul tinerilor, cifrele ne-au arătat că
vârsta medie asupra căreia ar trebui să
se tragă un semnal de alarmă este unde-
va la 16,6 ani. Aceasta este vârsta medie
a cazurilor pe care noi le-am avut, care
Sănătăţii Mintale. Este o sobră aducere aminte a fap-
tului că, în ciuda poverii cumulate a afecţiunilor psihi-
ce, prevenţia lor, intervenţia precoce rămân dezidera-
te pe care majoritatea ţărilor continuă să le neglijeze.
Merită pusă întrebarea de ce, în comparaţie cu alte
dimensiuni ale sănătăţii publice, bunăstarea psihică
rămâne o cenușăreasă. Nu e ca și cum eșecul ofertei
36%
de garanţii la o viaţă cu sănătate mintală nu e imediat
vizibil. Este vizibil acasă. Este vizibil pe stradă. Este
vizibil la muncă. Și este vizibil în școli.
dintre tinerii cu vârsta Pesemne că felul nostru, al profesioniștilor, de a
cuprinsă între 13 și de
comunica pe marginea problemei rămâne ineficient.
Simetric, pesemne că interferenţa socială și culturală
28 ani au simptome de face ca oamenii – încă – să fie stânjeniţi, timoraţi să-și
depresie. reclame dreptul la o mai bună calitate a vieţii psihice.
Și de unde să înceapă, până la urmă, câtă vreme un
concept coerent al minţii, sănătăţii, respectiv bolilor
Accentul va fi pus pe ei rămâne obscur pentru o mare parte a populaţiei...
psihoeducaţie Uite unde greșim noi. Ne concentrăm exclusiv pe
Pentru echipa de specialiști ce fac patologie. Din nou și din nou campaniile de conștien-

