Mecanismele de apărare

ale organismului

1
 Apărarea nespecifică
Barierele mecanice
Barierele chimice
reprezinta un mecanism eficient
impotriva intrarii in organism a actiune antibacteriana prin
celor mai multe microorganisme • pH-ul local scazut
• integritatea tegumentara – • secretiile sebacee
stratul de keratina • secretiile lacrimale
• lichidul de sudoratie
• integritatea suprafetelor mucoase
• acizii grasi
* Exc : doar câteva
microorganisme pot penetra
tegumentul intact (Treponema
pallidum, Ancylostoma
duodenale, Strongyloides
stercoralis, etc)

2
 Scurt-circuitarea barierelor anatomice

Microorganismele pot intra direct in torentul circulator

• prin manopere invazive (scop diagnostic/ terapeutic/ cosmetic)
• transversal de la mama la fat
• Genul Plasmodium (Plasmodium malariae)
• Toxoplasma gondii
• Virusurile hepatitelor B, C, D
• HIV1/2
• Treponema pallidum

3
 Lizozimul
• activ pe PC al Bacterii GP
• mucopeptidază • la bacteriile GN peptidoglicanul nu este
• prezent aproape în toate umorile sensibil la acţiunea directa a lizozimului
organismului (este acoperit de membrana externă)
• ser, lacrimi, salivă, secreţie nazală • leziunile initiale produse de C la
nivelul membranei externe duce la
• absent în LCR, urină şi umoarea apoasă dezvelirea peptidoglicanului care
• singura enzimă capabilă să rupă legăturile devine astfel sensibil la acţiunea
lizozimului
• peptidoglicanului din structura peretelui • multe specii bacteriene au dezvoltat
bacterian strategii de eludare a acţiunii
• chitina fungilor complementului şi lizozimului, ceea ce însă
nu scade importanţa lor în apărarea
antiinfecţioasă

4
 Flora normala (microbiota/ microbiocenoza)
corpul uman este colonizat cu numeroşi microbi, mulţi dintre ei
îndeplinind funcţii importante pentru gazdă:
 ajută la digestia alimentelor
 produc vitamine (vit K)
 protejază organismul gazdă de colonizarea cu microbi patogeni
 este in competitie cu patogenii pentru nutrienţi, receptori
 elaborează de asemenea bacteriocine, antibiotice, metaboliţi
toxici
 bacteriile comensale cauzează infecţii doar dacă pătrund în zonele
normal sterile ale corpului uman (sânge, meninge, articulaţii,etc)
 Microorganisme condiţionat patogene (oportuniste)

 în condiţii normale sunt reţinute în mod eficient de barierele naturale ale apărării
înăscute
 pot apartine florei normale
 pentru a iniţia infecţia sunt necesare condiţii favorizante (alterarea fizică si/sau chimică a
acestor bariere):
 plăgi
 mucoase alterate de boli virale anterioare
 boli metabolice (diabet decompensat)
 modificări ecologice pe mucoase, etc
 Microbiocenozele locale
prezente la nivelul tegumentelor si mucoaselor
In condiţii fiziologice,anumite zone ale organismului rămân totusi necolonizate (sterile),
fiind mai vulnerabile pentru contactarea infectiei
• căi urinare superioare (urocultura)
• sânge (hemocultura)
• sistem meningeal (LCR)
• reprezentate de un amestec neomogen de germeni cu rol in “popularea”
receptorilor celulari
• intră în competiție pentru spațiu si hrană cu bacterii patogene
• în anumite circumstante pot invada local și produc infecție secundară
• streptococi comensali
• stafilococi nepatogeni
• bacili difteromorfi
• Lactobacillus

7
 Mucoasa tractului respirator
Mecanismele de aparare

mucusul contine lizozim si IgA secretor (IgAs)

• previn atasarea microorganismelor de receptorii celulari
• miscare antiperistaltica
• stratul de mucus este dirijat spre nivelurile superioare de catre celulele ciliate
• perisorii nazali
• retin impuritatile la poarta de intrare
• reflexul de tuse
• previne aspiratia

8
Mucoasa tractului gastro-intestinal
Mecanismele de aparare
saliva
• enzime hidrolitice si IgA secretor
• aciditatea extrema (pH:1-3) a sucului gastric
• anihileaza multe dintre bacteriile ingerate
• lichidul biliar
• activitate antibacteriana
• intestinului subtire
• enzimele proteolitice si macrofage activate distrug majoritatea bacteriilor inainte de a patrunde in
submucoasa
• colon
• mișcarile peristaltice- rol de aparare mecanica
• microbiocenoza intestinului gros
• ecosistem complex, cu peste 400 specii bacteriene
• sintetizeaza substante cu actiune antibacteriana: bacteriocinele si acizii grasi

9
Mucoasa vaginala

Femeia adulta
• pH-ul acid este mentinut prin colonizarea cu Lactobacili
• inhibarea colonizarii cu agenti patogeni

10
Limfoganglionii locoregionali
• microorganismele pătrund in corpul uman
prin depășirea barierelor cutanate si
mucoase
• preluate de catre macrofagele locale
• transportate la nivelul ganglionilor limfatici
(via vasele limfatice) = bariere impotriva
răspândirii microorganismelor

