19/05/2013

1 Apărarea antimicrobiană
2 Apărarea antiinfecţioasă
• înnăscută
– caracter de specie
– nespecifică
• dobândită
– răspuns imun
– depinde de experienţa antigenică a individului
– specifică
3

A. Apărarea antiinfecţioasă nespecifică

 acţionează asupra oricărui microorganism, indiferent de specie

 mecanisme active la primul contact

 nu sunt amplificate prin expuneri repetate

 sunt înnăscute, reprezentate de bariere antiinfecţioase externe şi interne

4 1. Bariere şi mecanisme nespecifice externe

• Tegument
– barieră mecanică – epiderma (integritate anatomică, epiteliu stratificat, exfolierea
celulelor superficiale)
– barieră ecologică – microbiota rezidentă (bacterii GP)
– barieră chimică – lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare; condiţii de
vieţuire neprielnice (keratina, umiditate scăzută, concentraţii mari de săruri,
secreţia de sebum, pH acid)

• Mucoase
– mecanisme antimicrobiene complexe dar mai puţin eficiente ca cele tegumentare
– barieră mecanică - integritatea mucoaselor (epitelii stratificate vs. epitelii
secretorii)
– barieră glicoproteică (mucus care maschează receptorii celulari pentru liganzii
microbieni)
– secreţii şi excreţii
• spălare - îndepărtarea microorganismelor
• barieră chimică: pH acid (suc gastric), lactoferină, lizozim
– barieră ecologică – rolul florei anaerobe
5 Mecanisme ale apărării nespecifice
cavităţi care comunică cu exteriorul
• Tract respirator
– filtrarea aerodinamică
– sedimentarea
– transport mucociliar
– fagocitoză prin macrofage alveolare
• Orofaringe
– bariera mecanică: descuamarea epiteliului malpighian, saliva, masticaţia, deglutiţia 1
 – barieră ecologică – rolul florei anaerobe
5 Mecanisme ale apărării nespecifice 19/05/2013
cavităţi care comunică cu exteriorul
• Tract respirator
– filtrarea aerodinamică
– sedimentarea
– transport mucociliar
– fagocitoză prin macrofage alveolare
• Orofaringe
– bariera mecanică: descuamarea epiteliului malpighian, saliva, masticaţia, deglutiţia
– bariera chimică: lactoperoxidaza salivară; tiocianaţi
– bariera ecologică: streptococi orali
• Stomac
– factori mecanici: secreţie gastrică (3L/zi), mişcări peristaltice
– bariera chimică: bariera acidă gastrică (pH cca 2)
• Intestin
– factori mecanici – secreţii intestinale, mişcări peristaltice
– bariera chimică – săruri biliare, enzime digestive
– bariera ecologică – ileon terminal, colon
6

7 Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul
• Căi urinare
– factori mecanici – flux urinar continuu şi în sens unic; spaţiu mort vezical minim
– bariera chimică
• urina – pH acid, osmolaritate mare (uree)
• secreţia prostatică, a glandelor periuretrale
• Căi genitale feminine
– vagin
• descuamarea epiteliului pavimentos
• bariera acidă (fermentarea glicogenului de către lactobacili)
– căi genitale interne
• descuamare periodică (mucoasa uterină)
• dop de mucus endocervical
• transport mucociliar (mucoasa trompelor)
• Conjunctiva
– spălare – mişcări palpebrale, secreţia lacrimală
– lizozimul din lacrimi
8 2. Bariere antimicrobiene interne
de apărare nespecifică
• Bariere mecanice
– ţ. conjunctiv dens vs. colagenaze
– ciment intercelular, membrane bazale, ţesut conjunctiv, fascii

• Bariera chimică
• constitutive: complement şi lizozim;
• ca răspuns la infecţie: interferoni şi proteine de fază acută

• Bariera celulară
– fagocite “profesionale” (PMN şi macrofage), celule NK
9 Interferonii
• glicoproteine cu greutate moleculară mică de tip
• alfa (sintetizaţi de leucocite), 2
 • Bariera chimică
• constitutive: complement şi lizozim; 19/05/2013
• ca răspuns la infecţie: interferoni şi proteine de fază acută

• Bariera celulară
– fagocite “profesionale” (PMN şi macrofage), celule NK
9 Interferonii
• glicoproteine cu greutate moleculară mică de tip
• alfa (sintetizaţi de leucocite),
• beta (sintetizaţi de fibroblaşti),
• gamma (sintetizaţi de limfocite T, ca limfokine)
• sinteza interferonului alfa şi beta este stimulată de virusuri (v. ARN > v. ADN), ARN
d.c., endotoxina
• IFN scad titrul virusului infectant (48 h) înaintea apariţiei Ac
• nu sunt per se agenţi antivirali