S
tatistici prezentate recent de or-
ganizaţia depreHUB arată că 36%
dintre tinerii cu vârsta cuprinsă
între 13 și 28 ani au simptome de
depresie. Cifrele au fost prezentate săptă-
mâna aceasta în cadrul unei mese rotun-
de. Datele au fost colectate în perioada 1 ia-
nuarie - 30 septembrie a.c., de la 5.000 de
persoane, prin intermediul serviciilor de
helpline (două linii telefonice) oferite de
organizaţie.
Cifrele depreHUB arată o creștere
alarmantă a prevalenţei simptomelor de-
presive, în contextul în care 37% dintre
au apelat la depreHUB”, a declarat Yo-
landa Creţescu, psiholog și iniţiatoarea
proiectului.
Rata de suicid, anul trecut, a fost una
alarmantă, comparativ cu anii prece-
denţi, ţinând cont de numărul persoa-
nelor care au apelat la liniile telefonice
puse la dispoziţie de hubul antidepresie:
„În 2019, vizavi de cei care veniseră către
noi, 2% [erau] cu ideaţie suicidară. Anul
trecut am atins scoruri alarmante, de
16%, dar astăzi vorbim doar de 4%”. Din
aceste date, explică psihologul, se obser-
vă la vârsta tânără o incapacitate de a ges-
tiona provocările pe care le aduce viaţa.
parte din hub, în perioada următoare
accentul va fi pus pe măsurile de pre-
venţie și pe psihoeducaţie la nivelul mai
multor grupe de vârstă, spune Yolanda
Creţescu: „Ne propunem ca acest an să
fie unul al sănătăţii emoţionale în școli,
licee, facultăţi și corporaţii, astfel în-
cât în 2023-2024 să putem vorbi deja
despre mecanisme sănătoase la nivel
macrosocial”.
De un timp se observă o schimbare
de paradigmă în serviciile medicale de
sănătate mintală, a completat Victoriţa
Tudosie, medic specialist Psihiatrie pe-
diatrică. În opinia sa, au fost identifica-
te mai multe nevoi referitoare la rolul
psihiatrului în viaţa pacientului: „Avem
nevoie să repoziţionăm Psihiatria prin-
tre serviciile medicale. Dorim să întă-
rim mesajul că «Nu mergem la psihiatru
pentru că suntem nebuni». Mergem la
psihiatru pentru că avem o problemă
de sănătate care necesită o intervenţie
specializată”.
În plus, medicul psihiatru a amin-
tit că pacientul și nevoile lui tre-
buie poziţionate în centrul echipei
multidisciplinare și trebuie să i se
faciliteze accesul la serviciile me-
dicale necesare. De ce e importantă pre-
venţia „la firul ierbii”? Răspunsul l-a oferit
Yolanda Creţescu, subliniind de ce hubul
antidepresie are această abordare globa-
lă: „Să ne ducem către partea de sănătate
și să facem prevenţie «la firul ierbii», aco-
lo unde oamenii sunt: în școli, în licee, în
universităţi, în corporaţii”.
Florentina Ionescu
tizare au de-a face cu probleme indigeste, cum ar fi
depresia, anxietatea, adicţiile. Sau se concentrează pe
momentele de spectacol dureros al subiectului, cum
ar fi psihozele, periculozitatea din comportamentul
unora, respectiv suicidul. Nu că oricare dintre ele n-ar
merita discurs sau dialog în societate. Corolarul, însă,
și mesajul subliminal adăugat sunt că sănătatea min-
tală e simpla absenţă a bolii. Or, noi știm că, de fapt, e
vorba de mult mai mult.
Oamenii au dreptul la aer curat, la un regim adec-
vat de muncă, la orașe cu minimă poluare, la habitaţie
curată și acces la confort. Mai mult, oamenii au drep-
tul la odihnă, recreaţie, soluţii pentru mișcare fizică
și siguranţă pentru ei și copiii lor. Au dreptul la acces,
că e vorba de medicină de calitate, dar și la prevenţie
și anticipaţie medicală. Au dreptul la educaţie, atât
pentru ei, cât și pentru copiii lor. Au dreptul la tihnă.
Statul, prin Constituţie, promite că ocrotește
toate aceste lucruri – el este marele garant că, în cele
din urmă, va fi generator de sănătate mintală pentru
cetăţenii lui. Câte din promisiuni ajung să fie îndepli-
nite de Stat? Foarte puţine, din păcate. Iar deziluzia
oamenilor faţă de Stat favorizează, prin diverse me-
canisme, îngustarea conștiinţei unora dintre liderii
aleși, sau numiţi, care mai degrabă vor exploata lipsa
sănătăţii mintale în populaţie decât s-o îngrijească.
Suntem, deci, obligaţi să păstrăm măcar viu arcul
conversaţiei, cu titlu de responsabilitate. Neîndoiel-
nic, sunt boli pe lumea asta mai spăimoase decât boa-
la psihică. Și sunt etaje ale sănătăţii publice mult mai
aplicate spre scăderea mortalităţii pediatrice – spre
exemplu – sau reducerea fatalităţii în infarcte miocar-
dice, ori accidente vasculare cerebrale.
Dar totuși, retoric întreb, dacă noi continuăm să
lăsăm o mizerie morală, o cultură nevrotică, o lume
a tenebrelor, până la urmă, cât de mult ne-am împli-
nit mandatul de profesioniști? Căci, folosind vechiul
adagiu, nu există sănătate fără sănătate mintală.
4 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
Universitatea de Medicină și
Farmacie „Grigore T. Popa” din
Iași dorește să implementeze
o nouă metodă de evaluare a
studenţilor, lansând recent
procedura de achiziţie a unui soft
dedicat evaluării prin itemi cu
alegere multiplă * .
Noul sistem de evaluare ar trebui să de-
vină funcţional până la începerea sesiunii
de examene din ianuarie 2023. Pentru înce-
put, se dorește ca softul să fie utilizat pentru
evaluarea studenţilor pe parcursul anilor de
licenţă, însă se preconizează ca el să devină
viabil și pentru examenul de admitere în ca-
drul universităţii.
Noua modalitate de examinare are drept
obiectiv asigurarea unei mai bune pregătiri
pentru examenul de rezidenţiat (prin inter-
mediul conţinutului și formei de evaluare).
Pentru disciplinele la care evaluarea se re-
alizează sub formă de examen, notarea va
lua în calcul două note – nota de la evaluarea
pe parcursul semestrului (20%) și nota de la
examenul grilă (80%), acestea fiind corobo-
rate cu obţinerea calificativului „ADMIS” la
examenul practic.
Precizie și obiectivitate la
examinare
Ca studentă la Facultatea de Psiholo-
gie și Știinţe ale Educaţiei din Iași, scriind
o lucrare de licenţă despre contribuţiile lui
Grigore T. Popa în educaţie, pot afirma că
iniţiativa reprezintă un pas important în di-
recţia unei precizii și obiectivităţi în evalua-
re. Itemii cu alegere multiplă au o eficienţă
crescută, deoarece pot acoperi o paletă largă
de subiecte la un nivel de profunzime satis-
făcător, facilitând măsurarea rezultatelor
învăţării de nivel taxonomic inferior, mediu
și superior. Desigur, nivelul taxonomic supe-
rior nu poate fi deplin atins prin intermediul
MCQ („multiple choice question” – itemi cu
alegere multiplă), întrucât restul treptelor
implică de la sine formulare de itemi subiec-
tivi, rezolvaţi în manieră subiectivă și evalu-
aţi după o grilă de corectare, implicând însă
factori subiectivi.
Prof. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF
„Gr. T. Popa” din Iași, este ferm convins că
această schimbare reprezintă, de fapt, un pas
firesc în alinierea instituţiei la standardele
europene. Sistemul propus de UMF Iași este
deja implementat în multe universităţi din
SUA și din Europa și în procesul pregătirii
studenţilor pentru piaţa globală de muncă.
Cum va funcţiona sistemul
Cei care se ocupă de realizarea între-
bărilor și a variantelor de răspuns au înce-
put deja să lucreze, iar toţi itemii propuși
vor fi analizaţi, modificaţi și validaţi de
PROMO
UMF Iași
regândește
evaluarea
studenţilor
comisii speciale de verificatori. Itemii
aprobaţi vor fi introduși într-o bază de
date care va fi conectată la soft. Studenţii
îl vor putea accesa prin intermediul unui
user și al unei parole, având totodată șan-
sa de a se programa la examen. Subiectele
vor fi generate automat, în mod aleatoriu,
prin utilizarea unui algoritm care are rolul
de a împiedica extragerea multiplă a unei
întrebări. Softul va fi proiectat astfel încât
testele generate să fie echilibrate din per-
spectiva dificultăţii.
Pentru a susţine examenele, studenţi-
lor le vor fi puse la dispoziţie 12 amfiteatre
dotate cu tablete, fiecare în parte având ca-
pacitatea de a include aproximativ 600 de
studenţi concomitent. În fiecare amfiteatru
va exista câte o comisie responsabilă de su-
praveghere, iar studenţii vor avea acces în
săli în urma legitimării. Durata examenului
și numărul itemilor variază pentru fieca-
re disciplină (în funcţie de numărul de ore
alocate disciplinei respective). Notele vor
fi transmise în timp real, după finalizarea
examenului, și vor fi trimise automat și în
catalogul electronic.
Pe lângă avantaje, eliminarea itemi-
lor subiectivi are, în mod cert, și anumite
dezavantaje. Cu toate acestea, faptul că
factorul subiectivităţii nu este deplin eli-
minat (echilibrarea situaţiei realizându-se
tocmai prin intermediul probei practice
la care studenţii vor avea în continuare
ocazia de a-și elabora răspunsurile într-o
manieră mai amplă și de a interacţiona cu
profesorii), dar și faptul că nu toate disci-
plinele au prevăzute ca modalitate de eva-
luare examenul le oferă studenţilor șansa la
o evaluare diversă, care implică atât factori
obiectivi, cât și subiectivi.
Delia Scripcariu
*Cei care doresc să se implice în acest
demers își pot depune ofertele până la
31 octombrie 2022. Câștigătorul va avea
la dispoziţie cel mult două luni pentru
ajustarea, particularizarea și testarea
noului soft.
Clinică din
Timișoara
caută colaboratori
în specialităţile:
• Diabet Zaharat,
• Pneumologie,
• Psihiatrie,
• Neurologie,
• Obstetrică-
Ginecologie,
• Urologie.
Informaţii
la telefon
0722.519.660.
Opinii
Noi taxe
pentru
drepturile
de autor ale
medicilor
Obligaţia de plată a contribuţiei
la sănătate și la pensie se rezumă
la 12 salarii minime brute. Cu alte
cuvinte, dacă medicul realizează
venituri din vânzarea unui tratat,
care sunt egale ori mai mari de
12 salarii minime brute, acesta
trebuie să plătească atât CAS, cât
și CASS.
Pentru CASS, plafonul va fi de șase
salarii minime brute, potrivit Ordonanţei
Guvernului nr. 16/2022. Așadar, plafonul
a fost înjumătăţit, urmând ca acesta să fie
aplicat din 2024. Deci, dacă depășim limita
impusă, dar nu ajungem la un venit egal cu
cel de 12 salarii minime brute, vom fi obligaţi
să plătim CASS, dar nu și CAS. De asemenea,
apare și un plafon de 24 de salarii, calculate
tot la nivelul salariilor minime pe economie.
Dar care este miza acestor schimbări?
Dacă în prezent plata taxelor se face, în
principiu, la fel, important fiind doar să fie
depășit acel plafon de 12 salarii, în legislaţia
modificată taxarea va fi făcută proporţional
cu sumele obţinute, punctul de referinţă
fiind depășirea salariilor menţionate.
Așadar, cotele pe care le vom lua în
seamă se situează între 10%, în cazul celor
șase salarii minime brute, și 10%, în situaţia
în care veniturile realizate depășesc 24
de salarii minime. Cu toate acestea, în
cazul CAS, baza folosită pentru calculul
contribuţiei va fi cea aleasă de medicul
contribuabil. Însă aceasta nu va putea fi
mai mică decât: nivelul a 12 salarii minime,
calculate la momentul la care este depusă
declaraţia unică, în cazul în care sunt
realizate venituri cuprinse între 12 și 24
salarii minime brute; nivelul de 24 de salarii
minime, în cazul în care au fost realizate
venituri mai mari de 24 de salarii minime
brute pe economie.
Este important de menţionat că medicul
contribuabil are și posibilitatea de a plăti
mai mult la CAS, chiar dacă contribuţia
sa este una destul de mare prin prisma
contractului de muncă încheiat în cadrul
unităţii spitalicești de stat. Mai mult decât
atât, introducerea unor plafoane de taxare
diferite este o chestiune cât se poate de bună.
De altfel, unul dintre principiile dreptului
fiscal are în vedere stabilirea unor cote cât
se poate de juste, moral, nefiind corect ca
persoanele care realizează venituri din
activităţi de proprietate intelectuală să fie
supuse unor taxări identice.
Drd. Rareș Voroneanu
Opinii
Cât de jos mai poate ASISTENŢII
MEDICALI,
„coborî” societatea esenţiali în domeniul
în care trăim? sănătăţii mintale
Există o zi europeană
pentru combaterea
depresiei și trei sute șaizeci
și cinci de zile în fiecare an
pentru provocarea ei.
Mergeam într-o seară pe o stra-
dă dintr-un cartier considerat a fi
exclusivist. De la distanţă se auzea
„o ploaie de înjurături”. Nu cunosc
semnificaţia expresiei „înjură ca
un birjar”, folosită încă în limba-
jul colocvial. Am mers cu puţini
birjari (surugiu, vizitiu, droșcar
etc.), mai ales în ţară, de două ori
în străinătate, și nu am auzit nicio
înjurătură. Însă ceea ce auzeam în
acea seară parcă „te lovea în plex”
prin scârboșenie, ton dur, prin cu-
vintele teribile. Cuvinte ce nu pot
fi repetate, hârtia pe care scrii s-ar
îngrozi!
M-aș fi întors sau aș fi luat-o
pe prima stradă lăturalnică, dar
era imposibil. Apropiindu-mă, am
văzut și sursa cuvintelor murdare
– un individ de sex masculin, înalt,
solid (o „matahală”), care, precum
„o moară stricată”, continua să
înjure o doamnă care tocmai co-
bora dintr-un autoturism. Se pare
că doamna nu reușise să parche-
ze foarte bine, aceasta era sursa
D’ale Rezidenţiatului
Alegerea care a
surprins pe toată
lumea