11
Factorii umorali- nespecifici.
Mediatori solubili ai RI. Comunicarea intercelulara
• prezenţi în serul sanguin și în
lichidele biologice
• acţionează asupra bacteriilor
• independent de anticorpi
• reprezentaţi de
• β lizine ( acţionează pe
bacterii Gram +)
• leucine ( granulaţiile
azurofile - PMN)
• interferonii
• sistemul complement
Interferonii sunt sintetizati in:
• celule infectate viral
• celule infectate bacterian
• leucocite
• celule nelimfoide
Acţionează nespecific :
• activeaza macrofagele
• moduleaza sinteza de anticorpi
12
 Factorii umorali- nespecifici.
Mediatori solubili ai RI. Comunicarea intercelulara

Sistemul complement (C’) acţionează nespecific

• opsonizează Ag
• efect proinflamator
• diapedeza PMN şi monocitelor
• favorizează înglobarea Ag (fagocitoză)
•în urma activării sistemului complement pe
membranele celulare purtătoare de antigene, se (se fixeaza
Complementul lizeaza celulele
pe capatul liber Fc al Ig din complexul Ag-
produc pori membranari, ceea ce face posibil ca Ac)

apa si electroliţii să pătrundă în celule în final se

produce liza celulei

13
Factorii celulari si tisulari. Fagocitoza

Celulele fagocitare
• PMN
• monocite sanguine
• macrofage tisulare
• alveolare
• hepatice - celulele Kupfer,
• sinusurile splenice
• limfoganglioni

14
 Mecanisme celulare nespecifice
Factorii celulari si tisulari. Fagocitoza

mecanism important de îndepărtare a

• microorganismelor
• celulelor lezate
reprezentat de proprietatea unor celule (PMN şi monocitele) de
a îngloba şi digera particule străine organismului
• după ce migrează în ţesuturi, monocitele se numesc
macrofage
• ca răspuns într-o inflamaţie acută, la locul agresiunii
- PMN apar primele
- urmate mai târziu de macrofage
15
Chemotaxia
• fagocitele părăsesc capilarele prin diapedeză
• fagocitele sunt atrase în focarul infecţios de factori
• de origine bacteriană
• chimiotactici ce apar în cursul inflamaţiei
• C5a
• kallicreina (ţesuturi lezate)
• produşi rezultaţi din metabolismul acidului arahidonic:
prostaglandine, tromboxan, leucotriene)
• aceste substanţe favorizează exprimarea receptorilor
pentru C3b al fagocitelor

16
 Opsonizarea
Opsoninele
• substanţe care aderă de suprafaţa unui
microorganism făcându-l accesibil fagocitozei microorganismele sunt pregătite pentru
Opsoninele specifice fagocitoză
• anticorpi implicaţi în apărarea - prin imbracarea in C3b sau molecule de Ac
antiinfecţioasă dobândită - aderarea la fagocite (au C3bR)

Opsoninele nespecifice Efectul este

• nul in absenţa C3b şi a Ac
C3b  complex covalent microb-C3b leagare • + in prezenţa C3b
de C3bR de pe membrana fagocitelor (CR1)  • ++ in prezenţa Ac
fagocitoza eficienta • ++++ in prezenţa C3b şi a Ac

Fibronectina
• glicoproteină cu funcţii de opsonină
faţă de bacteriile GP
• fixata la suprafaţa mucoaselor,
împiedica colonizarea mucoaselor cu
floră GN (mucoasa faringiană)

17
Înglobarea

•după ataşare, particulele sunt înglobate într-o

vacuolă formată din membrana citoplasmatică
 fagozom
• fuziunea cu lizozomii primari
 fagolizozom

In interiorul fagolizozomului are loc digestia

(enzime lizozomale)
• se activeaza puternic metabolismul oxidativ al PMN
 explozia respiratorie

18
Digestia intracelulara
Mecanismele bactericide
oxigen-dependente
• sunt consecinţa “exploziei
respiratorii”
(intensificarea bruscă a
metabolismului)
• se formează compusi cu efect
puternic bactericid
• ioni de superoxid (O3-)
• oxigen atomic (O-)
• radicali hidroxili
• peroxid de hidrogen (H2O2)
• hipoclorit
Mecanismele bactericide
oxigen-independente
• enzimele hidrolitice ataca PC cu
formarea unor canale care il
străpung
• catepsina,
• glicozidaza,
• arilsulfataza
• lizozimul degradeaza
peptidoglicanul
• lactoferina- spoliaza mediul de
Fe (necesar multiplicarii
bacteriene)

19
 Fagocitoza prin macrofage
• macrofagele intervin mai târziu în focarul infecţios, unde vor
fagocita microbi şi detritusurile celulare rezultate în urma actiunii
PMN la locul injuriei
• fazele fagocitozei prin macrofage sunt asemănătoare cu cele
descrise mai sus, dar, spre deosebire de PMN, macrofagele se pot
activa doar dacă sunt stimulate corespunzător
• sub acţiunea unor mediatori indusi de prezenţa microorganismelor
• C3b
• Gamma-interferon
• endotoxine bacteriene
• în cadrul răspunsului imun celular LTdh
20
Fagocitoza prin macrofage
• numai fagocitoza efectuată de macrofage este eficientă si asupra
microorganismelor cu habitat intracelular (Mycoplasme, Chlamydii)

• unele microorganimse pot fi distruse numai după activarea Mf

• unele bacterii, protozare sau fungi sunt capabile să supravieţuiască şi să se
multiplice în macrofagul neactivat
• Mycobacterium spp
• Brucella spp
• Cryptococcus
• Lysteria spp
 uneori microorganismele pot supravieţui pe durată lungă în Mf  inflamaţia
cronică

21
Fagocitoza

22
 Macrofag în fagocitoză

Mf are rolul de a îndepărta bacteriile si cel de a iniţia răspunsul imun.

Macrofagele sunt APC- după prelucrarea Ag îl prezintă LTh.
23