Glaucomul

Sef de luc dr roiu george

Glaucomul

• Glaucomul este o boală oculară complexă şi cuprinde o serie de stări

patologice la care presiunea intraoculară are o valoare nocivă sau
lezională care duce în timp la apariţia leziunii glaucomatoase a
funcţiei vizuale (escavarea capului nervului optic şi leziuni
caracteristice de câmp vizual).
Presiunea intraoculară

Oftalmotonus, exprimă presiunea exercitată de

lichidele intraoculare asupra pereţilor globului
ocular şi este determinată de următorii factori:
• (1) rata de secreţie a umorii apoase la nivelul
proceselor ciliare;
• (2) rata de eliminare a umorului apos prin unghiul
iridocornean;
• (3) nivelul presiunii venoase în vasele episclerale
Umoarea apoasǎ

• Umoarea apoasă este componenta cea mai activă a tensiunii

intraoculare.
• Ea se produce la nivelul epiteliului ciliar printr-un proces activ de
secreţie (transport activ) responsabil de 75% din cantitatea formată,
restul fiind produs prin ultrafiltrare
Sistemul de drenaj din unghiul camerular

• Trabeculul este un ţesut format din lamele care se

întretaie şi dau naştere unor orificii cu diametrul
între 2-12 microni;
• Canalul Schlem este un vas inelar situat intralimbic;
pe peretele intern se deschid orificiile din ţesutul
trabecular;.
• Plexul intrascleral este o reţea de vase bogat
anastomozate Primeşte colectoare ce vin de la
canalul Schlem şi de la plexul ciliar.
METODE DE EXAMINARE

• 1) determinarea presiunii intraoculare;

• (2) examinarea unghiului iridocornean prin gonioscopie;
• (3) examinarea papilei nervului optic;
• (4) examinarea funcţională, a câmpului vizual;
Metode de măsurare a tensiunii intraoculare

• tonometrie cu identaţie; are ca principiu aplicarea unei

forţe pe glob care determină identaţia sau înfundarea unei
porţiuni din cornee cu deplasarea unei cantităţi de umor
apos; cel mai utilizat este tonometrul Schiötz
• prin aplanaţie: cel mai utilizat este aplanometrul Goldman;
-aparatul este ataşat biomicroscopului, examinarea se face
cu bolnavul în poziţie şezând; principiul constă în aplanarea
unei arii corneene de 3, 06mm, volumul de umor apos pe
care îl deplasează fiind mult mai mic decât în identaţie,
Gonioscopia
 GONIOSCOPIA
• Gradul 0:practic unghi camerular
închis, în unghiul camerular nu se
distinge nici un element;
• gradul I(sub 10°), -se
vizualizeazǎnumai linia Schwalbe
• gradul II(Sub 20°), unghi foarte îngust,
se vizualizează trabeculul corneo-
scleral şi linia Schwalbe;
• gradul III,(25-45°)în unghi se văd linia
Schwalbe, trabeculul corneo-scleral şi
pintenele scleral;nu se vede banda
ciliarǎ (unghi camerular deschis);
• gradul IV (45°)în unghi se văd toate
elementele: linia Schwalbe,
trabeculul corneoscleral, pintenele
scleral, banda ciliară (unghi
camerular larg deschis).
Examinarea câmpului vizual

• Se examineazǎ câmpul
vizual central şi
periferic –perimetrie
computerizatǎ
Examinarea papilei nervului optic