Profesia de medic este una nobilă, indiferent de specialitate. Consider că
fiecare specialitate în parte este deosebită, însă trebuie aleasă în funcţie
de preferinţe și de personalitate.
Eu cochetam în primii ani
cu partea chirurgicală, mergând
la workshopuri și conferinţe,
însă mi-am dat seama ulterior
că nu sunt făcută să stau mul-
te ore în sala de operaţii. Apoi,
intrând în anii clinici, m-am
regăsit în ramura medicală, în
enervării acelui ins. Văzând că
ajung în apropiere, cu un glas ti-
mid femeia a spus „vezi că ne aude
lumea”, dar respectivul a continuat
pe același ton, cu aceleași cuvinte
murdare. Mă gândeam cu mare
mâhnire: „Oare ce o așteaptă pe
nefericita femeie după ce vor intra
în casă, dacă reacţiile sunt atât de
răpănoase în faţa curţii?”.
Ce legătură este între cele de
mai sus și „Viaţa Medicală” am să
încerc să lămuresc în continuare.
Rolul și efectele mass-mediei
Vrând-nevrând, auzi și vezi
atât de multe lucruri care „pot
afecta starea emoţională”. Care
este oare folosul mesajului des
declamat în mass-media vizuală
înainte unor știri oribile, ce pot
îngrozi, „urmează imagini care
vă pot afecta emoţional”? Nu ar fi
mult mai bine ca acele lucruri ori-
bile să nu fie arătate deloc? Produc
foarte mult rău, iar mesajul așa-zis
protector nu are nicio utilitate. Cel
mult, incită la vizionare, pentru a
vedea ceea ce nu merită văzut.
Frânturi de știri precum
„Factura la energie îi va cos-
ta pe români 12 salarii minime
în februarie”, „România, patria
special în cea în care am contact cu
pacienţii.
Medicina de familie a fost o
surpriză chiar și pentru mine, nu
doar pentru cei din jurul meu. A
fost o hotărâre pe care am luat-o
cu câteva zile înainte de reparti-
ţie. După două-trei luni de spital
negativismului: explicaţiile unui
fenomen tragicomic” (discutân-
du-se despre... sport), „Primarul
care face referendum într-o co-
mună pentru a fi exclusă din Par-
cul Naţional Apuseni, ca să poată
construi și vinde”, „X retrage de la
vânzare un sortiment de napoli-
tane contaminate cu Salmonella”,
„O reclamă care ne poluează min-
ţile e difuzată discret zilele astea
la radio”, „Proiectul spitalului
policlinic Y, vizat de DNA. Prima
licitaţie, prima fraudă”, „Mama
bebelușului născut prematur și
catalogat «avort spontan» de un
medic: «Asistenta mi-a spus că
l-au trimis de trei ori la incine-
rat»”, „Val de cutremure în Vran-
cea în ultimele zile”, „1 octombrie
– Ziua Europeană de Combatere a
Depresiei”...
Cititorul, oarecum pe bună
dreptate, s-ar putea întreba: „Ce
treabă ai matale, profesor de Mi-
crobiologie, să citești articole și
să vezi știri deprimante, să ne po-
vestești nouă despre acestea și să
discuţi și despre o specialitate pe
care nu o cunoști?”. Nu citesc (mă
uit, uneori, la titluri, poate cu spe-
ranţa descoperirii unei știri de altă
natură (cu utilitate), și urmăresc
unele reacţii gândindu-mă une-
ori la efectul pe care acestea îl pot
avea la nivel de societate). Atât cât
am învăţat la Psihiatrie în anul VI
și cât am mai citit ulterior, pot să
am o opinie. Gândul la acest arti-
col a venit atunci când am auzit
că o personalitate a lumii sportive
și-a pus capăt zilelor, în urma unei
depresii. Iar seara în care am auzit
„pseudo-birjarul” urlând m-a de-
terminat să îl scriu și să îl propun
pentru publicare.
Oare cât de jos mai poate
„coborî” societatea în care trăim?
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
și cabinet, am ajuns la concluzia
că nu există o specialitate care să
mi se potrivească mai mult decât
aceasta. Sunt foarte încântată de
diversitatea patologiilor pe care le
întâlnesc în cabinet. Un alt aspect
deosebit în Medicina de familie
este că ai o relaţie mai specială cu
OAMGMAMR
Asistenţii medicali reprezintă cel mai mare număr de
furnizori de servicii de îngrijire a sănătăţii mintale (44%)
din întreaga lume și sunt responsabili de furnizarea și
coordonarea majorităţii îngrijirilor acordate pacienţilor, se
arată într-un raport al ICN, publicat recent.
Consiliul Internaţional al Asis-
tenţilor Medicali (ICN) anunţă
realizarea unui nou raport pri-
vind forţa de muncă globală din
domeniul asistenţei medicale de
sănătate mintală. Intitulat „Time
to Prioritize and Invest in Mental
Health and Wellbeing”, documen-
tul a fost publicat în contextul
Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale,
marcată la 10 octombrie.
Pe fondul
creșterii ce-
rerii de servi-
cii de sănăta-
te mintală și
a consumului
de substanţe,
coroborate
cu deficitul
de asistenţi
medicali – în
special cei cu competenţe speciali-
zate în domeniul sănătăţii mintale
–, ICN a elaborat un raport pentru
a ajuta autorităţile să revizuiască
și să dezvolte forţa de muncă în do-
meniul îngrijirilor medicale pen-
tru sănătate mintală.
Cu ajutorul experţilor din în-
treaga lume, ICN a elaborat un
sondaj care a fost completat de asis-
tenţi medicali în domeniul sănătă-
ţii mintale, de organizaţii speciali-
zate în sănătate mintală, ministere
ale sănătăţii și experţi în domeniul
sănătăţii mintale din 44 de ţări cu
venituri mici, medii și mari.
Forţa de muncă trebuie
suplimentată
Respondenţii la sondajul ICN
au indicat că există mai multe mo-
tive pentru care numărul de asis-
tenţi medicali în domeniul sănătăţii
pacienţii, mai ales cu cei mici, pe
care-i îndrăgesc nespus de mult,
dar și cu oameni mai în vârstă care
au școala vieţii.
Viaţa mea ca medic rezident
de anul I se împarte între spital,
diverse stagii și cabinet. Până
acum am parcurs doar stagiul de
VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
5
mintale este insuficient. Între
acestea se numără planificarea și
mediul de reglementare deficita-
re, stimulentele limitate pentru a
urma o carieră în domeniul sănătă-
ţii mintale, pregătirea educaţională
inadecvată, lipsa de beneficii și re-
cunoaștere sau stigmatul persistent
legat de sănătatea mintală.
ICN estimează că există apro-
ximativ 300.000 de asistenţi me-
dicali în domeniul sănătăţii min-
tale în întreaga lume. Însă acest
număr variază foarte mult de la o
regiune la alta – de la doar 0,9 asis-
tenţi medicali la 100.000 de locu-
itori în Africa, la 25,2 la 100.000
de locuitori în Europa. Raportul
oferă o analiză a forţei de muncă
în domeniul asistenţei medicale de
sănătate mintală și analizează mo-
dalităţile de consolidare a acesteia.
Sunt luate în discuţie pregătirea
educaţională, menţinerea și recru-
tarea personalului, precum și rolul
asistenţilor medicali de practică
avansată și autoritatea prescrip-
tivă pentru asistenţii medicali în
domeniul sănătăţii mintale.
Raportul concluzionează că,
pentru ca nevoile de sănătate min-
tală să fie abordate în mod cores-
punzător, este nevoie de strategii,
planuri și investiţii specifice în
forţa de muncă din domeniul asis-
tenţei medicale de sănătate min-
tală. ICN pledează cu tărie pentru
investiţii în continuarea educaţiei
și a dezvoltării profesionale în acest
domeniu, pentru a ajuta persoane-
le și comunităţile să atingă cel mai
înalt standard posibil de sănătate și
bunăstare fizică, mentală și socială.
Biroul de presă al ICN,
tradus de OAMGMAMR
pediatrie pe lângă cel de cabinet.
Am avut și am parte de îndrumă-
tori dedicaţi care cu drag îmi ex-
plică orice nelămurire și întrebare.
Da! Uneori în viaţă ai nevoie
și de noroc. Și eu sunt convinsă că
l-am găsit.
Dr. Beatrice Iancu
6 VIA�A MEDICALĂ
HTA în sarcină
14 octombrie 2022 l Nr. 41
O gravidă cu HTA trebuie
atent monitorizată și
tratată. Această patologie
crește semnificativ
riscul de dezlipire
prematură a placentei și
de (pre)eclampsie, condiţii
patologice care prezintă risc
vital atât pentru mamă, cât
și pentru făt.
Din studenţie mi-a rămas în
minte că „HTA în sarcină repre-
zintă un mare pericol atât pentru
mamă, cât și pentru făt”. De ace-
ea, când am în îngrijire o gravidă
Dr. Valentin
Pantea,
medic primar MF
cu hipertensiune arterială (HTA),
am un permanent stres până când
naște. Iar recent tocmai am înre-
gistrat o gravidă de 40 de ani cu
HTA de debut după săptămâna
a 20-a de sarcină, ceea ce m-a de-
terminat să redeschid „fișierul” cu
această patologie.
HTA în sarcină poate prezenta
mai multe forme:
- HTA cronică peste care apare
sarcină fără o creștere a valorilor
tensionale în sarcină;
- HTA cronică cu creșterea va-
lorilor tensionale după săptămâna
a 20-a de sarcină;
- HTA gestaţională, care apare
după săptămâna a 20-a de sarcină
și dispare după naștere în maxi-
mum șase săptămâni.
În cazul unei HTA cronice tre-
buie avută în vedere o ușoară scăde-
re a tensiunii arteriale din primul
trimestru de sarcină (de evitat hi-
potensiunea secundară medicaţiei
PROMO
anti-HTA) și neapărat schimbarea
tratamentului antihipertensiv
(medicaţia uzuală anti-HTA nu
este indicată în sarcină).
HTA din sarcină crește sem-
nificativ riscul de dezlipire pre-
matură a placentei (abruptio
placentae) și de (pre)eclampsie
(proteinuria este un semn al
preeclampsiei!). Toate aceste
condiţii patologice sunt cu risc
vital atât pentru mamă, cât și
pentru făt. O patologie benig-
nă o reprezintă insuficienţa
creșterii intrauterine a fătului,
ca urmare a reducerii fluxului
sanguin la nivel placentar. De
aceea, HTA în sarcină trebuie
atent monitorizată și tratată.
Variante de tratament
La ora actuală, cel mai indicat
medicament pentru HTA în sar-
cină este molecula de metildopa
(clasicul Dopegyt), un antiadre-
nergic care acţionează direct asu-
pra sistemului nervos central pen-
tru a reduce valorile tensionale.
Doza recomandată de întreţinere
este cuprinsă între 500 și 2.000
mg metildopa, fracţionată în 2-4
prize (2-8 cp/zi). Studii clinice au
arătat că tratamentul cu metildo-
pa în perioada trimestrelor 2 şi 3
Medicină de familie
de sarcină nu induce reacţii toxi-
ce asupra fătului sau a nou-născu-
tului. Nu există studii adecvate şi
foarte riguroase făcute în primul
trimestru de sarcină.
Alte variante de tratament al
HTA în sarcină sunt:
1. Nifedipina retard (blocant al
canalelor de calciu) – nu este indi-
cată în primul trimestru de sarcină
întrucât poate produce anomalii
fetale. Fiind un blocant al canale-
lor de calciu, nifedipina este utilă
și pentru reducerea contracţiilor
uterine dureroase din trimestrul 3.
2. Labetalolul, un beta blocant
neselectiv și alfa-1adrenolitic –
este util în special în cazurile de
HTA cu tahicardie importantă/
simptomatică (fără anemie) și în
HTA cu angină manifestată clinic
și pe EKG. Nu poate fi administrat
unei gravide cu puls mic-mediu, cu
bloc atrioventricular (trebuie nea-
părat verificat EKG-ul gravidei!),
cu astm bronșic sau anemie. În
plus, poate determina insuficienţa
creșterii fetale în trimestrele 2 și 3,
bradicardie și hipoglicemie la făt.
De aceea, nu este un medicament
de primă intenţie, fiind recoman-
dat pentru cazurile grave, în care
beneficiul terapeutic este evident
mai mare decât riscurile de apari-
ţie a reacţiilor adverse. De menţio-
nat că labetalolul nu este autorizat
în România!
Se mai pot utiliza hidralazina
(vasodilatator arterial), diuretice
tiazidice (hidroclortiazida, in-
dapamida – reduc volumul plas-
matic) și clonidina (agonist al
receptorilor alfa-2 adrenergici).
Dacă în cazul HTA esenţiale se
recomandă scăderea în greutate și
reducerea consumului de sare (so-
diu), în cazul HTA gestaţionale nu
se păstrează această recomandare.
Sunt contraindicaţi inhibitorii de
enzimă de conversie a angiotensi-
nei, sartanii (blocanţi ai recepto-
rilor angiotensinei) și diureticele
de tipul spironolactonei (antago-
nist al receptorilor pentru aldos-
teron), acestea prezentând risc de
efecte adverse fetale și neonatale.
Beta-blocantele pot induce bra-
dicardie fetală. În consecinţă,
trebuie selectate cu atenţie.
Momentul nașterii
Dacă valorile tensionale nu
sunt ridicate, nașterea poate avea
loc pe cale naturală prin inducerea
travaliului cu câteva zile înainte de
data estimată a nașterii (de regulă
la 37 de săptămâni), pentru a evi-
ta complicaţiile. În cazul unor va-
lori tensionale ridicate se preferă
operaţia cezariană (efectuată tot
înainte de data estimată a naște-
rii) pentru a evita riscul apariţiei
(pre)eclampsiei.
În perioada postpartum este
necesar tratamentul pentru hiper-
tensiune arterială cu medicamen-
te care nu se elimina prin laptele
matern. Metildopa, labetalolul și
propranololul sunt considerate si-
gure. Beta-blocantele precum me-
toprololul și atenololul pot atinge
niveluri ridicate în laptele matern
și trebuie evitate din acest motiv.
Inhibitorii enzimei de conversie
a angiotensinei (captopril și ena-
lapril) sunt consideraţi siguri,
având în vedere concentraţiile lor
scăzute în laptele matern. Există
date limitate pentru blocantele
canalelor de calciu, dar nifedipi-
na este utilizată în mod obișnuit
în timpul alăptării. Diureticele nu
sunt recomandate, din cauza riscu-
lui de reducere a secreţiei lactate.
Publicitate VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
7

