FIŞA DISCIPLINEI

CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ

1. Date despre program

1.1 Institutia de invatamant superior Universitatea ”Ovidius” din Constanţa
1.2 Facultatea Facultatea de Farmacie
1.3 Departamentul Ştiinţe Farmaceutice II
1.4 Domeniul de studii Sănătate – Reglementat sectorial în cadrul Uniunii Europene
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii/Calificarea Farmacie/Farmacist

2. Date despre disciplina

2.1. Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Negreanu-Pîrjol Ticuţa
2.3. Titularul activităţilor de lucrări Prof. univ. dr. Negreanu-Pîrjol Ticuţa
practice
2.5. 2.6. Tipul de 2.7. Regimul
2.4. Anul de studiu I I E DF/DI
Semestrul evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)

3.1. Numar de ore pe saptamana 5 din care: 3.2. curs 2 3.3. laborator 3
3.4. Total ore din planul de
70 din care: 3.5. curs 28 3.6. laborator 42
invatamant
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi 16
pe teren
Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activitati... ... ... ... ... ... ... ... ... -
3.7. Total ore studiu individual 55
3.8. Total ore pe semestru 125
3.9. Numarul de credite 5

4. Preconditii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum •
4.2 de competente •

5. Conditii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului
5.2. de desfăşurare a laboratorului
• Sala de curs dotată cu tablă, videoproiector,
laptop
• Pe întreaga durată a cursului, studenţii vor
avea telefoanele mobile închise.
• Sala de laborator dotată cu reactivi, sticlările
şi echipamente de laborator corespunzătoare,
tablă, PC, periferice
 6. Competentele specifice acumulate
- Definirea şi descrierea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice aplicabile în proiectarea,
formularea, prepararea şi condiţionarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor
şi altor produse pentru sănătate
- Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice în explicarea conceptelor de
proiectare, formulare, realizare şi condiţionare a medicamentelor, suplimentelor alimentare,
cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate
- Studiul relaţiilor structură chimică-proprietăţi, realizarea şi condiţionarea medicamentelor,
Competente profesionale

suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate

- Respectarea şi aplicarea normelor de caliate impuse de Farmacopeea Română Ed. X,
Farmacopeea Europeană şi implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică de
Fabricaţie în conformitate cu standardele internaţionale privind medicamentele, suplimentele
alimentare, cosmeticele si a alte produse pentru sanatate
- Elaborarea de proiecte de cercetare in scopul realizarii de noi medicamente, suplimente
alimentare, cosmetice si a alte produse pentru sanatate
- Definirea si descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice, controlul calitativ si
cantitativ, metodele de analiza ale medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor si a
altor produse pentru sanatate
- Interpretarea si exprimarea cauzalitatii aspectelor de structura fizico – chimică si identificarea
metodelor de analiza aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor si a
altor produse pentru sanatate , interpretarea rezultatelor analizelor
- Respectarea si aplicarea normelor de calitate impuse de Farmacopeea Română Ed. X,
Farmacopeea Europeana si alte standarde internationale implementarea si respectarea Regulilor
de Bună Practică de Laborator
- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare
profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri
transversale
Competente

