Scurt istoric al microbiologiei

Diana Pelea 2018

Microbiologia ca stiinta
“mycros” = mic
“bios”= viaţă
“logos” = a descrie

Diana Pelea 2018

 Etapele dezvoltării
microbiologiei ca ştiinţă
Sec.XVII
A. Leewenhoek

- descoperirea
microscopului si a
primelor forme de viaţă
cu dimensiuni
microscopice
Diana Pelea 2018
Etapele dezvoltării microbiologiei ca ştiinţă
Sec.XIX -prima Epocă de Aur a Microbiologiei

LouisPasteur Robert Koch

(1822-1895) (1843-1910)

descopera agenţii etiologici ai principalelor boli infecţioase

Diana Pelea 2018

 Louis Pasteur

pune bazele sterilizării prin



• căldura uscata- cuptorul Pasteur

• căldura umeda –pasteurizarea

obţine primele vaccinuri

• profilaxia rabiei (turbării)

Diana Pelea 2018

 Etapele dezvoltării microbiologiei ca ştiinţă
Sec.XX- A II-a Epocă de Aur a Microbiologiei

•avânt marcant al cercetarii

ştiinţifice în domeniul
microbiologiei si al domeniilor
conexe:
– Biochimie
– Biologie celualra
– Genetică
– Biologie moleculara
Progrese în înţelegerea
• infrastructurii celulare
• metabolismului bacterian
descoperirea primelor
antibiotice:
• Penicilina

Diana Pelea 2018

Părinţii microbiologiei româneşti
Victor Babeş Ion Cantacuzino
(1854 – 1926) (1863 – 1934)

Diana Pelea 2018

 Agenti infectiosi

• Bacterii: Regnul Monera

• Fungi: Regnul Fungi
• Protozoare: Regnul Protista
• Helminti: Regnul Animalia
• Acarieni: Regnul Animalia
• Virusuri
• Prioni (Structuri Proteice Acelulare)
Caractere generale si
structura bacteriilor
 Regnul Protista
Protiste
• superioare (eucariote):
– protozoare
– fungi
– alge ( exc *algelor verzi-albastre)
• inferioare (procariote)
– bacterii
– *alge verzi-albastre

Diana Pelea 2018

 Bacterii. Definitie
• sunt agenti infectiosi ai plantelor si animalelor (inclusiv ai
omului)
• la om produc numeroase boili infecto-contagioase, infectii
simptomatice, dar si infectii inaparente, asimptomatice

– forma vegetativa= forma capabila sa se multiplice si sa produca

infectia
– forma sporulata (facultativ)= forma de rezistenta a bacteriilor in
conditii ostile
• rezulta din forma vegetativa prin sporulare
• prin procesul de germinare revine la forma vegetativa
Caractere generale ale bacteriilor

• dimensiuni foarte mici (µm)

• au organizare celulara
• sunt celule cu organizare simpla (eucariote)
• echivalent nuclear/ cromozomul unic bacterian
(ADN)
• Citoplasma necompartimentata
• Memebrana citoplasmatica
Caractere generale ale bacteriologice
• se pot multiplica pe in conditii de laborator
– medii sintetice (amestecuri de substante nutritive)
– In conditii de pH, temperatura si potential redox
optime, similare cu cele din organism)
– au metabolism/echipament enzimatic propriu
• se multiplica prin diviziune binara
(sciziparitate)
Morfologia si dimensiunea bacteriilor
• dimensiuni de ordinul µm
• formele fundamentale:
– rotunde (coci)- cu diametrul de aprox 1µm
– alungite (bacili)- cu dimensiuni de 1 x 3-6 µm
– spiralate
• functie de prezenta/ absenta formatiunilor facultative
– mobile/ imobile
– sporulate/ nesporulate
– capsulate/ necapsulate