FĂRĂ

NOU
ŢI
CO

NS N
8 ORE FĂRĂ SIMPTOME E R VA
PENTRU TOATE TIPURILE
DE OCHI IRITAȚI,
OBOSIȚI ȘI USCAȚI1

2 PICĂTURI ŞI EŞTI DE NEOPRIT

Referinţă: 1. Silverstein S, Yeu E, Tauber J, et al. Symptom Relief Following a Single Dose of Propylene Glycol-Hydroxypropyl
Guar Nanoemulsion in Patients with Dry Eye Disease: A Phase IV, Multicenter Trial. Clin Ophthalmol. 2020;14:3167-3177
RO-SYC-2200005
8 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41 Special
Grupaj

Sănătatea
realizat de
dr. Roxana
Dumitriu
Stan

Deși umanitatea este într-o

continuă evoluţie, sănătatea
sexuală încă reprezintă un
subiect tabu, iar populaţia are sexuală,
subiect
noţiuni destul de limitate de
educaţie sexuală. Controalele
regulate, dar și testarea
pentru HIV și pentru bolile
cu transmitere sexuală sunt
extrem de importante pentru

tabu
păstrarea sănătăţii.
Am discutat despre acest
subiect cu câţiva medici, în
contextul Săptămânii Sănătăţii
Sexuale.

B
olile cu transmitere sexuală au un
impact semnificativ asupra sănătă-
ţii sexuale și reproductive. La nivel
mondial, peste un milion de astfel
de afecţiuni sunt transmise zilnic. Potrivit
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în
2020, în lumea întreagă s-au înregistrat 374
de milioane de infecţii, iar una din patru a fost
o boală cu transmitere sexuală. Cele mai răs-
pândite au fost: clamidioza (129 de milioane),
gonoreea (82 de milioane), sifilisul (7,1 milioa-
ne) și trichomoniaza (156 de milioane). Deși
aceste afecţiuni sunt prevenibile 100%, există
peste 20 de milioane de noi cazuri, anual, în
SUA, și ratele continuă să crească. În plus, 1,2
milioane de americani trăiesc cu HIV.
Prevenţia este, poate, cel mai important
aspect al sănătăţii fizice și mintale, subliniază
Gabriel Brumariu, coordonator programe la
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Se-
xuală: „Tratamentul este de regulă răspunsul
unei condiţii de sănătate care poate afecta mai
mult sau mai puţin, atât fizic, cât și psihic un
individ. Prin prevenţie, costurile tratamentu-
lui sunt eliminate sau cel puţin diminuate, fa-
cilitând astfel trăirea unei vieţi mai liniștite”.
Săptămâna dedicată sănătăţii sexuale
este un eveniment important care ne aduce
aminte, dacă aveam cumva motive să uităm,
cât de importantă este sănătatea sexuală și
reproductivă de când ne naștem și până mu-
rim și cât de important este să mergem la
consult medical de specialitate, periodic, pen-
tru a preveni, nu pentru a trata o afecţiune, a
conchis acesta.

BTS sunt o
folosiseră prezervativul la primul întârzierea diagnosticului și a pe cale sexuală determină afecţi-
contact sexual, iar 16% dintre aceș- iniţierii tratamentului. uni asimptomatice. Sau, în cazul
tia nu l-au utilizat niciodată. În Care sunt consecinţele BTS în care o persoană infectată pre-

problemă în
plus, 90% dintre acești tineri nu se
testaseră vreodată pentru depista-
rea unei boli cu transmitere sexua-
lă”, a adăugat specialista.
Din păcate, în ţara noastră,
dacă acestea nu sunt tratate
corespunzător?
Infecţiile cu transmitere sexuală
sunt determinate de o varietate de
agenţi patogeni - virusuri, bacte-
zintă simptome, acestea sunt tar-
dive și semnalează o evoluţie în-
delungată a bolii, care poate avea
consecinţe severe pe termen lung,
fiind mult mai dificil de tratat.

România
Dr. Codruţa Dijmărescu
este medic specialist
Obstetrică-Ginecologie în
cadrul Enayati Medical
City. În interviul pe care ni
l-a acordat, ne-a explicat ce
înseamnă sănătate sexuală
și cât de des ar trebui să
viziteze pacientele medicul
ginecolog.
Bolile cu transmitere sexua-
lă (BTS) reprezintă o problemă
reală a secolului în care trăim, a
subliniat medicul. Conform sta-
tisticilor OMS, România se cla-
sa acum câţiva ani în primele
zece state din Europa în ceea ce
privește incidenţa infecţiilor cu
transmitere sexuală. „Peste 30%
dintre tinerii români cu vârsta
cuprinsă între 15 și 24 de ani nu
foarte multe paciente nu au nici
măcar noţiunile elementare pri-
vind bolile cu transmitere sexu-
ală și prevenţia lor. Informarea,
în cele mai multe cazuri, se face
de pe internet sau de pe reţele
sociale, astfel încât pacientele nu
deţin suficiente date de natură
medicală pentru a înţelege ade-
văratele riscuri la care se expun
și principalele semne sau simp-
tome ce caracterizează aceste
patologii.
De asemenea, rușinea și alte
concepte învechite provoacă
prezentarea tardivă la medic,
rii, paraziţi. Virusul HPV (Human
Papilloma Virus) este asimptoma-
tic în cazul bărbaţilor, dar poate
genera cancer de col uterin în ca-
zul femeilor. Candidoza, clamidi-
oza, trichomoniaza, de exemplu,
sunt afecţiuni mult mai ușoare
comparativ cu simptomatologia
și manifestarea clinică a HPV sau
HIV, dar, dacă mai adăugăm și
posibilitatea contractării sifilisu-
lui, cred că trebuie să ne gândim
serios dacă merită riscul să avem
contacte sexuale neprotejate cu
diverși parteneri. Un număr cres-
cut de agenţi patogeni transmiși
Printre aceste complicaţii se nu-
mără durerea pelvină, inflamaţia
oculară, artrita, boala inflamato-
rie pelvină, boli cardiovasculare,
infertilitate sau anumite cancere,
precum cel de col uterin asociat
cu HPV.
Când ar trebui realizat primul
consult ginecologic?
Multe adolescente își încep via-
ţa intimă fără să conștientizeze
responsabilităţile care vin odată
cu această decizie, dar și cele ne-
cesare înainte de acest moment.
De aceea, eu recomand ca prima
vizită la medicul ginecolog să aibă
Special VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
9

Folosirea
Săptămâna
Sănătăţii ALIAŢII
Sexuale este
marcată, prezervativului și SĂNĂTĂŢII
anual, în
a doua testarea anuală SEXUALE
săptămână Cele mai importante bacterii implicate în Aceasta a amintit că infecţia HPV poate fi prevenită
a lunii apariţia bolilor cu transmitere sexuală care doar prin vaccinare, deoarece utilizarea prezervativului
trebuie tratate și investigate sunt: ureaplasma, nu oferă o protecţie completă. Vaccinarea se face înce-
septembrie. pând cu 9 ani, atât la fete, cât și la băieţi, până la apro-
mycoplasma, chlamydia și gonoreea, consideră
Anul acesta a dr. Diana Mihai, medic specialist Obstetrică-
ximativ 40 de ani: „În România suntem pe primul loc la
infecţia cu HPV și la rata de mortalitate, deoarece foar-
fost celebrată Ginecologie și specialist în infertilitate, te puţine persoane sunt vaccinate și puţini știu despre
în perioada medicină regenerativă, estetică ginecologică. genotiparea HPV”.
Testarea pentru identificarea lor ar trebui făcută
12-18 anual, a adăugat aceasta. Accesul la informaţii are plusuri și minusuri
septembrie. Dr. Diana Mihai a adăugat că, în România, educaţia

Această D incolo de apariţia bolii inflamatorii pelviene, pre-

zenţa acestor bacterii la nivelul trompelor uterine
săptămână determină înfundarea acestora și, astfel, imposibilita-
tea obţinerii unei sarcini. Aceste infecţii pot fi preveni-
subliniază te prin utilizarea prezervativului, dar și prin screening
importanţa anual.
Infecţia cu HPV determină leziuni la nivelul colului
sănătăţii uterin, care pot fi minore, necesitând tratament pe o pe-
sexuale rioadă de trei-șase luni, sau pot fi leziuni mai importante,
care necesită intervenţie chirurgicală, a adăugat dr. Diana
pentru starea Mihai. Ulterior, dacă nu sunt diagnosticate și tratate la
de bine a timp, pot determina apariţia cancerului de col uterin, de
vagin, vulvar, penian sau orofaringian. „Este necesar tes-
organismului tul Babeș-Papanicolau, o genotipare HPV pentru a deter-
și faptul că mina dacă există vreo tulpină a virusului. În cazul în care
este prezentă, investigaţiile se completează cu o colposco-
prevenţia este pie pentru a depista prezenţa unor leziuni și a le împărţi pe
esenţială. diverse grade de severitate”, a adăugat specialista.
sexuală este considerată încă un subiect tabu, deoarece se
crede că în cazul în care copiii au acces la aceste informa-
ţii își vor începe viaţa sexuală mai devreme: „Trebuie să
fim conștienţi că în vremurile noastre, de la vârste foar-
te fragede, copiii au acces la informaţii prin intermediul
internetului, dar, de multe ori, acestea sunt eronate sau
îi împing să facă lucruri necugetate. Educaţia sexuală nu
ar face decât să îi înveţe ce este bine să facă, metode de
protecţie și cum să prevină o sarcină”.
Specialista a reamintit că România este pe primele
locuri la sarcinile apărute la adolescente, iar educaţia se-
xuală nu doar că ar scădea rata de infecţii cu transmitere
sexuală, dar și pe cea a sarcinilor nedorite. În opinia ei,
pacientele ar trebui să fie informate că nu este o rușine să
meargă la medicul ginecolog și ar trebui să aibă acces la
vaccinarea gratuită împotriva HPV. „În alte ţări se vacci-
nează inclusiv băieţii. Toată populaţia se vaccinează de la
9 până la 42-44 ani”, a conchis dr. Diana Mihai.