on-line etc.) atât în limba română cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
- Autocontrolul procesului de invatare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexiva a
propriei activitati profesionale.
- Executare unor sarcini profesionale complexe, in conditii de autonomie si de independenta
profesionala.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul - Cunoaşterea adecvată a noţiunilor de bază privind substanţele anorganice,
general al necesare înţelegerii utilizării lor ulterioare în obţinerea şi caracterizarea diferitelor
disciplinei medicamente, suplimente alimentare, cosmetice si altor produse pentru sănătate
- Însuşirea cunoştinţelor necesare înţelegerii scopului şi aplicaţiilor practice ale
Chimiei generale şi anorganice în studiul medicamentelor, suplimentelor
alimentare, cosmetice şi altor produse pentru sănătate
- Cunoaşterea, înţelegerea şi explicarea noţiunilor referitoare la structura atomilor
si moleculelor, legăturile chimice, stările de agregare şi solubilitatea substanţelor
corelate cu proprietăţile fizico-chimice şi reactivitatea chimică a compuşilor
anorganici farmaceutici, suplimentelor alimentare, cosmeticelor si a altor produse
pentru sanatate
7.2 Obiectivele
- Cunoaşterea, explicarea şi interpretarea diferitelor tipuri de reacţii chimice
specifice
protolitice, de precipitare, de oxido-reducere şi de complexare în vederea
evidenţierii relatiilor structură chimică-proprietăţi, necesare pentru realizarea si
conditionarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor si a altor
produse pentru sanatate
- Formarea unor deprinderi practice de utilizare a reactivilor chimici, a ustensilelor,
instrumentelor şi aparaturii specifice, în scopul obţinerii şi determinării unor
proprietăţi fizice şi chimice ale compuşilor anorganici farmaceutici,, suplimente
alimentare, cosmetice si altor produse pentru sănătate
 8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Observaţii
predare (Număr ore)
Chimie Generală şi Anorganică
I. Noţiuni introductive. Legile generale ale chimiei. Structura atomului. - Prelegerea 2
Particule constitutive ale atomului. Modele precuantice. Experienţa lui participativă
E. Rutherford. Spectrul de emisie al atomului de hidrogen cu sintetizarea
II. Modele cuantice ale atomului. Modelul atomic al lui Bohr. Spectre si 2
de raze X. Modelul atomic Bohr – Sommerfeld. Numere cuantice (n, l,
esenţializarea
m). Număr cuantic de spin (s). Momente magnetice ale electronilor
III. Modelul ondulatoriu – staţionar al atomului. Dualitatea corpuscul – informaţiilor 2
undă a electronului. Ecuaţia de undă a lui Schrödinger. Orbitali
atomici. Principii şi reguli de construcţie a învelişului de electroni.
IV. Sistemul periodic al elementelor. Legea periodicităţii. Variaţia 2
- Dezbaterea
proprietăţilor fizice şi chimice ale elementelor în sistemul periodic.
Corelaţii între configuraţia electronică a unui element şi poziţia sa în
sistemul periodic al elementelor.
V. Legături chimice. Legătura ionică. Teoria electrovalenţei a lui W. Problemati- 2
Kossel. Configuraţii electronice ale ionilor. Clasificarea şi proprietăţile
zarea
ionilor
VI. Legătura covalentă. Teoria electronică a covalenţei. Teorii mecanic 2
cuantice ale covalenţei. Metoda legăturii devalenţă. Metoda orbitalilor
moleculari. Legături σ şi π Conversaţia
VII. Hibridizarea orbitalilor atomici. Proprietăţile legăturii covalente. euristică 2
Rezonanţa structurii compuşilor covalenţi. Legătura covalent-
coordinativă. Legătura metalică. Proprietăţile metalelor în stare solidă
şi lichidă
VIII. Legături intermoleculare. Legături prin forţe van der Waals, Prezentarea 2
London, legătura (puntea) de hidrogen. Noţiuni generale privind principiului
proprietăţile magnetice ale substanţelor. Magnetismul electronic.
metodelor şi
Diamagnetism. Paramagnetism. Feromagnetism. Noţiuni generale
privind proprietăţile electrice şi optice ale substanţelor. Comportarea aplicaţiilor
substanţelor în câmp electric. Noţiuni privind refracţia moleculară semnificative
IX. Stări de agregare ale substanţelor. Starea solidă. Caracterizare 2
generală. Sisteme de cristalizare. Tipuri de reţele cristaline.
Izomorfism. Polimorfism
X. Noţiuni despre echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor (Guldberg Corelarea 2
şi Waage). Factori care influenţează deplasarea echilibrului chimic. cunoştinţelor
Noţiuni de cinetică chimică. Viteza de reacţie. Legea vitezei de reacţie. noi cu cele
Factori care influenţează viteza de reacţie deja însuşite
XI. Starea lichidă. Definiţie. Clasificarea soluţiilor. Exprimarea 2
concentraţiei soluţiilor. Noţiuni generale privind echilibrul chimic. - Prezentarea
Legea acţiunii maselor. Echilibre ionice în soluţii de electroliţi. interactivă
Disociaţia electrolitică. Grad de disociere. Constanta de disociere care menţine
XII. Tipuri de reacţii chimice. Reacţii chimice cu transfer de protoni. atenţia 2
Teorii asupra sistemelor acido-bazice. Amfoliţi acido-bazici. Reacţia
studenţilor în
de neutralizare. Reacţia de hidroliză a sărurilor. Factori care
influenţează reacţia de hidroliză. Noţiuni privind sistemele tampon timpul
XIII. Reacţia de precipitare. Solubilitate. Produs de solubilitate. desfăşurării 2
Factori care influenţează reacţia de precipitare cursului
XIV. Reacţii de oxido – reducere. Generalităţi. Oxidanţi. Reducători. 2
Amfoliţi redox. Tipuri de reacţii redox Viteza reacţiilor redox. Factori
care influenţează viteza reacţiilor redox Procese electrochimice.
Electroliza. Potenţial de electrod. Calculul potenţialului de electrod.
Seria de activitate electrochimică a metalelor (Seria Beketov-Volta)