• examinarea prin
oftalmoscopie
• fotografierea papilei
• măsurarea grosimii
stratului de fibre nervoase
• tomografia laser se face cu
tomograful retinian
(exemplu-tomograful
retinian Heidelberg )
Aspect comparativ papila nervului optic de aspect
normal si aspect de papila glaucomatoadsa
Glaucomul
Clasificarea etiologică:
• glaucoame congenitale;
• glaucoame primare nu sunt însoţite de alte modificări oculare sau
generale evidente care să explice ridicarea presiunii intraoculare;
• glaucoame secundare cuprind o multitudine de boli oculare de
etiologie cunoscută sau boli extraoculare
Clasificare patogenică:
• glaucomul primar cu unghi deschis;
• glaucomul secundar cu unghi deschis;
• glaucomul primar cu unghi închis;
• glaucomul secundar cu unghi închis;
GLAUCOMUL PRIMAR CU UNGHI
DESCHIS
• unghiul camerular este deschis macroscopic
• creşterea rezistenţei la scurgere a umorului apos, la nivelul
trabecului cribriform (partea internă a trabecului, cea care este lângă
canalul Schlemm
Simptome:

• asimptomatic mult timp dupǎ instalare

• uneori senzaţie de plenitudine intracraniană,
• scăderea adaptării la lumina slabă
• hemicranie,
• accentuarea presbiopiei.
• tardiv acuitatea vizuală scade ireversibil.
Semne:

• Hipertensiune intraoculară cu valori cuprinse între 22-40 mmHg;

• Escavaţia papilară de tip glaucomatos apare datorită pierderii
progresive a fibrelor nervului optic şi a celulelor gliale care sunt
elemente de susţinere;
- se apreciază că pe măsură ce boala evoluează, raportul C/D
creşte
- în jurul papilei excavate apare o zonă de atrofie coroidiană
circulară, de 1/5-1/8 diametru papilar lărgime care se numeşte
halou glaucomatos;
-vasele centrale sunt deplasate nazal, făcând cot la marginea
excavaţiei;
• Modificările câmpului vizual
Modificările câmpului vizual

• lărgirea petei oarbe;

• formarea unor scotoame superioare fără să fie legate de pata albă, apoi
fuzionarea acestora şi unirea cu pata albă, realizând scotomul Seidel;
• formarea scotomului arciform Bjerum în jurul punctului de fixaţie,
format prin progresia defectelor descrise mai sus;
• defecte sectoriale largi în periferie, apariţia treptei nazale (câmpul
vizual nazal dispare înaintea celui temporal;
• strâmtorarea concentrică a câmpului vizual care afectează acuitatea
vizuală când este cuprins şi punctul de fixaţie;
• în stadiile avansate, există doar o insulă inferotemporală de vedere;
Modificǎrile CV în glaucomul cronic cu
unghi deschis

• lărgirea petei oarbe;

• scotomul Seidel;
• scotomului arciform
Bjerum
• trepta nazalǎ
• strâmtorarea concentrică a
câmpului vizual
• insulă inferotemporală de
vedere;
Diagnosticul pozitiv:

• curba nictemerală a tensiunii intraoculare

• proba de provocare cu lichid
• perioada de stare diagnosticul se pune pe triada
simptomatică: hipertensiune intraoculară, excavaţia
glaucomatoasă a papilei nervului optic, defecte de
câmp vizual, în prezenţa unui unghi camerular
deschis.
Diagnosticul diferenţial

• cataracta senilă incipientă în care lipsesc hipertensiunea

intraoculară şi modificările câmpului vizual;
• celelalte forme de glaucom;
• neuropatiile optice de alte cauze.
Forme clinice

• GLAUCOMUL PRIN PSEUDO-EXFOLIERE CAPSULARĂ

-este un sindrom care se asociază în 50% de cazuri
cu glaucom cu unghi deschis; pseudoexfolierea este
un sindrom pur biomicroscopic
• GLAUCOMUL PIGMENTAR
- creşterea tensiunii intraoculare se asociază cu
diseminarea primitivă de pigment din epiteliul cilio-
irian, cu acumularea lui în unghiul camerular şi pe
endoteliul cornean
Glaucom pseudoexfoliativ si pigmentar
Tratament medical:

• Analogii de prostaglandină
• Beta-blocantele
• Medicaţia parasimpatomimetică:
(soluţie de pilocarpină)
• Inhibitorii de anhidrază carbonică
-cu administrare sistemicǎ
-cu administrare topicǎ
• Agenţii osmotici
Tratamentul chirurgical