„În România,
22,5% dintre
adolescenţi
au primul „Cea mai de
contact sexual temut infecţie
înainte de 15 cu transmitere
ani.” (Gabriel
sexuală constă
Brumariu)
în contractarea
virusului HIV,
care afectează
grav și aproape
„În România, ireversibil calitatea
educaţia vieţii pacienţilor.”
sexuală este (Dr. Codruţa
considerată un
Dijmărescu)
subiect tabu.”
(Dr. Diana
Mihai)

loc în jurul vârstei de 14-15 ani.
Pentru o adolescentă, prima
vizită va însemna, de fapt, o dis-
cuţie cu medicul, fără control.
Primul consult propriu-zis ar pu-
tea fi făcut atunci când trebuie
efectuat și primul examen Babeș-
Papanicolau, adică la un an de la
începutul vieţii sexuale.
Screeningul nu trebuie
neglijat
În ce constă screeningul anual
pentru prevenirea BTS?
Testul Babeș-Papanicolau repre-
zintă mijlocul de diagnostic pri-
mar pentru screeningul cance-
rului de col uterin. Toate femeile
trebuie să facă periodic acest test
(o dată la trei ani pentru femeile
fără istoric de citologii modifi-
cate și anual sau la șase luni pen-
tru cele cu rezultate anormale)
împreună cu controlul ginecologic,
acestea făcând parte din analizele
de rutină necesare pentru a avea
grijă de sănătatea lor. Totuși, acest
test nu oferă informaţii despre
existenţa în organism a bolilor cu
transmitere sexuală. Există teste
specifice pe care este bine să le re-
petăm periodic pentru a exclude
prezenţa infecţiilor cu transmite-
re sexuală sau a le identifica și a le
trata corespunzător. Din aceeași
recoltare se pot efectua atât cito-
logia Babeș-Papanicolau în mediu
lichid cu precitire automatizată,
cât și testarea HPV sau teste pen-
tru diverse infecţii cu transmitere
sexuală. Cu ajutorul probelor de
sânge pot fi depistate la timp si-
filisul, herpesul, hepatitele B, C,
precum și infecţia cu HIV. De ase-
menea, în prezent sunt disponibile
inclusiv teste de urină pentru iden-
tificarea chlamydiei și gonoreei,
ceea ce face ca analizele să devină
mai ușor de realizat. În orice caz,
medicul ginecolog este cel care va
ști întotdeauna să recomande teste-
le potrivite care pot depista eventu-
alele probleme.
Cum credeţi că ar trebui îm-
bunătăţită educaţia sexuală în
România?
Cred că tinerii trebuie să fie pre-
gătiţi pentru începerea vieţii
sexuale, să cunoască riscurile la
care se pot expune și cum se pot
proteja de bolile cu transmitere
sexuală, dar și de sarcinile nepla-
nificate. Informarea trebuie fă-
cută din timp, înaintea începerii
vieţii sexuale, cu termeni adec-
vaţi fiecărei vârste. Mi se pare
salutar, în acest context, faptul că
avem acum o lege ce prevede ca în
școli să se deruleze, din septem-
brie 2023, și activităţi de educa-
ţie sanitară, începând din clasa a
VIII-a. Este un pas înainte, chiar
dacă timid.
Care este impactul BTS asupra
fertilităţii?
Netratate pentru o perioadă lungă
de timp, aceste boli pot determina
modificări la nivelul aparatului
reproducător care, în anumite
cazuri, afectează inclusiv ferti-
litatea. Ele evoluează silenţios
și au efecte negative atât asupra
fertilităţii feminine, cât și a celei
masculine. Agentul patogen poate
rămâne în organism mult timp,
chiar la ani distanţă de la infec-
ţie. Boala este asimptomatică sau
are simptome aproape insesiza-
bile, dar acest lucru nu înseamnă
că nu există afectare la nivelul
sistemului reproductiv.
Care sunt cele mai frecvente ast-
fel de afecţiuni?
Două dintre cele mai frecven-
te afecţiuni de acest tip sunt
infecţia cu chlamydia și gonore-
ea. Cel mai adesea, acestea trec
neobservate și pot conduce în fi-
nal la boala inflamatorie pelvină,
ceea ce dublează riscul de infer-
tilitate. După fiecare episod de
boală inflamatorie pelvină, riscul
de infertilitate crește: la 12% la
femeile care au suferit un singur
episod, la 25% după două episoa-
de și la 50% după trei sau mai
multe episoade. Așadar, cu cât
o boală cu transmitere sexuală
este diagnosticată mai devreme,
cu atât va avea un impact nega-
tiv mai redus asupra fertilităţii.
În cazul în care o persoană este
totuși diagnosticată cu o BTS,
trebuie să se asigure că și parte-
nerul este testat și tratat, pentru
a evita reinfectarea. Tratamentul
trebuie continuat pe toată peri-
oada recomandată, chiar dacă
simptomele dispar între timp.
10 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41 Eveniment

Cât de sănătos mâncăm?

ZIUA MONDIALĂ
A ALIMENTAŢIEI
este marcată, anual, la
16 octombrie. Scopul
Exemplu de chestionar despre alimente și alimentaţie Hrana are un rol important în apariţia acesteia este nu doar de
Nr. Aţi mâncat vreodată sau aţi mânca Da Nu Observaţii bolilor, dar și în vindecarea lor. Suntem oare a celebra alimentele pe
crt. un aliment: conștienţi de cât de sănătos sau nesănătos care le mâncăm în fiecare
1 Provenit din gura unui animal?
ne hrănim? zi, dar mai ales de a crește
2 Provenit din sângele unui animal?
gradul de conștientizare
3 Provenit din saliva unui animal?
Obiceiurile alimentare ale oa- în climatul cald. Iar pentru că în asupra persoanelor care
4 Provenit din tubul digestiv al unui animal?
menilor sunt extrem de variate și ţările calde apa este un lux, deci se luptă pentru a avea
5 Ieşit din rectul unui animal? totuși asemănătoare. În afară de igiena poate fi deficitară, în Orient
parte de măcar o masă pe
6 O secreţie glandulară a unui animal? nutrienţii principali: glucide (gre- se foloseau tacâmuri, aşa că şi cru-
7 Un organ genital al unui animal? șit tradus folosind termenul arha- ciaţii întorşi în Europa au adoptat zi. Unul dintre mesajele-
8 Lăsat să se altereze câteva zile? ic carbohidraţi), lipide, proteine, acest obicei, pe care îl considerăm cheie ale campaniei din
săruri minerale și vitamine de ori- şi elegant. 2022 este „Nu lăsăm
9 Mucegăit cu intenţie?
gine vegetală, animală, microbia-
10 Alcool din lapte? Deschis la noutăţi sau pe nimeni în urmă”.
nă sau minerală, alimentaţia este
11 Carne crudă foarte veche? influenţată de senzaţia de foame mofturos? Acesta subliniază faptul
12 Produse lactate foarte vechi? (deci de necesarul caloric actuali- În loc de comentariu pentru că milioane de oameni
13 Sucuri de fructe fermentate? zat), de accesibilitate, de preferin- încheierea acestei scurte incursi- din lume nu își permit o
ţe culturale ori de gust. uni în alimentaţia din trecut, rog
14 Băuturi fermentate la căldură?
Hipocrate considera că hrana cititorul real interesat de alimen-
dietă sănătoasă, ceea ce
15 Sucuri fermentate? are un rol important în apariţia taţia sănătoasă să aibă bunăvoinţa îi supune unui risc mai
16 Băuturi fermentate foarte vechi? bolii, dar şi în vindecarea acesteia. de a parcurge chestionarul alătu- mare de malnutriţie.
17 Legume fermentate? Așa a apărut încă din Antichitate rat și să răspundă cu „Da” (cred
18 Insecte crude sau gătite? interdicţia din zonele calde de a că da) sau cu „Nu” (cred că nu) la trebuie pentru o dezvoltare armo-
mânca porc (unul dintre primele fiecare întrebare, oricât de ciudată nioasă și o bună funcţionare fizică,
19 Mici animale nevertebrate acvatice?
animale vânate şi apoi domesticite sau de scârboasă ar părea la prima psihică, intelectuală şi socială.
20 Mici animale târâtoare? vedere. Orice exagerare sau abatere de
de om), păstrată până în prezent
21 Mici animale săritoare? de religia mozaică şi mahomeda- la normalul natural nu poate fi be-
22 Din plămânii unui mamifer? nă. În primul rând, carnea de porc Omul este mai omnivor nefică organismului, deci trebuie
23 Din glande de animal? este grasă şi are multe calorii, care decât ar crede să fim naturali şi în concordanţă
în climatul cald pot fi dăunătoare. Omul sănătos nu numai că este cu mediul ambiant şi cu societa-
24 Din fructe putrezite?
În al doilea rând, această carne un animal omnivor, dar este mai tea în care trăim. Iar alimentaţia
25 Aţi folosi cosmetice de origine animală?
este cel mai uşor alterabilă, spre omnivor decât crede şi mai legat echilibrată, variată și sănătoasă nu
26 Păstraţi în casă trofee de animal? deosebire de carnea de oaie, care de celelalte fiinţe din natură decât poate fi decât omnivoră, orice ar
are puţine calorii şi este cea mai îşi poate închipui. Toată această le- spune falșii nutriţioniști, care nu
La mai mult de 20 de răspunsuri „Da”. Acest lucru înseamnă că știţi ce mân- rezistentă la păstrare. gătură cu natura face ca individul, au studii medicale, ci doar diplome
caţi și, în plus, sunteţi deschis la noutăţi. La mai mult de 20 de răspunsuri cu La fel este şi interdicţia pentru prin nutriţia sa obișnuită – variată de complezenţă și fac reclamă la
„Nu”, înseamnă că ori nu știţi exact ce mâncaţi, ori sunteţi foarte „mofturos” alcool, având în vedere că intoxi- calitativ și suficientă cantitativ, produse și proceduri neautorizate.
din fire sau poate din motive medicale. caţia etilică (beţia) este agravată dar nu în exces – să aibă tot ce îi Prof. dr. Viorel Ordeanu

PUBLICITATE

Stimaţi colegi,

Avem plăcerea deosebită de a vă invita la Prima Conferinţă Româno-Italiană de Medicină Fizică

și Reabilitare, organizată în perioada 21-22 octombrie 2022, la Hotelul President, Băile Felix.

Evenimentul se adresează atât specialiștilor de Medicină Fizică și Recuperare, cât și colegilor

din specialităţile Medicină de Familie, Reumatologie, Ortopedie și Traumatologie, Neurologie și
Neurochirurgie interesaţi să afle mai multe despre ceea ce are de oferit Recuperarea modernă în
managementul bolnavului postacut.

Înscrierea este gratuită.