Bibliografie
[1] Negreanu–Pîrjol, T., Chimie Generală, partea I, Curs pentru studenţii secţiei Farmacie, Editura
 Printech, Bucureşti, 2006
[2] Negreanu–Pîrjol, T., Suport de curs, format electronic, 2016-2017
[3] Negreanu-Pîrjol, T., Stoicescu, I., Chimie generală şi anorganică. Teste grilă, Editura Printech,
Bucureşti, 2014
[4] Neniţescu, C. D., Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984
[5] Nacea, V., Boscencu, R., Chimie Anorganică, vol. I, Editura Tehnoplast Company S.R.L.,
Bucuresti, 1998
[6] Caraman, C., Miftode, M., Ştefanache, A., Curs de Chimie Generală, Litografia Universităţii de
Medicină şi Farmacie “Gr, T. Popa” Iaşi, 1994
[7] Shriver, D.F., Atkins, P.W., Langford, C.H., Inorganic Chemistry, 4-th Edition, Oxford
University Press, 2006
[8] Shriver, D.F., Atkins, P.W., Langford, C.H., Chimie Anorganică, Traducere, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1998
[9] Palamaru, M.N., Iordan, A.R., Cecal, A., Chimie bioanorganică generală, Editura Universităţii
“Al. I. Cuza” Iaşi, 1998
[10] Ifrim, S., Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2003
[11] Guran, C., Berger, D., Oprea, O., Dumitru, F., Chimie anorganică, Aplicaţii I, Editura
Printech, Bucureşti, 1999
[12] Sîrbu, R., Negreanu–Pîrjol, T., Teste Grilă – Chimie Generală si Anorganică, Editura
Printech, Bucureşti, 2003
[13] Sîrbu, R., Negreanu–Pîrjol, T., Metode fizico-chimice de analiză a substanţelor farmaceutice,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2004

Bibliografie minimală pentru studenţi

[1] Negreanu–Pîrjol, T., Chimie Generală. Partea I, Curs pentru studenţii secţiei Farmacie, Editura
Printech, Bucureşti, 2006
[2] Negreanu–Pîrjol, T., Suport de curs, format electronic, 2016-2017
[3] Negreanu-Pîrjol, T., Stoicescu, I., Chimie generală şi anorganică. Teste grilă, Editura Printech,
Bucureşti, 2014