• când medicaţia locală antiglaucomatoasă nu reuşeşte să

normalizeze tensiunea intraoculară
• când se accentuează deficitele perimetrice
• intervenţii care tind să restabilească circuitul normal al
umorului apos prin deschiderea sau repunerea în funcţie a
căilor normale de scurgere (intervenţii asupra unghiului
camerular: trabeculotomia)
• intervenţii care creează noi căi de eliminare a umorului apos
(operaţii fistulizante: iridenclezis, trepanaţie corneo-sclerală,
operaţie Scheie
Tratamentul laser

Trabeculoplastia laser
• în cazurile în care medicaţia antiglaucomatoasă nu scade suficient
tensiunea intraoculară
• când este contraindicată intervenţia chirurgicalǎ
GLAUCOMUL PRIMITIV CU UNGHI
ÎNCHIS
• creşterea presiunii intraoculare se datorează închiderii unghiului
irido-cornean prin rădăcina irisului.
• Epidemiologie: glaucomul primar cu unghi închis apare la 0, 5% din
populaţia generală şi la 2-3% din persoanele trecute de 40 de ani.
Factori predispozanţi
Patogenie:
• Un unghi camerian cu deschidere sub 20 de
grade
• prezenţa unui cristalin mai voluminos într-un
ochi mic;
• micşorarea adâncimii camerei anterioare pe
măsură ce persoana avansează în vârstă, ca
rezultat al creşterii volumului cristalinului;
• un ax antero-posterior mai mic decât normal,
aşa cum există la hipermetropi
Factori predispozanti

• Midriaza poate precipita un atac de glaucom într-un ochi cu

unghi îngust
• Blocul pupilar în situaţia în care ochiul este de dimensiuni
mici cu cristalin voluminos şi camera anterioară mică, aria
de contact a irisului cu cristalinul este mai mare decât
normal
• Mioza dată de miotice puternice poate accentua un bloc
pupilar în ochi susceptibili
• Instabilitate vasomotorie: congestia corpului ciliar
• Acomodaţia poate determina o mişcare de rotaţie a corpului
ciliar peste pintenele scleral cu închiderea unghiului
camerular
Glaucomul primar subacut cu unghi închis

• Subiectiv:
• episoade de durere oculară însoţite de înceţoşarea vederii, de obicei
unilaterale;
• perceperea unor cercuri colorate în culorile curcubeului în jurul
surselor de lumină care denotă un edem
Semne:

• edem moderat cornean;

• discretă congestie pericheratică;
• camera anterioară este mică;
• pupila uşor midriatică;
• tensiunea intraoculară depăşeşte limita superioară.
Diagnosticul

• pe baza simptomelor şi semnelor iar hipertensiunea

intraoculară se pune în evidenţă prin probe de provocare.
• Probele de provocare pentru glaucomul cu unghi închis au
ca principiu provocarea unei midriaze controlate cu ajutorul
unor midriaze de scurtă durată; tensiunea intraoculara se
măsoară înainte şi după instilarea midriaticului; o diferenţă
mai mare de 10mm este considerată pozitivă şi susţine
diagnosticul de glaucom primar cu unghi închis.
GLAUCOMUL PRIMAR ACUT CU
UNGHI ÎNCHIS
• Simptome:
• durere oculară intensă cu iradiere în teritoriul nervului oftalmic;
• scăderea vederii;
• greţuri, vărsături prin reflexe oculo-vagale
• Semne:
• ochiul este intens congestionat, conjunctiva poate fii
chemotică, pleoapele edemaţiate;
• globul este dur ca piatra, hipertensiunea intraoculară poate
depăşii 40mmHg;
• corneea este edemaţiată, hipoestezică;
• pupila midriatică, ovală, cu axul mare vertical;
• camera anterioară este mică, tulbure;
• cristalinul poate prezenta opacităţi în aria pupilară
(cataractă diseminată glaucomatoasă acută)
(8).
Diagnostic