• tulpinile bacteriene salbatice pot dobandi proprietati noi legate de

– factori de patogenitate
– rezistenta la conditiile de mediu (inclusiv dezinfectante, antibiotice)
functie de achizitia de mutatii sau fragmente de ADN extracromozomial
– plasmide
– bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor)
 Bacteriologia vs Microbiologie
Stiinta care studiaza toate
aspectele legate de bacterii:
 formele de viaţă ale bacteriilor
 vegetativă
 sporulată
 nutriţia bacteriană
 metabolismul bacterian
 multiplicarea bacteriilor
 în organism
 în condiţii de laborator
 interacţiunea dintre diferite
tulpini bacteriene
Diana Pelea 2018
 supravieţuirea bacteriilor în
anumite condiţii de mediu
 factorii de patogenitate ai
bacteriilor
 implicarea bacteriilor în
patologia umană
 transmiterea informaţiei
genetice între diferite tulpini
bacteriene
 câştigarea rezistenţei faţă de
anumiţi factori de mediu
 sensibilitatea şi rezistenţa
bacteriilor la acţiunea
factorilor fizici şi chimici
Caractere generale si
structura virusurilor
 Virusuri. Definitie
• sunt agenti infectiosi ai bacteriilor, plantelor si
animalelor (inclusiv ai omului)
• la om produc numeroase boili infecto-
contagioase, infectii simptomatice, dar si
infectii inaparente, asimptomatice
• Virion = unitatea morfofunctionala, completa,
intacta, infectioasa
 Caractere generale ale
virusurilor
• Dimensiuni foarte mici (nm) (agenti filtrabili)
• Virusurile nu sunt celule
• Structura foarte simpla (acid nucleic + capsida ±
invelis)
• La un virus acidul nucleic este ADN sau ARN,
niciodata ambele
Caractere generale ale virusurilor
• nu se pot multiplica decat in interiorul unei celule vii
(bacteriana, vegetala, animala), pe care o “paraziteaza”
– prezinta o dependenţă cvasitotală de enzimele şi de aparatul
replicativ al gazdei
• virusurile nu se multiplica prin diviziune binara (caracteristica
a bacteriilor)
– componentele virale se asambleaza in citoplasma celulei
parazitate
• nu pot fi cultivate pe medii de cultura sintetice, inerte
(caracteristica a bacteriilor, cu exc. Chlamydii si Mucoplasme)
– se cultiva doar pe sisteme vii (ou embrionat, animale de
laborator, linii celulare derivate din celule embrionare sau din
celule tumorale)
 Dimensiunea virusurilor
• Poxviridae - 200-300 nm
• Herpesviridae – 120-200 nm
• Adenoviridae – 80-90 nm
• Retroviridae - 80-100 nm
• Picornaviridae – 25-30 nm
 Structura virusurilor
• nu sunt celule
– nu au structura celulara
• sunt formate dintr-un “miez” (“core”)
– acidul nucleic (ADN sau ARN) acoperit, inconjurat
de o proteina ce alcatuiaste ,
– capsida, formata din capsomere, iar virusurile
invelite prezinta un
– Invelis extern sau anvelopa.
– enzime necesare pt replicare
• Capsida + genomul viral = NUCLEOCAPSIDA
Structura virusurilor

• In structura unui virion (particula virala

matura, infectioasa) intra:
• genomul viral (ADN sau ARN)
• capsida compusa din subunitati proteice
denumite capsomere, al caror numar
difera la fiecare familie de virusuri si care
apar intr-unul din aranjamentele
geometrice posibile: cubice (simetrie
icosaedrica), helicoidale sau complexe
Caractere generale ale
parazitilor
 Parazitii
• gazda
• organismul viu cu care traiesc in relatie de
dependenta alte organisme vii (vegetale sau
animale) o anumita perioada a ciclului lor de viata
• ciclul biologic
• transformarile parazitului pentru adaptarea la
conditiile oferite de gazda si perpetuarea speciei

24
 Denumirea parazitozei
Regula generala
• derivatia din denumirea genului + sufixul:
• aza, oza. Asis

Denumiri consacrate
– malaria sau paludismul (genul Plasmodium cu cea mai
importanta specie Plasmodium malariae)
– amibiaza (Entamoeba dysenteriae)
– oxiurioza (Enterobius vermicularis/oxiurul)

25
 Specificitatea parazitara
• anumiti paraziti se adapteaza doar la
anumite gazde (paraziti specifici)
– exista specii ecologice ale aceluiasi tip de parazit care :
sunt identice din punct de vedere morfologic, dar se
adapteaza la o singura gazda
• ex. ascaridul omului si cel al porcului
• adaptarea la mai multe gazde --> specificitate
relativa
Ex: paraziti specifici animalelor, dar care s-au
adaptat in timp si la om

26
 Calea de patrundere
• maini, obiecte, alimente contaminate cu chisturi/ oua, de paraziti
(Giardia lamblia, Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis)
• consum de carne de porc/ vita/ peste insuficient preparata termic
(Trichinella spiralis, Taenia saginata/solium, Dyphillobothrium latum)
• Intepatura unor vectori hematofagi: tantarul anofel/ musca tze-tze
(Plasmodium malariae, Tryopanosoma spp )
• autoinfestatie: Taenia solium
• de pe blana animalelor/fecale: pisica/ caine) (Toxoplasma gondii/
Echinococcus granulosus)
• transplacentar (Toxoplasma gondii, Plasmodium malariae)
• Transcutanat (Strongyloides stercoralis, Ancylostoma duodenalis,
filarii)
• contact direct sau indirect: (Sarcoptes scabiei/ Pediculus capitis)