• funcţii:
• acţiune antivirală nespecifică, acţiune limitată la specia producătoare (inhibă
replicarea virusurilor prin blocarea sintezei proteinelor virale)
• efect antiproliferativ
• acţiune imunomodulatoare – activează funcţional macrofagele, celulele NK şi
limfocitele T citotoxice; favorizează exprimarea MHC de clasă I
•
• producere IFN pt. scopuri terapeutice
•
10

11 Reactivi de fază acută

răspuns la agresiuni: infecţii, traumatisme, arsuri, necroze tisulare,
neoplazii maligne
• reprezentaţi de proteina C reactivă (CRP), alfa1-antitripsina, alfa 2 macroglobulina,
fibrinogen, orosomucoid, amiloid A
• majoritatea sintetizate în ficat, după efectul stimulant al citokinelor proinflamatorii
(IL-1, IL-6, TNF-alfa)
• proteina C reactivă – opsonină; activarea complementului pe cale clasică
• 1-antitripsina, 1-antichimotripsina – inhibitori proteaze
• proteine ale sistemului complement: C1s, C2-C6, factor B
• fibronectina – previne aderenţa bacteriilor gram-negative şi favorizează eliminarea
lor
• factori ai coagulării: fibrinogen, protrombina
12

13 Sistem complement
14

15

16 Efectorii sistemului complement

• C3b – opsonizare
• C5b-9 – citoliză
• C3e – leucocitoză
• C5b67, C5a – efecte chemotaxice
• C3a, C5a – anafilatoxine
•
17 3
16 Efectorii sistemului complement 19/05/2013
• C3b – opsonizare
• C5b-9 – citoliză
• C3e – leucocitoză
• C5b67, C5a – efecte chemotaxice
• C3a, C5a – anafilatoxine
•
17

Celule fagocitare

 Polimorfonucleare neutrofile (PMN)

- prima linie de apărare celulară
- se mobilizează în focarul de infecţie sub efectul chemotactic al unor compuşi de
origine bacteriană, tisulară sau prin activarea complementului
- prezintă receptori pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor
- prezintă receptori pentru C3b şi Fc al IgG
- microorganismele fagocitate sunt omorâte şi digerate după fuzionarea fagozomului
cu lizozomii, prin
• “explozie respiratorie” (radicali toxici de oxigen)
• polipeptide bazice cu efect antimicrobian (defensine), lizozim, lactoferină,
hidrolaze, pH acid
18

19

20

21 Fagocitoza
• chemotaxia
– complexul C5b67, anafilatoxina C5a
– PMN ajung primele în focarul de infecţie
• recunoaşterea ţintei de atac
– streptococi viridans fagocitaţi direct
– microbi cu suprafaţa hidrofilă şi sarcină electronegativă trebuie opsonizaţi
– C3b, Ac
• ingestia
– fuziunea pseudopodelor  fagosom
– degranularea – lizosomii fuzionează cu mb. citoplasmică şi cea a fagosomului
• regurgitare în exterior – mecanism microbicid în focarul inflamator
• deversarea enzimelor lizozomale în fagosom
– explozia respiratorie – generează în fagosom superoxid  H2O2
• omorârea şi digestia microorganismelor
– mecanism dependent de mieloperoxidază – generează radicali microbicizi
(hipoclorit, aldehide)
– mecanism independent de mieloperoxidază (anaerobioză) - ↓pH (acid lactic),
fixarea Fe (lactoferină), lizozim
– digestia microbilor omorâţi prin enzime lizosomale
22

23

24

25

 Macrofage
- celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN 4
 fixarea Fe (lactoferină), lizozim
– digestia microbilor omorâţi prin enzime lizosomale 19/05/2013
22

23

24

25

 Macrofage
- celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN
- mai puţin eficiente în distrugerea microorganismelor fagocitate
- bacteriile facultativ intracelulare (M.tuberculosis, L.monocytogenes, specii Brucella
etc) sunt omorâte numai după activarea lor prin limfokine

 Celule NK
- produc perforine care formează canale în membrana citoplasmatică, cu moartea
celulei prin liză osmotică
- distrug celulele infectate cu virus (independent de Ac)
- activitatea lor este stimulată prin interferoni

26

27

28

29 Inflamaţia acută (nespecifică)

reacţia vasculo-conjunctivă la pătrunderea unui corp străin în organism
• mediatorii inflamaţiei
– efectori ai sistemului complement
– sistemul kalicrein-kinine
– prostaglandine
• fagocite
• fibrinogen
• anticorpi
• rubor-tumor-calor-dolor
30