Pentru mai multe detalii și înregistrare accesaţi link-ul:

https://felixmedcenter.ro/1-st-romanian-italian-conferenceon-physical-and-rehabilitation-medicine/

Contact: evenimente@felixmedcenter.ro
Reuniuni medicale
Adaptarea ţărilor
balcanice la pandemia
de COVID-19
La 20 septembrie a.c.,
Secţia Naţională Română
a Uniunii Medicale
Balcanice a organizat la
Ambasada României de la
Paris seminarul „COVID-19
dans les pays Balkaniques”,
cu scopul de a aduce în
atenţia corpului medical,
a autorităţilor și a opiniei
publice problemele ridicate
de pandemia de COVID-19
în ţările balcanice.
G
ăzduirea seminarului
în superbul Palat Béha-
gue (construit între
1855 și 1867), care găz-
duiește Ambasada României, este
o dovadă a legăturii tot mai strân-
se dintre sănătate și diplomaţie, a
solidarităţii dintre statele europe-
ne în faţa unei provocări comune.
Creată în 1932, cu sediul la Bucu-
rești, Uniunea Medicală Balcanică
(UMB) a avut de la bun început
limba franceză ca limbă oficială și
s-a implicat permanent în promo-
varea sănătăţii, păcii și prieteniei
în ţările balcanice și în susţinerea
francofoniei.
La acest seminar au partici-
pat reprezentanţi ai Academiei
Naţionale de Medicină a Franţei,
ai ambasadelor ţărilor balcanice
la Paris, ai Secţiilor Naţionale ale
UMB din România, Bulgaria, Gre-
cia, Serbia, Republica Moldova,
Republica Macedonia de Nord, ca
și ai diasporei. În deschiderea se-
minarului au luat cuvântul prof. dr.
Viorel Jinga (rector al Universită-
ţii de Medicină și Farmacie „Carol
Davila” București), prof. dr. Emil
Ceban (rector al Universităţii
de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemiţanu” Chișinău),
prof. dr. Pierre-François Plouin
(secretar adjunct al Academiei
Naţionale de Medicină a Franţei),
Sena Latif (Ambasada României
de la Paris), prof. dr. Niki Agnantis
(președinte de onoare Secţia Naţi-
onală a Greciei a UMB), părintele
Răzvan Ionescu (Biserica Ortodoxă
Română de la Paris) și subsemnata.
În cadrul seminarului, lideri de
opinie din ţările balcanice au pre-
zentat particularităţile pandemiei
de COVID-19 în aceste ţări, date
despre variantele SARS-CoV-2 ce
au dominat în fiecare val al pande-
miei, dar și experienţa sistemelor
de sănătate în adaptarea la mă-
surile epidemiologice impuse de
guvernele ţărilor respective. De
asemenea, s-au prezentat ratele
de incidenţă și mortalitate induse
de COVID-19 în ţările balcanice
și Franţa, precum și elemente ale
managementului epidemiologic,
diagnostic și terapeutic ce au con-
dus la aceste rezultate. Un subiect
de mare interes a fost analiza com-
parativă a ratelor de vaccinare
împotriva SARS-CoV-2 în fiecare
ţară, gradul de acceptare a acestor
vaccinuri în rândul populaţiei, dar
și impactul vaccinării asupra rate-
lor de morbiditate și mortalitate
ale pacienţilor cu COVID-19.
Risc dublu de necesar de
ventilaţie mecanică
Prof. dr. Yves Buisson (Aca-
demia Naţională de Medicină a
Franţei) a adus în atenţia audien-
ţei lecţiile care ar trebuie reţinu-
te în urma numeroaselor valuri
ale pandemiei și necesitatea unei
mai bune adaptări a sistemelor de
sănătate pentru a face faţă pro-
vocărilor unei astfel de situaţii
epidemiologice. Personal, am ex-
pus rezultatele unui studiu efec-
tuat în Spitalul Clinic de Urgenţă
București în cel de-al patrulea val
al pandemiei, care au demonstrat
că în perioada acestui val în Ro-
mânia s-a înregistrat un mare nu-
măr de cazuri cu evoluţie severă,
multe dintre ele cu asociere între
varianta Omicron și alte variante,
în special Delta. Acest studiu a re-
levat un risc de peste două ori mai
mare de necesar de ventilaţie me-
canică la pacienţii nevaccinaţi în
comparaţie cu cei vaccinaţi.
Dr. Radu Ţincu (România) a
abordat impactul „fake news” asu-
pra managementului pandemiei,
care poate afecta îngrijorător de
mult încrederea populaţiei gene-
rale în personalul medical. Conf.
dr. Mihai Craiu (România) a evi-
denţiat particularităţile infecţiei
cu SARS-CoV-2 în rândul copiilor
români și femeilor însărcinate. Au
fost dezbătute atât aspectele soci-
ale, precum percepţia părinţilor
cu privire la efectele infecţiei cu
SARS-CoV-2 asupra sănătăţii copi-
ilor, cât și consecinţele măsurilor
epidemiologice impuse de aceas-
tă pandemie asupra dezvoltării
armonioase a copiilor.
Investiţia în educaţie și în
vulgarizarea știinţifică
O altă temă abordată a fost
impactul pandemiei de COVID-19
asupra personalului medical.
Datele din literatura de speciali-
tate susţin creșterea nivelului de
stres și anxietate în rândul perso-
nalului medical care s-a ocupat de
îngrijirea pacienţilor infectaţi cu
SARS-CoV-2. Acest fenomen a fost
explicat, pe de o parte, prin crește-
rea volumului de muncă, iar pe de
altă parte, prin confruntarea cu o
afecţiune cu management terape-
utic într-o continuă schimbare și
cu evoluţie imprevizibilă.
Epidemiologul francez de ori-
gine română Mircea T. Sofonea, de
la Universitatea din Montpellier,
prezent la eveniment, a jucat un
rol important în Franţa în peri-
oada pandemiei, fiind premiat de
statul francez pentru cercetările
sale. Acesta a vorbit, printre altele,
despre rolul oamenilor de știinţă
pe timp de criză, despre faptul că
ţările care au investit mult în edu-
caţie și în vulgarizare știinţifică au
avut rezultate mai bune în termeni
de control al pandemiei. Prof. dr.
Minodora Mazur și prof. dr. Lucia
Mazur-Nicorici (Republica Mol-
dova) au comentat datele epide-
miologice din Republica Moldova,
care se confruntă în plus cu feno-
menul „deșertelor medicale”. Prof.
dr. Valentina Petkova (Bulgaria) și
prof. dr. Vladmila Bojanic (Serbia)
au descris situaţia epidemiologi-
că din aceste ţări și problemele
campaniilor de vaccinare.
În viitor, inteligenţa artificia-
lă ar putea avea un rol important
în lupta contra pandemiilor, așa
cum a evidenţiat prezentarea pro-
fesorului Theodore Papaioannou
(Grecia). Experienţa pandemică
a Republicii Macedonia de Nord a
fost abordată de prof. dr. Ninoslav
Ivanovski din perspectiva afectării
renale a bolnavilor de COVID-19.
Prof. dr. Marius Moga (România) a
descris impactul materno-fetal al
COVID-19 în România, în special
necesitatea terapiei anticoagulan-
te la femeile însărcinate.
Conf. dr. Camelia Diaconu,
președinte Uniunea Medicală
Balcanică,
UMF „Carol Davila”,
Spitalul Clinic de Urgenţă București
Patologia
cerebrovasculară
în toate aspectele
sale
Timp de trei zile (8-10
septembrie 2022), la Cluj-
Napoca s-a desfășurat
Simpozionul WFNS (World
Federation of Neurosurgical
Societies) cu tema „Boala
cerebrovasculară – o
abordare multidisciplinară”,
primul de acest gen pe
teritoriul României.
S
impozionul s-a desfășurat
exclusiv în limba engleză,
cuprinzând peste 110 lu-
crări, dintre care peste
80 susţinute la faţa locului, iar 27
prezentate online.
Lucrările au fost prezentate
de 77 de lectori invitaţi de pe pa-
tru continente diferite (Asia, Eu-
ropa, Africa, America de Nord).
Dintre aceștia, 55 au fost prezenţi
fizic, alţi 19 susţinând lucrările
online. Participanţii au fost în
număr de 236, atât cu prezenţă
fizică, cât și online.
Caracterul unic al simpozio-
nului a constat în multidiscipli-
naritatea sa, fiind invitaţi medici
din toate specializările medicale
și chirurgicale care își tratează
și îngrijesc pacienţii cu afecţi-
uni cerebrovasculare. Astfel, au
fost prezenţi medici neurochi-
rurgi, neurologi, anesteziști și
radio-imagiști.
Intervenţii în timp real
În ziua care a precedat sim-
pozionul au avut loc trei work­
shopuri. În cadrul primului
work­shop – „Live Surgery” –,
prof. dr. Bin Xu din Beijing, Chi-
na, a transmis în timp real o
intervenţie neurochirurgicală,
VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
11
prin care a demonstrat o tehnică
pentru care este renumit la nivel
mondial, reușind să efectueze o
anastomoză intra- și extracrani-
ană într-un timp extrem de scurt.
Cel de-al doilea workshop
a fost elaborat de dr. Nicolaie
Dobrin, medic neurochirurg la
Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof.
dr. Nicolae Oblu” din Iași, care a
demonstrat manopere endovas-
culare efectuate cu echipamentul
de angiografie din dotarea Spita-
lului Transilvania din Cluj-Napo-
ca. Al treilea workshop a fost sus-
ţinut de prof. dr. Ihsan Solaroglu
și echipa sa din cadrul Universită-
ţii Koç din Istanbul, Turcia, care
a pus la dispoziţia participanţilor
ochelari de VR (realitate virtua-
lă) cu ajutorul cărora aceștia au
putut „naviga” prin modele ana-
tomice 3D care evidenţiau atât
anatomia normală a structurilor
anatomice intracraniene, cât și
exemple de cazuri patologice.
În cele trei zile de simpo-
zion, au avut loc 23 de sesiuni
știinţifice, inclusiv o sesiune a
societăţii EMN (Euroacademia
Multidisciplinaria Neurotrau-
matologica) și o sesiune dedicată
tinerilor neurochirurgi (Young
Neurosurgeon’s Corner). A fost
un eveniment știinţific deose-
bit, care a coagulat pentru prima
dată toţi factorii responsabili în
diagnosticul, evaluarea și mana-
gementul corect al patologiei ce-
rebrovasculare în toate aspectele
sale.
Prof. dr. Alexandru-Vlad
Ciurea,
Spitalului Clinic Sanador, București,
dr. Vlad-Adrian Pădurean,
Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca
12 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
GLOMERULOPATIILE
cele mai frecvente boli
nefrologice la copii
La Timișoara se
va desfășura, luna
aceasta, primul curs de
glomerulopatii, patologia cea
mai frecventă, dar și cea mai
complexă etiologic dintre
cele ale Nefrologiei la copil.
N
efrologia pediatrică
a apărut de doar șap-
te ani ca domeniu de
specializare pentru ti-
nerii doctori din România. Prime-
le generaţii de medici cu această
specialitate le avem de numai trei
ani, cel mai frecvent medici care
au trecut prin Pediatrie. Zonele
care sunt descoperite în ceea ce
privește diagnosticarea bolilor re-
nale la copil vor putea astfel spera
să aibă specialiști care să diagnos-
ticheze și, mai apoi, să adreseze
cazurile de dificultate majoră
Peste 500 de participanţi au
fost prezenţi, fizic și online,
la simpozionul „Screening
on TB and migration”, care
a avut loc la București în
perioada 29 septembrie - 1
octombrie.
M
anifestarea s-a bu-
curat de prezenţa a
nu mai puţin de 40
de lectori...de 40 de
lectori din 14 ţări, dar și a 37 de
experţi români angrenaţi în acti-
vităţile de control al tuberculozei
(TB) în ţara noastră. Au fost pre-
zentate 47 de lucrări și 30 de pos-
tere ale cadrelor medii, medicilor
rezidenţi, specialiști. S-au analizat
evoluţia cazurilor de tuberculoză
în Europa, măsurile de profilaxie
și tratament necesar a fi adoptate
de sistemele de sănătate din Ro-
mânia și la nivel european, în con-
textul migraţiei forţei de muncă și
al valurilor de refugiaţi cauzate de
războiul din Ucraina.
Simpozionul și-a propus reali-
zarea unui schimb de bune prac-
tici în managementul TB, punând
în prim-plan nevoia de cercetare
în acest domeniu, screeningul și
diagnosticul rapid, prevenţia în
această boală, impactul tuberculo-
zei MDR și XDR, dar și asigurarea
tratamentului pentru toţi pacienţii
centrelor universitare tradiţio-
nale. Doar că aceste generaţii noi
de medici rezidenţi și specialiști
trebuie formate de oameni tineri,
în spiritul marilor schimbări ale
domeniului Nefrologiei pediatri-
ce: noi reclasificări, noi metode de
diagnostic genetic, metode noi de
terapii dialitice și transplant renal.
Asociaţia Internaţională de Ne-
frologie Pediatrică (IPNA), o orga-
nizaţie caritabilă globală, nonpro-
fit, consideră că toţi copiii merită
să fie sănătoși și să primească tra-
tament și îngrijire optime pentru
bolile de rinichi, indiferent de ni-
velul lor socio-economic.
Curs cu acces gratuit
Pe parcursul a două zile (28 și
29 octombrie 2022) va avea loc,
sub egida Universităţii de Medi-
cină și Farmacie „Victor Babeș”
Timișoara și a Spitalului de
Screeningul
și multiplele sale provocări în secolul 21
în tuberculoză
afectaţi, cu atât mai mult cu cât
există o situaţie generată de războ-
iul de la graniţa Uniunii Europene.
„Eternul subiect” supus
dezbaterii
Deși aparent numărul de cazuri
de TB a fost în scădere în perioada
pandemiei, datele statistice ale
primelor șase luni ale anului 2022
evidenţiază o creștere a numărului
de cazuri depistate. Această situa-
ţie este evidentă atât la adulţi, cât
și la copii, existând judeţe în care
practic numărul de cazuri depista-
te s-a dublat.
Prima zi a simpozionului a de-
butat cu o trecere în revistă a im-
pactului războiului și a migraţiei
asupra prevalenţei tuberculozei
în Europa și a continuat cu pre-
venţia TB în grupurile aflate la
risc, dintr-o perspectivă germa-
nă, dar nu numai, trecând și prin
Urgenţă pentru Copii „Louis
Ţurcanu”, un curs intitulat „Glo-
merulopatii”. Este un curs la care
vor participa speakeri internaţio-
nali de mare prestigiu, cu prezen-
tări on site sau online, și speakeri
din întreaga ţară: București, Iași,
Cluj-Napoca, Târgu Mureș. Vor fi
abordate teme precum: vasculi-
tele, sindromul hemolitic uremic
atipic, sindromul nefrotic cortico-
rezistent și corticosensibil și multe
altele legate de glomerulopatii.
De asemenea, va fi și o sesiune
pentru medicii rezidenţi, în care
aceștia vor putea prezenta cazuri
interesante. Accesul este gratuit
pentru toţi participanţii, organi-
zatorii asigurând mesele de prânz
și pauzele de cafea. Se poate opta
pentru varianta online sau on site.
Cursul se adresează atât nefro-
logilor pediatri, cât și pediatrilor,
nefrologilor de adulţi și medicilor
evaluări ale terapiilor preventive.
O analiză interesantă a fost cea
privind provocările și soluţiile în
judeţul Maramureș, pornind de
la rezultatele unor studii româ-
nești în acest domeniu și condiţiile
socio-economice referitoare la TB.
Eternul subiect „tuberculo-
za și migraţia” a făcut și obiectul
unei mese rotunde cu participare
internaţională, după care s-a con-
tinuat, în același spirit, cu analiza
incidenţei TB la migranţii din UE
și Marea Britanie.
A existat un calup de prezen-
tări care au făcut rând pe rând o
actualizare în diagnosticul TB, o
evaluare a costurilor, a disponi-
bilităţii medicaţiei și variantelor
de diagnostic în Europa, precum
și a modalităţilor de ameliorare
a aderenţei și de monitorizare a
noilor regimuri terapeutice și a
programului STOP TB.
Reuniuni medicale
de familie. Directorul cursului este
Ramona Stroescu, medic primar
pediatru și specialist nefrolog
pediatru, șef de lucrări în cadrul
UMF „Victor Babeș” Timișoara.
Se încearcă, astfel, valorificarea
experienţei colegilor din centrele
care fac dializă și nefrologie pedi-
atrică, cu secţii sau compartimen-
te existente din structura ultimi-
lor 25 de ani – Iași, Cluj-Napoca,
București, Timișoara și Târgu
Mureș. Înscrierile se fac la: https://
ipna.spital-copii-timisoara.info/.
Primul din vestul ţării
IPNA teaching courses sunt
cursuri adresate medicilor, cu sco-
pul de a instrui cât mai mulţi speci-
aliști, de a se cunoaște între ei și de
a crea o reţea puternică pe aceste
patologii. La aceste cursuri parti-
cipă speakeri naţionali și interna-
ţionali cu experienţă în nefrologia
Prima zi s-a încheiat cu o con-
ferinţă de presă care s-a bucurat
de prezenţa autorităţilor și a fac-
torilor-cheie din domeniul luptei
de control al TB în România și în
lume, dar și de o prezentare în de-
taliu a modului în care au evoluat
morbiditatea și mortalitatea prin
această boală la noi în ţară.
Puncte de vedere de la faţa
locului
Ziua a doua a început în trom-
bă, cu detalierea schimbării la faţă
a TB în perioada dinaintea și din
timpul pandemiei, cu prezentarea
rezultatelor pe termen lung ale tra-
tamentului tuberculozei chimiore-
zistente, a managementului trans-
frontalier al TB în Europa sau a
modului de abordare a pacienţilor.
Au fost expuse și perspectivele din
punctul de vedere al managerului,
al organizaţiilor civile și al lucrăto-
rului social legate de programul de
control al TB în Norvegia, proiecte
