Organizarea materialului genetic la

virusuri
 Virusurile
• Sunt entitati infectioase de nivel subcelular
• Dimensiuni intre 80-2500A
• Particule cu organizare acelulară, fără metabolism
propriu
• multiplicate numai în celula gazdă pe care o
parazitează
• Formele virale
• Virion- virus matur complet
• Virus vegetativ- acidul nucleic aflat liber in
citoplasma celulei gazda
• Provirus- acidul nucleic integrat in cromozomul unei
celule gazda
 Structura unui virus

• a)înveliş proteic = capsida – funcţie: protejează genomul

recunoaşte si se fixează de RECEPTORII celulei gazdă
• b)genomul - acizii nucleici , ADN sau ARN care conţin informaţia
genetică
• - pot suferi mutaţii
• - asigură multiplicarea (replicaţia
 Clasificare:
• - după morfologie( dimensiune , formă)
• - după proprietăţile fizico-chimice (ph, capacitate de cristalizare)
• - după tipul proteinelor structurale
• - după proprietăţile biologice
• - după tipul de acidul nucleic: AND sau ARN; acidul nucleic viral
poate fi circular sau liniar, monocatenar sau bicatenar
 Virusurile AND- dezoxiribovirusuri
Virusul
adenovirusuri Virusul herpesului
variolei

Bacteriofag Virusul papiloma

 ARN virusuri  ribovirusuri
Virusuri gripale HIV

Virus poliomielitei VMT - formă de cilindru

 Alte virusuri ARN
Virus hepatic tip A

Virusul rujeolei – pojar,cor

Virusul rubeolei (ARN)

 Replicatia virusurilor
• Ciclul litic => virusul
invadează celula gazdă ,
se multiplică prin
preluarea controlului
metabolismului gazdei
până la distrugerea
completă a celulei.
• Infecţie acută  (ciclu
litic) – provoacă leziuni
celulare si ale ţesuturilor
 Replicatia virusurilor
• Ciclul lizogen => după infecţia
celulei gazdă genomul viral se
inseră în genomul gazdei unde
rămâne în stare dormindă,
ascuns sub formă de virus
profag.
• Infecţie latentă –
supravieţuieşte integrat în
genomul gazdei;
Din ciclul lizogen se poate trece la
ciclul litic prin activarea
profagului, desprinderea de
cromozomul gazdei,
multiplicare şi distrugea celulei
gazdă;
Etapele preluării controlului celulei
gazdă de către virus
Replicarea materialului genetic viral
• Genomul viral patruns in celula gazda,
determina devierea proceselor de biosinteza
caracteristice acesteia, astfel incat celula gazda
va efectua sinteze noi dupa modelul furnizat de
virionul decapsidat numit si virus vegetativ. Se
sintetizeaza acid nucleic viral, proteine virale si
apoi are loc asamblarea noilor componente intr-
un numar mare de virioni, dupa care prin lizarea
celulei gazda are loc eliberarea noilor virioni.
• Replicarea materialului genetic viral se
realizeaza tot pe baza de
complementaritate a bazelor azotate, dar
cu unele particularitati.
• La dezoxiribovirusuri catena de AND
poate servi ca matrita pentru sinteza
alteia.
• La ribovirusuri catena de ARN poate servi
ca matrita pentru sinteza alteia
complementare, care la randul ei devine
matrita pentru sinteza ARN initial.
Variabilitatea genetica a virusurilor
• Chiar daca sunt sisteme supramoleculare,
virusurile prezinta variabilitate genetica.
• In cazul dezoxiribovirusurilor se poate
realiza recombinarea genetica prin
crossing-over
• In cazul ribovirusurilor variabilitatea se
realizeaza in special prin mutatii.
 Materialul genetic la Procariote
• Organizarea Procariota caracterizeaza
bacteriile si algele albastre
verzi(cianobacterii)
• Bacteriile sunt organisme de dimensiuni
microscopice, procariote, răspândite în toate
mediile de viaţă (apă, aer, sol, roci, zăcăminte,
etc) ,pot trai si in conditii extreme cum ar fi apele
termale cu temperaturi de peste 100°C sau
gheturi cu temperaturi sub -120°C.
Alcatuirea unei bacterii
• Corespondentul nucleoidului este cromozomul bacterian, de forma
circulara.
• Reprezinta suportul fizic al unui grup de inlantuire a genelor(2000-
3000 de gene)
• Toate genele de la bacteria mama se transmit in bloc la baceriile
fiice
• Contine o macromolecula de AND circulara cu aproximativ 40-50 de
bucle si superrasuciri (400 nucleotide/bucla) care sunt sustinute prin
intermediul unor molecule de ARN
• Cromozomul bacterian este atasat de membrana prin mezozomi
 Formaţiunile genetice
extracromozomiale
• In afara cromozomului circular bacerian, se pot
afla in citoplasma celulei bacteriene, una sau
mai multe structuri ereditare aditionale palsmide
• Plasmida este o molecula circulara de ADN
bicatenar care reprezinta 1% din cromozomul
bacerian principal.
• Este un minicromozom ce poarta 6-8 gene si se
replica independent de cromozomul principal
 Plasmide
• Factorul de sex
(factorul F)
• Factorul de rezistenta
la antibiotice( factorul
R) F+ Hfr

F+ F- F+ F-

F+ F+ F+ F+
 Importanta plasmidelor
• Pot fi transferate de la o celula la alta
• Pot suferi mutatii
• Pot fi pierdute
• Pot fi redobandite
• Detin genele de rezistenta la antibiotice-markeri
genetici foarte importanti si foarte usor de
decelat prin antibiograme
• Pot fi folosite in experiente de inginerie genetica
ca vehiculi cu ajutorul carora pot fi introdusi in
celula bacteriana, gene de la eucariote.