Diana Pelea 2018

 Actiunea parazitilor
• absenta- parazitul foloseste organismul uman doar ca adapost
(paraziti incolini: Entamoeba coli)

• manifesta:
– infectii  protozoarele
– infestatii  helminti

28
 Mecanisme patogenetice
• dereglarea digestiei intestinale
eliberarea unor substante cu rol
protectiv fata de sucurile digestive
(antichinaze)
• consumul principiilor alimentari
din tubul digestiv, inainte ca acestea
sa fie absorbite in circulatie 
exfolierea oragnismului de substante
utile
• malabsorbtie  anemie
• actiune mecanica si iritativa la
nivelul tegumentului
– paraziti cu poarta de intrare
prin tegumentul intact
(Strongyloides stercoralis,
filariile, Sarcoptes scabiei)
• eliberarea de toxine cu efect local
sau general
– neurotrop
– piretogen
– medulotrop
– endocrinotrop
• hemoliza (Plasmodium)
– eliberarea de factori toxici cu efect
hemolitic
– lezarea peretelui intestinal
– leziuni vasculare de catre parazitii
hematofagi:
– Entamoeba dysenteriae
– Ancylostoma duodenale
– consumul de vitamina B12
(Diphylobotrium latum)
29
 Clasificarea parazitilor
Parazitii interni pot fi unicelulari sau pluricelulari

Paraziti unicelulari Paraziti externi (pluricelulari)

(forma si dimensiuni variabile)
Ectoparaziti
Protozoare Artropode.Ordinul Acarieni
 Clasa Rhisopoda Familia Sarcoptidae
 Clasa Flagelate Familia Ixodide
 Clasa Sporozoare
 Clasa Ciliata
 alte specii cu taxonomie incerta

Paraziti pluricelulari (helminti)

Increngatura Plathelminti (viermi plati)

• Clasa Trematode
• Clasa Cestode

Increngatura Nemathelminti (viermi cilindrici)

• Clasa Nematode

30
 Formatiuni parazitare.
• parazitii unicelulari:
– forma vegetativa
– chist
– oochist
• parazitii pluricelulari
– parazit adult
– larva
– ou
– fragmente parazitare

Diana Pelea 2018

 Sindrom infectios.
Agenti infectiosi ai tractului uro-genital
Virusuri
HSV1,2
HPV
Bacterii usor
cultivabile
Paraziti

Bacterii greu cultivabile/ Bacterii cu crestere strict

necultivabile Levuri
intracelalara

Mycoplasma spp
Neisseria
gonorrhoeae
Ureaplasma
Treponema palidum
Chlamydia spp

Diana Pelea 2018

 Sindrom infectios.
Posibilitati de diagnostic
Virusuri
Bacterii
-detectie de antigene
- microscopie -detectie de anticorpi specifici
- detectie de antigene -acizi nucleici ADN sau ARN
- Ag.Chlamydia spp Paraziti
- Ag. Trichomonas vaginalis -macroscopie
- detectie de anticorpi specifici -microscopie
- RPR/ TPHA -detectie de antigene
- Ac. anti Chlamydia spp -detectie de Ac. specifici
- Ac. anti Mycoplasma spp -Fungi
- cultura & antibiograma -microscopie
-cultura pentru fungi

Diana Pelea 2018

In loc de concluzie

Diana Pelea 2018

 Agenti infectiosi

virusuri
bacterii

paraziti

Diana Pelea 2018

fungi
 Evaluare comparativă a dimensiunilor
bacteriilor si virusurilor
Diametrul eritrocitar (dimensiunea de referinta)
Asemănări și deosebiri între microorganismele cu importanţa medicală
Caracteristica Virusuri Bacterii Fungi Protozoare si helminti
Celula Structuri acelulare procariota eucariote eucariote

Dimensiuni nm m m m/m
Acizi nucleici ADN sau ARN ADN si ARN ADN si ARN ADN si ARN
Tipul nucleului procariot eucariot eucariot

Ribozomi absenti 70 S (50 S, 80 S 80 S

30S)
Mitocondrii absente Absente Prezente Prezente
Natura suprafeţei externe Capsida proteică si Perete celular Perete celular Membrană flexibila
anvelopa rigid conţinând rigid continând
lipoproteică peptidoglican chitina

Mobilitate - unele - majoritatea

Mod de replicare In celula gazda Diviziune Diviziune Diviziune binară, ciclu de
Reconstituirea binara binara, viata sexuat
virionilor inmugurire