• Diagnosticul pozitiv se pune pe baza simptomelor, examenului clinic

care releva semnele enumerate, la care se adaugă examenul gonioscopic
la ochiul congener care relevă existenţa unui unghi camerular îngust.
• Diagnosticul diferenţial se face cu:
• 1) Afecţiuni care evoluează cu ochi roşu dureros: glaucom secundar unor
tumori intraoculare, iridociclita acută, keratita acută;
• 2) Afecţiuni care evoluează cu ochi roşu nedureros: conjunctivita acută;
• 3) Alte forme de glaucom: glaucomul primar cu unghi deschis, glaucomul
congenital tardiv;
• 4) În situaţiile în care simptomatologia generală este foarte accentuată
se face diagnosticul diferenţial cu afecţiuni gastrointestinale, cardiace,
migrena;
Tratament

• Tratamentul general: acetazolamidă 750-1000mg per os şi

agenţi hiperosmotici (manitol în perfuzie endovenoasă).
• Tratamentul medical local: pilocarpină 2%-4% şi timolol 0,5%
în instilaţii.
• Tratamentul chirurgical este tratamentul de elecţie şi constă
în iridectomie periferică care se practică în scop terapeutic
la ochiul cu atac şi în scop profilactic la ochiul congener.
• Tratamentul laser cu laser argon sau yag constă în
iridotomie periferică şi are acelaşi efect.
GLAUCOM PRIMAR CRONIC CU UNGHI
ÎNCHIS
Simptome: durere, lăcrimare, fotofobie şi scăderea acuităţii vizuale.

Semne:
• congestie pericheratică;
• edem cornean epitelial;
• camera anterioară redusă ca dimensiune;
• migrare pigmentară pe suprafaţa irisului şi cristalinului, pe endoteliul
cornean;
• hipertensiune intraoculară;
• examenul gonioscopic evidenţiază unghi iridocornean îngust, cu
goniosinechii;
• examenul oftalmoscopic poate arăta o papilă cu escavaţie lărgită, de tip
glaucomatos
Tratament

• Diagnosticul pozitiv se susţine pe simptomatologia

şi semnele obiective descrise.
• Diagnosticul diferenţial se face cu toate afecţiunile
care se manifestă cu ochi roşu: -----conjunctivita
acută,
-uveita anterioară,
-keratita acută,
-celelalte forme de glaucom;
Tratamentul

• Chirurgical realizarea unui drenaj eficient în condiţiile existenţei

unui unghi cu o conformaţie particulară.
• intervenţii fistulizante (trepanaţia corneosclerală, operaţia Scheie),
• intervenţii asupra unghiului camerular (goniotomiile,
trabeculectomiille).
GLAUCOMUL CONGENITAL

• Etiologie:
• Factorii peristatici (rubeola maternă, gripa, toxemia gravidică, luesul,
insuficienţa ovariană)
• factorii genetici (anomalii cromozomiale, mutaţii genetice)
Semnele obiective

• glob ocular mărit ca dimensiuni;

• congestie conjunctivală de stază;
• corneea este mărită în toate direcţiile (megalocornee) iar parenchimul cornean
este opacifiat din cauza rupturilor membranei Descemet;
• camera anterioară este foarte profundă;
• irisul este cu stroma atrofiată;
• cristalinul este luxat sau subluxat prin întinderea zonulei lui Zinn;
• examenul oftalmoscopic evidenţiază o papilă a nervului optic cu escavaţie largă
şi decolorată;
• examenul gonioscopic evidenţiază existenţa unei membrane
subţiri, translucide, (membrana Barkan)care acoperă unghiul camerular sau o
inserţie a fibrelor muşchiului ciliar în trabecul în faţa pintenului scleral;
• tensiunea intraoculară este crescută la valori cuprinse între 40-50mm Hg
Forme clinice