și soluţii legate de această patolo-
gie în Siria, dar și în judeţul Iași.
S-a discutat și despre proble-
mele induse în reţele din cauza
războiului din Ucraina, cu puncte
de vedere venite de la faţa locului,
de la medici ucraineni (în inter-
venţii online), din Letonia, Polo-
nia sau Republica Moldova, multe
dintre ele având conotaţii induse
de formele MDR.
Partea a doua a acestei zile
a fost alocată provocărilor pri-
vind intervenţiile active pentru
pediatrică, fiind primul de acest fel
din vestul ţării noastre.
Subiectul ales ca dezbatere este
legat de patologia cea mai frecven-
tă, dar și cea mai complexă etio-
logic dintre cele ale nefrologiei la
copil – glomerulopatiile. Acestea
sunt boli cu determinism plurifac-
torial, care au nevoie de diagnostic
corect și modern pentru a putea fi
încadrate în categoriile ce benefi-
ciază de tratamentul inovator al
ultimilor ani.
Prof. dr. Mihai Gafencu,
Universitatea de Medicină și
Farmacie „Victor Babeș” Timișoara
descoperirea cazurilor de TB în
România, descrierea legăturii fu-
mat-tuberculoză și privind pre-
venţia bolii în Olanda, Letonia, dar
și la emigranţii din Italia.
Sub ochiul lupei
Ultima zi nu s-a lăsat nici ea
mai prejos, punând ochiul lupei pe
subiecte cum ar fi: TB rezistentă și
integrarea pe termen scurt a sche-
melor individualizate; elementele
de prevenţie din Marea Britanie,
de secvenţiere pentru diagnostic și
management clinic; update-uri de
diagnostic la formele extrapulmo-
nare, prevenţia în Ungaria și Serbia.
Au fost și alte teme interesante
în această zi, printre care: modele
de biomarkeri în TB, de îngrijire
a pacienţilor, aportul bedaquilinei
și delamanidului în clinica MDR
din Institutul „Marius Nasta”, di-
ficultăţile de implementare a pro-
gramelor naţionale în perioada
pandemiei și de aplicare a progra-
melor de prevenţie în Portugalia.
De interes au fost și subiectele le-
gate de abordarea TB în contextul
bolilor nosocomiale, cu sublinieri
legate de noul ghid de TB și mico-
bacterioze, dar și de implicarea
ONG-urilor.
Manifestarea s-a remarcat prin
prezenţa unei puternice echipe de
experţi străini conduși de reputa-
tul profesor Lange, bun cunoscător
al programelor de control al TB. A
fost un câștig real pentru audienţă,
prin schimbul intens de informaţii
legate de TB, pe multiple planuri,
focusând în principal populaţii de-
favorizate, emigranţi, condiţii de
război, minorităţi marginalizate.
Cele trei zile au avut ca punct forte
dezbaterile active cu participare
largă: medici specialiști, chi­rurgi
de chirurgie toracică, oameni de
laborator, medici rezidenţi, asis-
tenţi medicali etc.
Prof. dr. Florin Mihălţan
Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila” București
 Ars medici
Complicaţii acute
hipoglicemia în diabetul zaharat
Sistemele de monitorizare continuă
prin senzori de glicemie reprezintă
mijloace ideale de prevenire a
hipoglicemiilor, acestea semnalizând
tendinţele de scădere a glicemiei și
fiind deosebit de utile în special la
copii, persoane active, vârstnici și,
mai ales, la pacienţii cu hipoglicemii
neconștientizate.
D
iabetul zaharat, prin excelenţă
cea mai frecventă boală metabo­
lică, având ca mecanism central
carenţa de insulină, induce grave
perturbări în metabolismul macronutrienţi­
lor, respectiv carbohidraţi, lipide și proteine.
În acest context pot apărea urgenţe hipergli­
cemice, ameninţătoare de viaţă, indiferent de
vârstă. Tratamentul antidiabetic predispune
la apariţia unei alte mari urgenţe, hipogli­
cemia, care poate induce urmări grave în lip­
sa unei intervenţii prompte.
Hipoglicemia este cea mai frecventă
complicaţie acută a pacienţilor cu diabet
zaharat trataţi, care pune viaţa în pericol.
Definiţia hipoglicemieiare la bază triada
Whipple (1):
– Simptome autonome şi de neuroglico­
penie;
– Concentraţie plasmatică a glucozei
<70 mg/dl (3,9 mmol/l);
– Dispariţia simptomatologiei după inges­
tia de glucide.
Fiziopatologie
Creierul depinde de furnizarea conti­
nuă de glucoză, fiind combustibilul utilizat
preferenţial. Spectrul de manifestări clinice
variază de la tulburări cognitive ușoare până
la comă. Semnele și simptomele de hipoglice­
mie sunt determinate de activarea sistemului
simpato-adrenergic și disfuncţiei cerebrale
secundare scăderii nivelului glicemiei (ne­
uroglicopenie). Astfel, stimularea simpa­
to-adrenergică produce transpiraţii profuze,
palpitaţii, tremor, anxietate. Semnele de ne­
uroglicopenie sunt: tulburări de concentra­
re, iritabilitate, halucinaţii, suferinţă focală
cerebrală (hemiplegie), eventual comă și
chiar deces (1). Deseori, semnele adrenergice
le preced pe cele neuroglicopenice, constitu­
ind semne „de avertizare” pentru pacient (2).
Un studiu realizat de Zhong et al. a indicat că
la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, nive­
lul hemoglobinei A1c (HbA1c) peste sau sub
nivelul de referinţă de 7,0% crește riscul de
hipoglicemie (3).
Clasificarea hipoglicemiei
– După valoarea glicemiei: stadiul 1 – gli­
cemie 3,9-3 mmol/L (70-54 mg/dl); stadiul 2:
glicemie <3 mmol/L (<54 mg/dl); stadiul 3:
alterarea statusului mental și/sau a statusului
fizic, pacientul necesitând asistenţă pentru
tratamentul hipoglicemiei (4).
– După severitate: ușoară (sunt prezen­
te simptome autonome ce pot fi corectate
de pacient, fără impact negativ asupra sa);
moderată (sunt prezente simptome autono­
me și neuroglicopenice ce pot fi corectate de
pacient, însă au un impact negativ asupra
confortului acestuia); severă (incapacitatea
pacientului de a acţiona pentru corectarea hi­
poglicemiei, fiind necesară intervenţia altei
persoane pentru tratament; pot apărea con­
vulsii sau comă).
– Hipoglicemiile pot fi simptomatice –
prezenţa simptomelor de hipoglicemie și
determinarea glucozei plasmatice ≤70 mg/dl
(3,9 mmol/l) – sau asimptomatice – absenţa
semnelor clinice de hipoglicemie în prezen­
ţa unei concentraţii a glucozei plasmatice
≤70 mg/dl (3,9 mmol/l) datorate, în general,
instalării neuropatiei autonome (3,4).
Etiologie
Există numeroși factori: supradozarea
insulinei sau neconcordanţa între doza de
insulină și cantitatea de glucide ingerate
sau erori de administrare; administrarea
de insulino-secretagoge în doză mare; peri­
oada de remisiune tranzitorie a diabetului
(„luna de miere”); postpartum; după scăde­
re ponderală; omiterea gustărilor; expune­
re, imediat după administrarea insulinei, la
temperaturi ridicate; efort fizic neprevăzut
asociat cu administrarea insulinei într-o
zonă implicată în desfășurarea efortului.
Riscul de hipoglicemie poate fi imediat în
cazul exerciţiilor fizice, ingestiei de alco­
ol, bolii cronice de rinichi, bolii Addison,
VIA�A MEDICALĂ 13
14 octombrie 2022 l Nr. 41
administrării unor medicamente (aspirina,
alte antiinflamatoare nesteroidiene, fibra­
ţii, alopurinolul). Betablocantele neselecti­
ve pot diminua aprecierea simptomelor de
hipoglicemie (4).
Prognostic
Cu cât manifestările neurologice sunt
mai accentuate, cu atât prognosticul este
mai sumbru. Bolnavii pot rămâne cu sechele
neuropsihice majore: encefalopatie posthipo­
glicemie, tulburări de personalitate, de me­
morie, demenţă progresivă. Rapiditatea in­
stituirii tratamentului poate ameliora mult
prognosticul hipoglicemiei (2,4).
Tratament
Dacă pacientul este conștient: ingestia
a 15-20 g glucide rapid absorbabile (zahăr,
miere de albine, bomboane, lapte sau fruc­
te – măr, banană). Se știe că 15 g de glucoză
ingerată determină o creştere a glicemiei
cu aproximativ 40 mg/dl în 20 de minute.
La interval de 15 minute după ingestia de
glucide se repetă glicemia şi, în condiţiile
persistenţei hipoglicemiei, se recoman­
dă repetarea ingestiei de glucide, iar după
normalizarea glicemiei, consumarea unei
gustări care conţine glucide rapid și lent
absorbabile (pâine).
În hipoglicemia severă (pacientul nu este
conștient sau are trismus): se evită adminis­
trarea orală de lichide dulci (risc de asfixiere
prin aspiraţie). Se recomandă administrarea
a 75-100 ml glucoză 20% sau 150-200 ml glu­
coză 10% sau glucoză 33% (fiole), intravenos,
în ritm lent (administrarea rapidă poate in­
duce supraîncărcare ventriculară stângă). Se
va menţine glicemia în jur de 250-300 mg/dl
(„baia de glucoză” a creierului). O bună alter­
nativă o reprezintă glucagonul (1 mg), care
se poate administra s.c. sau i.m. sau intra­
nasal (Baqsimi 3 mg), care superficializează
coma, restabilește temporar glicemia și per­
mite pacientului ca, după trezire, să poată
continua cu administrare orală de glucoză
sau zahăr. Glucagonul nu este eficient în ca­
zurile în care hipoglicemia a fost indusă de
sulfoniluree, după consum de alcool sau la
pacienţii cu hepatopatii grave (ciroză hepa­
tică). Dacă starea de conștienţă nu este relu­
ată după două-trei ore, se poate suspiciona
complicarea hipoglicemiei cu o hemoragie
cerebrală.
Prevenirea hipoglicemiilor se face prin
educarea pacientului în ceea ce privește mo­
nitorizarea atentă a glicemiilor, dieta, efor­
tul fizic și ajustarea dozelor de insulină sau
de antidiabetice orale. Metodele moderne de
monitorizare a glicemiilor – sistemele de mo­
nitorizare continuă prin senzori de glicemie
– reprezintă mijloace ideale de prevenire a
hipoglicemiilor, acestea semnalizând tendin­
ţele de scădere a glicemiei și fiind deosebit de
utile în special la copii, persoane active, vârst­
nici și, mai ales, la pacienţii cu hipoglicemii
neconștientizate.
Conf. dr. Eosefina Gina Botnariu
UMF „Grigore T. Popa” Iași
Material preluat din volumul „Diabet zaharat
2022”, editat de „Viaţa Medicală”.
Bibliografie
1. Cryer PE: Hypoglycemia in diabetes: pathophysiological mechanisms and
diurnal variation. Prog Brain Res 2006;153:361–365
2. Hamdy O, Khardori R: Hypoglycemia. Update in aug 2021, https://emedicine.
medscape.com/article/122122-print
3. Zhong VW, Juhaeri J, Cole SR, et al. Proximal HbA1C Level and First
Hypoglycemia Hospitalization in Adults with Incident Type 2 Diabetes. J Clin
Endocrinol Metab. 2019 [QxMD MEDLINE Link].
4. Glycemic Targets: Standards of Medical Care in Diabetes—2021, American
Diabetes Association, Diabetes Care 2021;44(Supplement_1):S73–S84
14 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
Istorii
ascunse
în Centrul
Vechi al
Capitalei
ARCUB Gabroveni găzduiește, până
la 22 octombrie a.c., o expoziţie
specială, organizată pentru a marca
Zilele Bucureștiului, sărbătorite la
final de septembrie.
G raţie pasiunii și perseverenţei unui co-
lecţionar care a reușit să îmbine lumea
investiţiilor financiare, în care evoluează pe
plan profesional, cu cea a valorilor cultura-
le, ca interes intelectual personal, putem
parcurge în toate sălile fostului han un tra-
seu inedit care ne poartă „De la Ţepeş la
Brâncuşi – 5 secole de istorie și cultură în
spaţiul românesc”.
Gravuri și manuscrise istorice, nume-
roase hărţi și carte veche cu anluminuri,
documente rare, precum și fotografii și
tipărituri de final de secol XIX și început
de secol XX ne poartă prin momente fun-
damentale ale istoriei și culturii poporului
român.
Pornim la drum din fostele pivniţe,
aflate acum în rezonanţă cu paginile care
îl înfăţișează pe Vlad Ţepeș așa cum îl zu-
grăveau contemporanii săi, descriindu-l
în culori nu întotdeauna concordante cu
realităţile valahe ale secolului al XV-lea.
Vedem mai apoi hrisoave semnate de dom-
nitori, precum și hărţi din epocă, cu Ţări-
le Române ori Imperiul Otoman. Putem
admira ceea ce ar putea fi considerată o
La Iași, în cadrul Festivalului
Internaţional de Teatru pentru
Publicul Tânăr, a fost prezentat
spectacolul incluziv „Închide
ochii și ai să vezi mai bine”. Acesta
a fost adaptat după un text scris
de Dumitru Radu Popa, nepotul
savantului Grigore T. Popa.
Scenariul și regia au fost realizate de
Oana Popa, strănepoata lui
Grigore T. Popa.
A
ccesibilizarea spectacolului În-
chide ochii și ai să vezi mai bine
a constat în realizarea în timp
real a interpretării mimico-ges-
tuale (pentru persoanele cu deficienţe de
auz) și a interpretării narative (pentru ne-
văzători). Interpretarea în limbajul semne-
lor a fost realizată de Lavinia Chiţu, iar cea
pentru nevăzători de Andrei Cristea și Miki
Brebinaru Gheorghe.
Spectacolul a valorificat teme esenţiale
– viaţa, curajul, empatia, iubirea, diversita-
tea, cunoașterea, neuitarea, speranţa, moar-
tea. Îmbinate magistral, toate elementele
De la Ţepeș la Brâncuși
scurtă istorie a tiparului de la noi,
prin ediţii rare ale primelor cărţi
apărute pe meleagurile noastre. Re-
trăim Unirea Principatelor, vedem
portretele gravate ale lui Cuza și
ale Elenei Doamna, pentru a intra
în secolul XX alături de Familia
Regală a Românei și de Marea Uni-
re. Încheiem traseul cu un colţ de-
dicat boemei române din Parisul
începutului de veac și din perioada
interbelică, cu un portret și o schi-
ţă ale lui Brâncuși, dar și cu fotografii pre-
zentându-i pe Enescu ori pe actriţa Genica
Athanasiou.
Experienţe pentru public și
specialiști
La Muzeul Naţional de Istorie a Români-
ei putem să ne scufundăm la propriu în tre-
cutul preistoric, graţiei modernei expoziţii
„Istorii din trecut. Călătorie virtuală în pei-
saje dispărute”. Integrat în seria de manifes-
tări cu care muzeul sărbătorește 50 de ani de
existenţă, acest eveniment deschis pentru
public până în luna decembrie a acestui an
a fost realizat în cadrul unui amplu proiect
european intitulat „e-Peisajele Arheologice
ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din
regiunea Dunării”. Proiectul este finanţat de
TEATRUadaptat
persoanelor cu dizabilităţi
constitutive ale piesei au condus decisiv la
mesajul de a iubi tot ce ne înconjoară, de a fi
părtași la miracolul vieţii, de a ne pune me-
reu întrebări, de a fi deschiși către noi per-
spective, de a ne descoperi și de a aprecia ori-
ce este asemănător nouă, dar și diferit de noi.
Celebrând viaţa și diversitatea
Prezentat în 4 octombrie, la Festivalul
Internaţional de Teatru pentru Publicul
Tânăr din Iași, spectacolul a fost realizat
după textul „Povestea seminţei”. Călătoria
seminţei este călătoria fiecăruia în căuta-
rea propriului sine, în înţelegerea lucrurilor
dincolo de aparenţe și în consolidarea senti-
mentelor de iubire și apreciere faţă de ceea
ce suntem, dar și faţă de cei din jurul nostru.
Conceptul de incluziune a început să fie
utilizat în mod constant încă de la sfârșitul
Medic-Medicină-Cultură
OZA DE
Istorii din trecut
Uniunea Europeană, prin programul trans-
naţional Interreg – Dunărea.
Folosind atât expunerea muzeologică
clasică de artefacte, dar și reconstituiri în
realitate virtuală și realitate augmentată,
disponibile cu ajutorul dispozitivelor com-
puterizate aflate la dispoziţia vizitatorilor,
expoziţia dezvăluie comorile arheologice
care ne dau date valoroase despre vieţui-
rea în spaţiul geografic al Dunării de Jos,
prin două situri remarcabile: necropola
de incineraţie din epoca bronzului de la
Cîrna –Dolj și cetatea bizantină de la Nufăru –
Tulcea Evenimentul a prilejuit realizarea
unor cercetări importante pentru specia-
liști, oferind în același timp prilejul unor
experienţe interesante și pentru publicul
obișnuit.
Dr. Raluca Bulea
anilor ,90. Până în 2021 (anul premierei
spectacolului), cei cu deficienţe de auz sau
nevăzători nu au avut șansa de a fi reuniţi în
aceeași sală, bucurându-se de arta teatrală.
Emoţiile transmise și atmosfera creată
fac din acest spectacol o capodoperă a ce-
lebrării vieţii și diversităţii și un imn adre-
sat conectării la esenţa frumuseţii, care
se poate ascunde sub cele mai neașteptate
forme. Versurile cântecului din final sinte-
tizează sublim mesajul (re)întoarcerii către
suflet.
La finalul spectacolului studenţii de la
Teatru au avut șansa de a discuta despre
cum se poate realiza o piesă de teatru inclu-
zivă, iar cei de la Medicină au putut afla cum
un astfel de spectacol poate fi utilizat ca
terapie prin artă.
Delia Scripcariu
Ţ
FIC IU
NE
în parteneriat cu
Revista
Împreună