Observaţii
8. 2. Lucrări practice de laborator Metode de predare
(Număr ore)
Chimie Generală şi Anorganică
I. Instructaj general de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a
incendiilor. Măsuri de prim ajutor. Prezentarea sticlăriei, aparaturii şi a - Demonstrarea 3
instalaţiilor de laborator utilizării ustensilor,
sticlariei si
II. Operaţii de bază în laborator. Cântărirea. Măsurarea volumelor. instrumentelor de
3
Încălzirea şi răcirea. Măsurarea temperaturii laborator şi
III. Operaţii de separare. Separarea solid- lichid. Dizolvarea. reactivilor
3
Amestecarea şi agitarea. Precipitarea. Decantarea. Pipetarea. Filtrarea.
IV. Uscarea. Calcinarea. Cristalizarea. Determinarea apei de - Utilizarea optimă
3
cristalizare. Separarea gaz-lichid. Concentrarea. Evaporarea soluţiilor a tehnicilor de bază
V. Separarea solid-solid. Sublimarea. Separarea lichid-lichid. în analiza chimică
3
Distilarea simplă. Extracţia solid – lichid. Extracţia lichid-lichid
- Expunerea
VI. Determinarea unor constante fizice ale substanţelor anorganice.
Determinarea punctului de fierbere şi punctului de topire. 3
Determinarea masei moleculare
- Explicaţia
VII. Determinarea unor constante fizice ale substanţelor anorganice.
3
Determinarea densităţii. Determinarea vâscozităţii - Conversaţia
VIII. Legile combinaţiilor chimice. Legea conservării masei. Legea euristică
proporţiilor definite. Legea proporţiilor multiple. Legea proporţiilor 3
echivalente. Determinarea echivalentului chimic
IX. Sisteme disperse omogene. Soluţii de solide în lichide. Prepararea - Problematizarea
şi conservarea soluţiilor. Exprimarea concentraţiei soluţiilor. Calcule 3
stoechiometrice
X. Echilibrul chimic. Factori care influenţează deplasarea echilibrului - Demonstraţia
3
chimic. Viteza de reacţie. Factori care influenţează viteza de reacţie
XI. Tipuri de reacţii chimice. Efecte ale polarizării ionilor. Reacţii cu - Învăţarea prin
schimb de protoni. Acizi, baze, săruri. Determinarea pH-ului descoperire 3

XII. Hidroliza sărurilor. Soluţii tampon. Factori care influenţează

3
reacţia de hidroliză - Realizarea lucrării
XIII. Reacţii cu formare de precipitate. Solubilitate. Produs de experimentale 3
solubilitate
-Interpretarea
XIV. Reacţii cu schimb de electroni. Factori care influenţează reacţiile datelor 3
redox. Amfoliţi redox. Reacţii de sinproporţionare si
comproporţionare. Seria activităţii electrochimice a metalelor (Seria
Beketov-Volta).

- Test de verificare finală a cunoştinţelor

Bibliografie
[1] Negreanu–Pîrjol, T., Sîrbu, R., Tehnici de bază în analiza de laborator a compuşilor anorganici
farmaceutici, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2004
[2] Negreanu-Pîrjol, T., Stoicescu, I., Chimie generală şi anorganică. Teste grilă, Editura Printech,
Bucureşti, 2014
[3] Negreanu-Pîrjol, T., Oprea, E., Crâşmaru, M., Chimie anorganică - Noţiuni de chimie generală,
Îndrumar lucrări de laborator pentru studenţii secţiei Farmacie, Editura Medicală, Bucureşti, 2000
[4] Sîrbu, R., Negreanu–Pîrjol, T., Teste Grilă – Chimie Generală si Anorganică, Editura Printech,
Bucureşti, 2003
[5] Sîrbu, R., Negreanu–Pîrjol, T., Metode fizico-chimice de analiză a substanţelor farmaceutice,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2004
[6] Aldea, V., Lucrări practice de chimie anorganică, partea I, Editura Universităţii de Medicină şi
Farmacie, Bucureşti, 1997
[7] Nacea, V., Boscencu, R., Chimie Anorganică, vol. I, Editura Tehnoplast Company S.R.L.,
Bucuresti, 1998
[8] Guran, C., Berger, D., Oprea, O., Dumitru, F., Chimie anorganică, Aplicaţii I, Editura Printech,
Bucureşti, 1999