• glaucomul congenital precoce sau glaucomul infantil

(buftalmia) sau hidroftalmia al cărei tablou clinic a
fost descris;
• glaucomul congenital tardiv sau juvenil cu manifestări
clinice în decada a doua sau a treia caracterizat prin
dimensiuni normale ale globului ocular dar cu
hipertensiune intraoculară şi cu modificări în unghiul
camerular similare cu cele din glaucomul congenital
precoce.
Tratamentul

• Tratamentul chirurgical este tratamentul de elecţie şi trebuie instituit

imediat ce afecţiunea a fost diagnosticată. Intervenţia care se
practică este goniotomia sau trabeculotomia care are ca scop
secţionarea ţesutului mezenchimal persistent din unghi.
• Prognosticul este rezervat.
GLAUCOMUL SECUNDAR

Etiologia :
• Uveite cronice
• Traumatisme
• Cataracte hipermature
• Modificǎri de poziţie ale cristalinului (subluxaţie,
luxaţie)
• Tumori intraoculare
• Boli vasculare ale retinei (retinopatia diabeticǎ,
trombozǎ a venei centrale a retinei)
• Glaucomul postoperator
GLAUCOMUL SECUNDAR UVEITELOR

• colmatarea unghiului camerular cu celule inflamatorii, obstruarea

unghiului prin goniosinechii;
• apariţia unui blocaj pupilar datorită sinechiilor iridocristaliniene cu
apariţia secluziei şi ocluziei pupilare
clinica

• Simptome: durere oculară şi perioculară; lăcrimare.

• Semne:
• globul este cu congestie;
• măsurarea tensiunii intraoculare arată existenţa unei hipertensiuni;
• camera anterioară este mică, cu iris în tomată când este prezentă
secluzia ocluzia pupilară; orificiul pupilar poate fi blocat prin secluzie-
ocluzie pupilară;
• pot exista sinechii în unghiul irido-cornean (gonio-sinechii);
• deficitele câmpului vizual sunt consecinţa hipertensiunii şi au aspectul şi
forma acelora din glaucomul cu unghi deschis.
Diagnosticul

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei care relevă episodul sau

episoadele de uveită anterioară, simptomatologia şi semnele obiective.
Diagnosticul diferenţial se face cu:
• Sindromul Posner-Schlossman: apare la adultul tânăr, se caracterizează
prin prezenţa hipertensiunii intraoculare şi prezenţa unor precipitate
mari, albe, pe endoteliul cornean iar unghiul camerular este deschis;
• Heterocromia complicată Fuchs: se caracterizează prin heterocromie
(hipocromie congenitală) şi atrofie iriană; precipitate pe faţa posterioară
a corneei; unghiul camerular este larg deschis dar se constată anomalii
ale ţesutului mezodermal;
• Maladia Besnier-Boeck-Schauman şi inflamaţiile din pars-planite.
Tratamentul

• Tratamentul medical local:

• dilatatoare de preferat neosinefrină 5-10% care scade şi
producţia de umor apos;
• coliruri cu cortizon sau derivaţi de cortizon;
• Tratamentul local chirurgical se face numai dacă este
absolut necesar:
• iridectomia periferică când irisul este bombat;

• dacă presiunea se menţine crescută şi cristalinul este

cataractat se extrage cristalinul şi se practică practică
trabeculectomie sub corticoterapie generală şi locală;
GLAUCOMUL SECUNDAR AFECŢIUNILOR
CRISTALINULUI
Glaucomul prin intumescenţa cristalinului

• Patogenie: mecanismul de producere a glaucomului

prin intumescenţa cristalinului este mecanic,
asemănător cu acela al glaucomului cu unghi închis:
• o hidratare bruscă a cristalinului poate să
declanşeze în ochi predispuşi închiderea unghiului
irido-cornean,
• creşterea rezistenţei la scurgere şi hipertensiune
intra-oculară.
clinica

• Simptome:
• unilateral apare durere oculară şi perioculară;
• scăderea acuităţii vizuale.
• Semne:
• camera anterioară este mică, planul iridocornean este
împins anterior;
• măsurarea tensiunii intraoculare arată hipertensiune;
• prezenţa unei miopii cristaliniene (miopie de apariţie
recentă);
• cristalinul la ochiul afectat este mărit de volum
(intumescent) în comparaţie cu cel al ochiului congener.
Diagnosticul