D
de Povestiri
Mă fascinează. Nu pot să înţeleg ce
anume, dar mă fascinează. Poate că modul
cum stă detașat de restul colegilor într-un
colţ, ori poate ochii lui de un albastru clar,
pierduţi, ca și cum ne-ar privi pe toţi deo-
dată și totuși pe niciunul. George. Îl cheamă
George. Și el e singurul care merge cu mine
în drum spre cămin după întâlnirea cu tu-
torii. Medicină Generală, anul I, seria 2.
Suntem colegi de grupă.
*
Îmi scot banana strivită pe fundul ghi-
ozdanului vernil și i-o întind. Cu un gest de
eliberare, o propulsează, cu ambele mâini,
de la balustrada etajului 4 al bibliotecii. O
ascultăm cum cade pleașcă în mijlocul stră-
zii. Procedăm la fel cu restul gunoaielor din
ghiozdan și ne prăbușim de râs la baza balus-
tradei. Nimerim o mașină în trecere. După
înjurăturile venite din stradă, ne târâm pe
brânci spre intrare. Îmi închid prezentarea
pentru stagiul de mâine de la anatomie. Mă
trage după el în baia băieţilor.
— Am auzit că ești poet și că acum te
cheamă Erna, zeule!
Îmi deschide prohabul. Încep să îi simt
mirosul de tutun impregnat în părul lung,
castaniu. Primul sărut. Anul II, semestrul 1.
*
— M-au internat pentru depresie, îmi
zice el, încercând să își tragă mânecile că-
mășii peste urmele de ţigară din palmă și
cicatricile învechite, adunate una lângă
alta pe antebraţe. O să revin la stagii când
mă externează. O să mă pună pe medicaţie
psihiatrică.
Știam că mă minte. Nu e numai asta. Ni-
ciodată nu a fost vorba doar de depresie. La
fel cum n-a fost vorba numai de mine atunci
când am găsit banii lipsă din cont și obiecte-
le furate. Sau când l-au găsit cu antebraţele
tăiate în mijlocul holului, cu hipoglicemie și
anemie megaloblastică.
— George... ce-ai făcut, George?
*
Intrăm în vestiar. Cu aceleași gesturi
pe care s-a obișnuit să nu le mai ascundă de
restul colegilor, începe să își bage mâinile în
buzunarele paltoanelor lăsate pe cuier.
— Uite, Erna! Am găsit pereche la cea
albă, zice el, fluturând cele două brichete în
aer, pentru ca apoi să le îndese în buzunare-
le pline de brichete furate, trimiţând o bezea
în dreptul camerei de filmat.
Începe să cânte cu vocea tot mai răguși-
tă, tabagică, Alouette, gentille alouette, co-
borând scările circulare dinspre scuarul cu
uscăciuni. Ecoul lui se stinge pe holul spita-
lului lăsând în urma lui să se audă doar refle-
xiile detunate ale acceselor de tuse în pereţii
de beton armat.
*
Număr certitudinile împreună cu el.
Prima: e toamnă. Lumina pătrunde hazliu
prin geamurile clinicii de psihiatrie. A doua
certitudine: faptul că existăm. Împreună.
Privim scoarţa copacului din curte, inscrip-
ţionată de pacienţi cu simboluri pe care
nici măcar noi nu le mai cunoaștem. Vor-
bim, cântăm, delirăm. Ne ţinem de mână.
A treia certitudine: sângerăm la fel de mult.
Împreună.
Erna Matzepa
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Interviu
Având o experienţă de peste un deceniu în fiziokinetoterapie,
Mădălin Sîrbu subliniază că în ţara noastră fizioterapeutul este în umbra
medicului și că este trist că se întâmplă așa. Totuși, din cauza stilului de viaţă
actual, oamenii vor avea din ce în ce mai multă nevoie de kinetoterapie.
În ce stadiu se află, în România, kinetote-
rapia pacientului pediatric?
Au început și la noi să apară multe speciali-
zări sau supraspecializări. Încă nu suntem
acolo unde sunt Germania sau Franţa, dar
s-au făcut progrese mari. România are o oa-
recare tradiţie în zona de kinetoterapie, nu
neapărat pediatrică. Încă nu facem partea
de early intervention așa cum ar trebui. Mai
sunt multe de pus la punct în privinţa aceas-
ta. La noi în ţară încă ajung [la kinetoterape-
ut] copii la vârste mai înaintate. Mă refer la
7-10 luni, 1 an.
Care sunt provocările în ceea ce privește
accesul la kinetoterapie?
Acum, în România, sunt două lumi. Este
lumea marilor orașe, unde există putere fi-
nanciară și părinţii își aduc copiii [la kine-
toterapeut], chiar și doar pentru o evaluare
motrică simplă. Poate [cel mic] nu are o pro-
’’
blemă reală sau nu vine cu un istoric în spate.
Sunt și părinţi care fac profilactic lucrurile,
nu e o noutate, dar asta în București, Cluj,
Satisfacţia de a vedea
un copil că evoluează
este cea care mă face mereu
să merg înainte și să
mă felicit pentru că am ales
să fac asta în fiecare zi.
Timișoara. Este apoi partea de rural, unde e
jale! În niciun caz [părinţii] nu ajung cu co-
piii la o astfel de evaluare. Noi aici avem, to-
tuși, foarte mulţi copii din jurul Bucureștiu-
lui, din Călărași, Ploiești, Târgoviște, Buzău.
Am chiar fraţi gemeni care vin la terapie din
Buzău, de două ori pe săptămână.
Care sunt cele mai frecvente probleme pe
care le identificaţi la pacienţii dv.?
Eu și colegii mei din centru lucrăm aproape
90% patologie neurologică. Asta implică, în
principiu, prematuri cu probleme, cu com-
plicaţii la naștere – cum ar fi hemoragie in-
tracraniană, asfixii, hipoxii, cu accidente
vasculare cerebrale. Avem și normoponderali
care, totuși, au diverse complicaţii în prime-
le momente de viaţă sau la câteva zile după
naștere. Bineînţeles, vin și cei cu sindroame
genetice. Avem multiple sindroame, de la
Wolf-Hirschhorn, Angelman, Prader-Willi
până la sindromul Down, avem inclusiv [co-
pii cu] unele sindroame nou teoretizate.
Familia e parte din echipă
Cum aţi descrie relaţia dintre kinetotera-
peut și părinţi?
Fără familie nu faci nimic, ea e parte din
echipă. Aici e mai mult decât o relaţie. Cei
mai mulţi dintre pacienţi sunt prietenii
noștri. Sunt copii cu care lucrăm de mult
timp și ne împrietenim. Unii vin săptămâ-
nal sau de trei-patru ori pe săptămână. Alţii
vin zilnic. Nu ai cum să nu legi o relaţie cu
ei. Cu unii dintre ei ne întâlnim în timpul li-
ber, facem grătare. Dar încercăm să-i impli-
căm pe toţi în procesul de recuperare. Sunt
patologii în care nu este suficient să lucreze
terapeutul 30-45 de minute sau o oră cu co-
pilul, ci e nevoie să facă asta și [părintele]
cu el acasă.
Ce tip de terapii practicaţi dv.?
Eu fac Vojta, fac Castillo Morales, avem ele-
mente din Bobath; metoda Schroth. Prac-
ticăm mult terapia Vojta aici, e o terapie de
stimulare neuromotorie la fel cum este și
Castillo Morales, doar că abordările sunt di-
ferite. Nu e una perfectă, pentru că dacă una
ar fi perfectă, restul [metodelor] nu ar mai
exista. Noi avem un crez: cunoscând mai
multe abordări, putem să le combinăm și să
venim în beneficiul copilului, în funcţie de
nevoile lui și de scopurile terapeutice. Luăm
ce e mai bun din fiecare [metodă] și constru-
im un program de recuperare personalizat.
Rubrică susţinută de
„Viitorul este al
fizioterapeuţilor”
Ce presupune terapia Vojta?
Prin intermediul ei încercăm să stimulăm
anumite zone clar definite de pe suprafaţa
corpului și obţinem un răspuns kinetic glo-
bal ideal. Pe românește, resetăm sistemul
nervos central prin stimulare. Deci mișca-
rea pe care o obţinem este una reflexă, dar
este activă. Atunci creierul înmagazinează
mult mai ușor acel model de mișcare. Re-
petând acel model de mișcare se va engra-
ma pe scoarţa cerebrală, iar copilul îl va
dobândi.
Obiectivul suprem: integrarea
copilului
Cum creaţi programul de kinetoterapie
pentru pacientul pediatric?
Se evaluează care este nivelul motric în
raport cu vârsta. Se urmăresc foarte mult
modelele patologice și se încearcă scoaterea
lor din comportamentul motric al copilului.
După care se hotărăște un program împre-
ună cu părinţii. Decid cu ei ce abordez, le
spun care sunt beneficiile fiecărei metode
în parte. După aceea, începe programul de
recuperare, în funcţie de nivelul copilului de
a suporta efortul. Bineînţeles, se ţine cont
de ceea ce spune medicul care îl observă pe
copil, fie că e pediatru, medic de recuperare,
neurolog, ortoped sau chiar neonatolog.
Care este partea cea mai frumoasă a pro-
fesiei dv.?
Muncești cu copilul ani întregi și reu-
șești să îl faci să meargă după o hipoxie
severă la naștere. Poate este vorba despre
VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
15
CARTE DE VIZITĂ:
l Experienţă de peste 12 ani
în lucrul cu copii
lA  bsolvent al UMF „Carol
Davila” din București
lC  ertificare în GMA
(general movements
assessments), obţinută la
Berlin
lM  aster în management
sanitar
lF  ondator al unui centru de
kinetoterapie în București
pacienţi pediatrici re-
suscitaţi câte 15-20 de
minute și pe care tu,
kinetoterapeutul, re-
ușești totuși să îi faci
să meargă, chiar dacă
nu într-o formă ideală.
Totuși, acei copii re-
ușesc să se integreze
în societate. Acesta ar
trebuie să fie obiecti-
vul suprem: acela de
a se integra social și,
mai târziu, și profesi-
onal. (...) Uneori cazul
e atât de grav, încât
nu te mai concentrezi
neapărat pe estetică
sau pe calitate, cât
mai ales pe cantitate
și pe a-l integra social pe copil: să vorbească,
să meargă singur, să se ducă la grădiniţă...
Atunci îţi spui că ești mulţumit. (...) Deci,
cea mai mare satisfacţie asta e. Așa reușesc
să am și 20 de copii într-o zi și nu obosesc.
(râde) Dar e fain.
Nu e magie, este doar muncă
Totuși, spuneaţi că uneori rezultatele nu
se văd.
Sunt și dezamăgiri, cazuri în care lucrezi
mult și nu ajungi unde îţi dorești. Nu totul
ţine de tine, kinetoterapeut. Aplici ceea ce
știi că trebuie aplicat. Nu e nimic magic în
ce facem noi. Este doar muncă, știinţă, per-
severenţă, dar și multă muncă din partea
părinţilor, pentru că ei vin toată ziua cu co-
pilul și se chinuie cu el. (...) Din păcate, fizi-
oterapeutul este în umbra medicului și este
trist că e așa. Pentru că munca pe care o duce
fizioterapeutul zilnic este enormă. Nu sunt
vreun clarvăzător, dar viitorul este al fizio-
terapeuţilor. Pentru că oamenii sunt tot mai
bolnavi. Suntem supuși unei vieţi stresante,
pline de mișcări greșite, de condus frecvent,
de stat la birou în poziţii incorecte. Ne miș-
căm tot mai puţin... Oamenii aceștia o să ne
dea mult de lucru, o să vedeţi (râde). Toate
acestea nu o să se traducă decât în nevoia de
fizioterapeut.
Cum vă beţi cafeaua, de unde vă luaţi
energia?
Prima cafea o beau când intru în centru, la
prima oră, și peste zi mai consum încă două.
Nu sunt un exemplu foarte bun în această
privinţă, însă este nevoie de ceva susţinere
pentru a avea energie peste zi. Poate că este
și puţin efect placebo, însă întreaga energie
o primesc de la cei mici și de la părinţii care
fac nenumărate eforturi și sacrificii pentru
a veni la recuperare.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
14 octombrie 2022 l Nr. 41
Screeningul prin
colonoscopie scade
riscul de cancer
În rândul persoanelor care au efectuat
colonoscopie de screening, riscul de
cancer colorectal la distanţă de zece ani a
fost mai mic comparativ cu cei care nu au
efectuat această procedură, arată un nou
studiu.
C
ancerul colorectal reprezintă al treilea
cel mai frecvent tip de cancer și, toto-
dată, a doua cauză de deces prin cancer
la nivel mondial. De-a lungul timpului
au fost propuse mai multe strategii de screening,
menite să depisteze într-un stadiu cât mai precoce
această patologie, însă dovezile de înaltă calitate
sunt limitate. Testarea pentru a identifica hemo-
ragii oculte în scaun, colonoscopia și sigmoidosco-
pia sunt investigaţiile cel mai frecvent utilizate în
practica medicală ca metode de screening.
Luând în considerare faptul că majoritatea
cancerelor colorectale (CCR) se dezvoltă din po-
lipi benigni care pot fi detectaţi și îndepărtaţi în
timpul endoscopiei digestive inferioare, se consi-
deră că screeningul endoscopic poate fi utilizat
ca metodă de prevenţie. O analiză anterioară a
trei studii randomizate arătase că incidenţa CCR
a fost cu până la 25% mai mică după 10-12 ani de
urmărire în rândul persoanelor care au efectuat
screening prin sigmoidoscopie. În multe părţi ale
Medicina altfel
lumii, colonoscopia nu este utilizată în mod frec-
vent, deoarece lipsesc dovezi din studii randomi-
zate cu privire la beneficiile acestei proceduri.
Salvează vieţi
Studiul NordICC, efectuat în Polonia, Nor-
vegia, Suedia și Ţările de Jos, a avut ca obiectiv
principal evaluarea efectelor screeningului prin
colonoscopie asupra riscului de CCR și de deces
prin această patologie la distanţă de zece ani. În
cercetare au fost incluși 84.585 de pacienţi cu vâr-
sta medie de 59 de ani. Potrivit rezultatelor, riscul
de CCR la distanţă de zece ani a fost de 0,98% în
grupul de screening și de 1,2% în grupul de îngriji-
re obișnuită, reprezentând o scădere a riscului de
18%. Riscul de deces prin CCR a fost de 0,28% (72
de decese) în rândul participanţilor din grupul de
screening și de 0,31% (157 de decese) în grupul de
îngrijire obișnuită.
Pe parcursul perioadei de urmărire, în gru-
pul de screening au fost diagnosticate 259 de
cazuri de cancer colorectal, comparativ cu 622
de cazuri în grupul fără screening. Nu au fost
documentate perforaţii sau decese asociate
procedurii de screening survenite în decurs de
30 de zile după efectuarea colonoscopiei, însă
15 participanţi au avut sângerări majore după
îndepărtarea polipului.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2208375
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
Este paracetamolul sigur în
sarcină?
Acetaminofenul, cunoscut sub denumirea de paracetamol, este în
mod curent utilizat pentru a trata mai multe probleme medicale, inclusiv
febra, durerea (musculară, cefalee, migrene), răcelile comune sau alergiile.
Deși acest medicament este considerat ca fiind sigur pentru utilizare în
timpul sarcinii, Kristin Sznajder, profesor asistent de știinţe ale sănătăţii
publice, confirmă într-un studiu că
utilizarea paracetamolului poate
afecta dezvoltarea copilului și poate
fi asociată cu probleme de atenţie.
Mai mult decât atât, acesta pare să
fie primul studiu care a observat
o asociere între administrarea
acetaminofenului în timpul sarcinii și
tulburările de somn ale copilului.
Datele obţinute arată că dintre
femeile care au folosit acetaminofen
în timpul sarcinii, 22,7% au descris
tulburări de somn ale copilului și
32,9% au descris probleme de atenţie.
Comparativ, în grupul participantelor care nu au folosit acetaminofen în
timpul sarcinii, 18,9% au raportat tulburări de somn ale copilului, respectiv
28% probleme de atenţie. Fiind totuși necesare mai multe cercetări în acest
sens, oamenii de știinţă au menţionat că este în desfășurare un studiu care va
aprofunda această ipoteză, încercând să determine trimestrul, doza, frecvenţa
administrării și modul în care acestea afectează rezultatele.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/10/221004121942.htm
Electrozi pentru
tratament
personalizat
Cercetătorii de la Universitatea
Carnegie Mellon au dezvoltat
un nou tip de electrozi pentru
platformele de interfaţă creier-
computer, care ar putea revoluţiona
modul în care medicii pot trata tulburările neurologice. Imprimată 3D la scară
nanometrică, matricea de microelectrozi de densitate ultraînaltă este complet
personalizabilă. Acest lucru înseamnă că pacienţii care suferă de epilepsie sau
care își pierd funcţia membrelor în urma unui accident vascular cerebral ar
putea beneficia de un tratament optimizat pentru nevoile lor individuale.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/10/221005162408.htm
Câinii pot detecta stresul
În faţa stresului psihologic, procesele fiziologice din organismul uman
produc modificări în respiraţie și transpiraţie, pe care câinii le pot detecta cu
o precizie de 93,75%, arată un nou studiu. Câinii pot detecta un miros asociat
cu modificarea compușilor organici volatili produși de oameni ca răspuns
la stres. Aceste date oferă o nouă
perspectivă asupra relaţiei om câine.
În plus, ar putea constitui un punct de
plecare în crearea unor noi aplicaţii
pentru dresarea câinilor de serviciu,
astfel încât aceștia să poată detecta
anxietatea, dar și tulburările de stres
posttraumatic.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/09/220929133419.htm