B. Apărarea antiinfecţioasă specifică (imunitatea)

 răspuns specific dirijat faţă de structuri recunoscute ca non-self (Ag) de către

sistemul imunocompetent
 răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile pentru ca efectorii
imuni să devină operanţi
 răspunsul specific este intensificat prin expuneri repetate (răspuns secundar)
 răspunsul imun poate fi
- de tip umoral (sau seric), asigurat de Ac specifici produşi de limfocite B
- de tip celular, fiind implicate limfocite T
31

32 Imunitatea antimicrobiană
mod de apariţie & mecanism de realizare
• imunitate naturală activă
– după infecție
– gazdă imunocompetentă
– memorie imunologică 5
 - de tip umoral (sau seric), asigurat de Ac specifici produşi de limfocite B
- de tip celular, fiind implicate limfocite T
19/05/2013
31

32 Imunitatea antimicrobiană
mod de apariţie & mecanism de realizare
• imunitate naturală activă
– după infecție
– gazdă imunocompetentă
– memorie imunologică
– de durată
• imunitate artificială activă
– vaccinare (persoană imunocompetentă)
– interval necesar imunogenezei
– memorie imunologică
– de durată
• imunitate naturală pasivă
– Ac materni (transplacentar IgG, lapte IgA)
– durată limitată
• imunitate artificială pasivă
– injectare Ac preformaţi (seroterapie sau seroprofilaxie)
– activă imediat (inclusiv gazda agamaglobulinemică)
– durată limitată
33

1. Răspunsul imun umoral

 este asigurat de Ac serici specifici pentru un anumit tip de epitopi antigenici ( IgM,
IgG, IgA, IgE, IgD), produşi de plasmocite
 limfocite B recunosc şi se leagă de un anumit Ag, maturarea în plasmocite şi
proliferarea acestora fiind ajutată de limfocite T (răspuns imun T-dependent)
 IgM apar primele în cadrul răspunsului imun primar
 unele limfocite B devin celule cu memorie, responsabile de răspuns imun
secundar
 unele Ag polizaharidice (Ag capsulare, LPS) pot activa limfocitele B fără intervenţia
limfocitelor T (răspuns imun T-independent)

34

35

Acţiunea antimicrobiană a Ac

- neutralizează toxine şi exoenzime (în special IgG1)

- blochează ataşarea bacteriilor şi virusurilor la receptorii celulari
- efect opsonizant (favorizează fagocitoza bacteriilor capsulate prin legare la receptori
pentru Fc de pe suprafaţa PMN)
- efect microbicid prin activarea complementului pe cale clasică, IgM fiind de aprox.
1000 x mai eficiente decât IgG
- Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în ţinte
pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate dependentă
de Ac)
- IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor
36

37

2. Răspunsul imun celular 6

 - efect microbicid prin activarea complementului pe cale clasică, IgM fiind de aprox.
1000 x mai eficiente decât IgG
19/05/2013
- Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în ţinte
pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate dependentă
de Ac)
- IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor
36

37

2. Răspunsul imun celular

- limfocitele T joacă un rol major în apărarea imună faţă de patogenii intracelulari;

- sunt implicate două subpopulaţii celulare
• limfocite T citotoxice care identifică celule infectate ce exprimă pe suprafaţa lor Ag
virale asociate MHC clasă I şi le omoară prin perforine sau inducerea apoptozei
• limfocite T ajutătoare
* prin subpopulaţia Th-1, activată de Ag asociate cu MHC clasă II de pe suprafaţa
celulelor prezentatoare de Ag (macrofage, celule dendritice), stimulează
apărarea celulară prin producere de limfokine (o parte din aceste celule devin
cu memorie)
* prin subpopulaţia Th-2 stimulează răspunsul imun mediat de Ac
38 Apărarea imună a nou-născutului
• nn poate monta răspuns imun, dar nu are experienţă imunologică
• C – 50-70% din nivelul adultului
• fagocite imature funcţional
• imunitate antiinfecţioasă pasivă:
– Ac IgG materni, singurul tip care traversează placenta
– Ac IgA din lapte
• rata catabolismului Ac materni vs. rata sintezei Ac proprii
– hipogamaglobulinemia fiziologică şi “fereastra imună ” L2-L4
– nivelul Ig al adultului
• IgM – la vârsta de 1 an
• IgG – 5-8 ani
• IgA – 10-11 ani
• consecinţe
– receptivitate crescută a nn la infecţii
• BGN (IgM materni absenţi)
• microorganisme facultativ şi obligat i.cel. (Lf T specific sensibilizate absente)
– particularităţi în diagnosticul infecţiilor neonatale
• imaturitatea răspunsului inflamator
• valoarea IgM în diferenţierea inf. postpartum - inf. congenitală
– calendarul vaccinărilor
• vaccin care vizează răspuns imun celular – nn la termen (e.g., BCG)
• vaccin care vizează răspuns imun umoral – odată cu “fereastra imună”
• vaccinarea antitetanică a gravidei în trimestrul III