• Diagnosticul pozitiv se susţine pe baza

simptomatologiei şi semnelor enumerate; se poate
recurge la probe de provocare.
• Diagnosticul diferenţial :
• cu glaucomul cu unghi deschis: cristalinul nu este
intumescent, camera anterioară este profundă,
probele de provocare nu închid unghiul.
Tratamentul

• este iniţial medicamentos cu depletive (manitol 20%) inhibitori de

anhidrază carbonică (ederen, diamox)
• extracţia cristalinului urmată de implant de pseudofag.
GLAUCOMUL PRIN
HIPERMATURITATEA cataractei
(GLAUCOMUL FACOLITIC)
• mecanismul de producere este chimic şi mecanic prin
colmatarea unghiului irido-cornean cu proteine cristaliniene
patologice care au difuzat prin cristaloidă;
• prin capsula cristaliniană subţiată sau fisurată pătrund în
umoarea apoasă mase proteice degenerate care determină
apariţia de macrofage
• prezenţa substanţelor cristaliniene şi macrofagelor
produce un obstacol în scurgerea umorii apoase blocând
trabeculul şi generând astfel creşterea tensiunii intraoculare
Manifestǎri clinice –glaucomul facolitic

Simptomatologie:
• boala se manifestă ca un glaucom acut cu durere, oculară şi perioculară;
• cefalee;
• acuitatea vizuală este scăzută;
• vărsături;
Semne:
• ochiul este congestionat;
• corneea este edemaţiată;
• camera anterioară este profundă, cu Tyndal pozitiv, uneori cu elemente celulare flotante
în umoarea apoasă;
• midriază;
• cristalinul prezintă cataractă hipermatură cu nucleu mai întunecat, mobil în sacul
cristalinian;
• hipertensiune intraoculară poate atinge 50-80mmHg;
• unghiul camerular este deschis;
Diagnostic –glaucomul facolitic

• Diagnosticul pozitiv se susţine pe baza simptomelor

şi semnelor enumerate.
• Diagnosticul diferenţial se face cu uveita
hipertensivă şi cataracta; absenţa sinechiilor
posterioare şi a goniosinechiilor pledează pentru
glaucom facolitic. Diagnosticul diferenţial se mai
face cu glaucomul prin intumescenţa cristalinului şi
cu glaucomul cronic cu unghi închis.
Tratamentul

• Tratamentul profilactic constă în extracţia cristalinului cataractat

înainte de a ajunge la hipermaturitate.
• Tratamentul curativ constă în extracţia cristalinului, eliminând astfel
sursa de producere a materialului proteic.
GLAUCOMUL FACOTOXIC

• capsula anterioară este ruptă (intraoperator în extracţia

exracapsulară, sau post traumatic)
• masele cristaliniene ies în camera anterioară inducând o uveită
anterioară cu creşterea tensiunii intraoculare.
Manifestǎri clinice –glaucomul facotoxic

• Simptome: durere oculară şi perioculară, fotofobie, lăcrimare.

• Semne:
• ochiul este congestionat, cu congestie pericheratică;
• tensiune intraoculară crescută;
• gonioscopic nu se individualizează goniosinechii la începutul afecţiunii;
• Tyndal pozitiv cu celule flotante în camera anterioară sau dispuse pe
Descemet;
• inflamaţia poate genera apariţia unei membrane care sudează irisul de
cristaloidă şi vitros; blocajul pupilar rezultat duce la creşterea
suplimentară a tensiunii intraoculare;
• edem cornean care dacă persistă devine cronic şi contribuie la pierderea
vederii;
Diagnostic

• Diagnosticul pozitiv
• anamneza (traumatism contuziv) al antecedentelor patologice
oculare (intervenţie chirurgicală –extracţia extracapsulară a
cristalinului),
• simptomatologia
• semnele descrise.