Bibliografie minimală pentru studenţi

[1] Negreanu–Pîrjol, T., Sîrbu, R., Tehnici de bază în analiza de laborator a compuşilor anorganici
farmaceutici, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2004
[2] Negreanu–Pîrjol, T., Stoicescu I., Teste Grilă. Chimie Generală si Anorganică, Editura Printech,
Bucureşti, 2014

9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii

epistemice, asociatiilor profesionale si angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
- Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piaţa muncii; eventuala pregatire pentru abordarea unui
program de doctorat in Farmacie

10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
din nota finala
10.4 Curs - Însuşirea cunoştintelor predate - Nota obţinută la proba scrisă
şi abilităţii de utilizare a este constituită din 60 de teste 80%
rezultatelor teoretice în aplicaţii; tip grilă, din care:
- Gradul de asimilare a - 20 teste tip complement
limbajului de specialitate; simplu, cu evaluare totul sau
- Corectitudinea şi nimic;
completitudinea cunoştinţelor - 20 teste tip complement
acumulate; multiplu cu evaluare
- Capacitatea de a face ponderată;
 conexiuni cu alte discipline; - 20 teste tip complement
- Conştiinciozitate, interes multiplu cu evaluare totul sau
pentru studiu individual. nimic;
- Testele grilă sunt concepute
pe baza conţinutului cursului
şi a bibliografiei minimale
pentru studenţi.
10.5 Lucrare - Activitatea studentului în - Prezenţa şi efectuarea 20%
practică de laborator tuturor lucrărilor practice,
laborator - Efectuarea tuturor lucrărilor consemnată de către cadrul
practice, recunoscute de către didactic titular de lucrări
cadrul didactic titular de lucrări practice.
practice prin menţiunea - Evaluarea prin note a
„promovat” şi semnătura activităţii de pe parcurs,
acestuia pe caietul studentului şi privind însuşirea
finalizate prin evaluări periodice cunoştinţelor.
pe parcurs şi verificare finală de - Verificarea finală prin testul
laborator. de verificare la lucrările
practice.
- Se va face media între notele
obţinute la evaluările pe
parcurs şi nota de la testul de
verificare finală la lucrările
practice.
- Dacă din diverse motive
studentul nu a primit cel puţin
două note, activitatea nenotată
este evaluată cu nota 1 (unu)
din oficiu.
10.6 Standard minim de performanţă
- Punctajul maxim care poate fi obţinut la proba scrisă este de 300 puncte de grilă şi este echivalent
cu nota 10 (zece). Pentru promovarea probei scrise sunt necesare minim 150 puncte de grilă, echivalent
cu nota 5,00 (cinci).
- Media finală la examen se calculează astfel: 20% din media cu două zecimale a notelor obţinute la
evaluarea lucrărilor practice - nu este obligatorie obţinerea mediei 5 (cinci) şi 80% din nota cu două
zecimale obţinută la proba scrisă, în urma convertirii punctajului în notă.
- Pentru promovarea examenului la disciplina Chimie Generală şi Anorganică, media cu două zecimale
rezultată din calculul descris mai sus, trebuie să fie minimum 5,00 (cinci).

Data completarii Semnatura titularului de curs Semnatura titularului de lucrări practice

01.10.2016 Prof. univ. dr. Ticuţa Negreanu-Pîrjol Prof. univ. dr. Ticuţa Negreanu-Pîrjol

Data avizării în Semnatura directorului de departament

departament Ş.L. dr. Verginica Schröder
03.10.2016