05/11/2022

1 ISTORICUL MICROBIOLOGIEI

3 Animalcule este un termen vechi pentru organisme

4 Anton van Leeuwenhoek
1677 - a observat “animalculi"
5 Ignaz Semmelweis
microscopice care includeau bacterii, protozoare i
animale foarte mici. Cuvântul a fost inventat de omul de
tiin olandez Antonie van Leeuwenhoek din secolul al
XVII-lea pentru a se referi la microorganismele pe care
le-a observat în apa de ploaie

1850 – Susţine spălarea pe mâini ca metodă de prevenire a răspândirii

îmbolnăvirilor Ignaz Semmelweis a fost un medic maghiar, supranumit
salvatorul mamelor care a descoperit c, prin simple msuri de
igien în clinicile de obstetric, poate fi drastic redus riscul de
apariie a febrei puerperale. Semmelweis este unul dintre
6 Louis Pasteur fondatorii asepsiei.

1861 Dezaprobă teoria generaţiei spontane Teoria generaiei spontane (autogeneza)

1862 Susţine teoria germenilor
1885 Prima vaccinare antirabică
este o teorie tiinific perimat care afirma
c unele organisme vii iau natere din
materie moart. În general se considera
c mucegaiul sau viermii apar din
materie neînsufleit.

DA CLICK PE TEXT
7 Joseph Lister

1867 – A introdus chirurgia antiseptică

8 Robert Koch

1876 - Prima dovadă a teoriei germenilor prin descoperirea Bacillus anthracis

1881 - Cultivarea bacteriilor pe medii solide

1890 - Enunţă Postulatele lui Koch

9 Postulatele lui Koch (clasice)

(1890)
1. Microorganismul trebuie să se găsească la toţi bolnavii suferind de o anumită boală
infecţioasă, distribuit în corpul bolnavilor în raport cu leziunile observate.
2. Microorganismul trebuie izolat din corpul bolnavului şi menţinut în culturi pure mai
multe generaţii.
3. Cultura pură inoculată la un animal receptiv trebuie să determine boala tipică.
10

11
1
 05/11/2022

3. Cultura pură inoculată la un animal receptiv trebuie să determine boala tipică.

10 Paul Ehrlich
1882 - Pune la punct coloraţia Ziehl-Neelsen

11
1 • Dmitri Ivanovski
•
• Martinus Beijerinck
•
•
• Walter Reed
•
2 • 1892 – Descoperirea virusurilor

• 1899 – Recunoaşte dependenţa virusurilor de celule vii pentru multiplicare

• 1900 – Dovedeşte că ţânţarii sunt vectori ai agentului febrei galbene

•
12
1 • Paul Ehrlich

• Alexander Fleming
•
2 • 1910 – Descoperă un tratament pentru sifilis
• “Glonţul magic”

• 1928 – Descoperă penicilina

13
1 • W. Gilbert & F. Sanger
•
•
• Kary Mullis
•
•

2 • 1977 - Pun la punct o metodă de secvenţiere a ADN

2
 05/11/2022

2 • 1977 - Pun la punct o metodă de secvenţiere a ADN

• 1983 - Inventează Reacţia de Polimerizare în Lanţ (Polymerase Chain Reaction)

• 1995 - Este publicată prima secvenţiere genomică a unui microorganism (H.

influenzae)
•
•
•
•
14 Ioan Cantacuzino

(1863-1934)
fondatorul şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală

15 Victor Babeş

- promotor al seroterapiei

- împreuna cu Victor Cornil, autor al primului tratat de bacteriologie din lume

(1885) Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des
maladies infectieuses

16 Lumea microorganismelor
1. Microorganisme celulare
• 3 atribute ale vieţii:
• Capacitate de sinteză proteică
• Capacitate de sinteză a energiei
• Informație genetică
• protozoare, fungi microscopici – microorganisme eucariote
• bacterii – microorganisme procariote
2. Microorganisme acelulare
• numai informație genetică
• virusuri – nu cresc, nu se divid, sunt reproduse de o celulă pe care o parazitează
• prioni (proteinaceous infectious particle) – izomorfe ale unei molecule proteice
normale din membrana citoplasmică (agenţi pseudoinfecţioşi); produc boli
degenerative ale SNC:
• Boala Creutzfeld-Jakob
• Kuru kuru=cauzata de un agent infectios deosebit, virion , care infecteaza creierul.
Se transmite indivizilor care mananca creiere umane infectate.
17 Conexiuni interdisciplinare ale microbiologiei medicale
• biochimia

3
 05/11/2022

17 Conexiuni interdisciplinare ale microbiologiei medicale

• biochimia
• chirurgia
• morfopatologia
• patologia experimentală → fiziopatologia
• epidemiologia
• imunologia
• genetica moleculară
• biofizica
• anatomia şi histologia
•

18 Obiective instrucţionale ale microbiologiei medicale

• Să vadă microorganismele cu “ochii minţii” şi să raţioneze microbiologic
• Unde şi ce fel de microorganisme sunt prezente
• Care sunt căile prin care microorganismele ajung dintr-un loc în altul; ce urmări
poate avea o astfel de contaminare
• Riscurile contaminării microbiene în practica medicală şi chirurgicală
• Rolul microorganismelor în condiţionarea stării de sănătate şi de boală
• Etiopatogenia bolilor infecţioase
• Deprinderi pentru:
• Prevenirea contaminării microbiene
• Recoltarea corectă a produselor patologice – aprecierea semnificaţiei clinice a
unui microorganism observat
• Iniţierea şi monitorizarea corecte a terapiei antimicrobiene

19