• Tratamentul
• Tratamentul este chirurgical şi constă în spălarea tuturor maselor
cristaliniene şi trebuie practicată înaintea instalării goniosinechiilor şi
a apariţiei membranei inflamatorii pupilare.
GLAUCOMUL SECUNDAR PRIN AFECŢIUNI VASCULARE
Glaucom secundar neovascular prin tromboza de vena
centrală a retinei .
• Tromboza de venă centrală a retinei se poate complica cu apariţia de
neovase pe suprafaţa stromei iriene şi la baza irisului unde formează
o coroană continuă de gonisinechii crescând rezistenţa la scurgerea
umorului apos şi dezvoltarea hipertensiunii intraoculare.
Manifestǎri clinice

• Simptome: durere; scăderea acuităţii vizuale.

• Semne:
• hipertensiune intraoculară;
• neovase apar la început pe suprafaţa stromei între coleretă şi sfincter
sub formă de vase fine, sinuoase, ale căror braţe se unesc pentru a
forma un inel în jurul pupilei; rubeoza iriană se caracterizează prin
prezenţa pe faţa anterioară a irisului a unei membrane de ţesut
conjunctiv neoformat, hipervascularizat;
• gonioscopic unghiul este deschis cu dilatarea vaselor de la baza irisului
iar în stadiul tardiv apar goniosinechiile care cresc progresiv până se
ajunge la blocarea unghiului.
Diagnosticul

• Diagnosticul pozitiv se susţine pe antecedentele patologice oculare

(de exemplu tromboză de venă centrală a retinei) simptomele şi
semnele descrise.
Tratamentul

• Tratamentul medical este fără rezultate spectaculoase, local se

instiliaza colir cu cosopt 3x1pic , betabiobtal 3x1pic , yellox 3x1pic , in
caz de keratita se aduga lacrisekfree 3x1pic , corneregel 3x1apl
• deschiderea globului se soldează cu hemoragii intraoculare
massive,nu sunt indicate. Se pot incerca introducerea unor sunturii
sau injectii cu avestin sau eyllea,
• In stadia foarte avansate insocite de durere intense se practică
intervenţii care să scadă debitul ciliar (cicloanemizaţia).prin crio
aplicatii sau la intervetii laser ciclo G 6 la nivelul corpul ciliar.
• Prognosticul vizual este rezervat.iar de multe orii se poate ajunge la
enucleiere, Se examinează întotdeauna şi ochiul congener.
Glaucomul neovascular prin
rubeoză iriană diabetică
• Simptome:
• durere oculară şi perioculară;
• scăderea vederii (prin retinopatie diabetică, şi prin edem
cornean).
• Semne:
• glob congestiv cu neovase iriene la început într-un sector
limitat al sfincterului; reţeaua vasculară creşte şi
progresează continuu interesând trabeculul;
• hipertensiune intraoculară;
• gonioscopia arată existenţa neovaselor în unghiul camerular.
Diagnosticul pozitiv

• Anamneza care relevă existenţa unui diabet zaharat şi a unei

retinopatii diabetice;
• Simptomele şi semnele enumerate

Tratamentul
• Tratamentul medical este ca la glaucoma neovascular dar se mai
aduga maxiven 2x1cmp, rezvega 2x1cmp.
• intervenţiile fistulizante se soldează cu hemoragii grave şi cu
închiderea fistulei.
Manifestǎri clinice

Subiectiv: durere, absenţa vederii.

Obiectiv:
• congestie conjunctivală, vasele au aspectul de “cap de
meduză” datorită jenei circulatorii din venele ciliare
anterioare;
• corneea prezintă un edem epitelial accentuat care poate lua
aspect bulos şi ulterior să se transforme într-o
degenerescenţă a straturilor sale anterioare;
• camera anterioară este micşorată,
• pupila este dilatată
• irisul este atrofic şi cu vase de neoformaţie
• cristalinul este opacifiat
• tensiunea intraoculară este crescută.