FIŞA DISCIPLINEI

ANUL UNIVERSITAR 2020-2021

1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE DIN CRAIOVA
1.2 Facultatea FARMACIE
1.3 Departamentul FARMACIE II
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii1 LICENŢĂ
1.6 Programul de studii/Calificarea FARMACIE
2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ
2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE ŞI FARMACOTERAPIE
2.2. Codul disciplinei FAR41203
2.3 Titularul activităţilor de curs Anca Berbecaru-Iovan / Maria Bogdan
2.4 Titularul activităţilor de seminar Anca Berbecaru-Iovan
2.5.Gradul didactic Curs: Şef de lucrări / Conferenţiar; LP – Şef de lucrări
2.6.Încadrarea (norma de bază/asociat) Norma de bază
2.7. Anul de studiu IV 2.8. Semestrul VII 2.9. Tipul disciplinei DS 2.10. Regimul disciplinei DI
VIII (conţinut)2) DS (obligativitate)3) DI
3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ore pe semestru al activităţilor didactice)
A. SEMESTRUL VII
3.1 Număr de ore pe săptămână 6 din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 curs 42 3.6 seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat -
Examinări 8
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 8
3.7 Total ore studiu individual 66
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Numărul de credite 4)
6
B. SEMESTRUL VIII
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3
3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat -
Examinări 10
Alte activităţi...consultaţii, cercuri studentesti 10
3.7 Total ore studiu individual 80
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Numărul de credite4) 6
4. PRECONDIŢII (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Studenţii trebuie să aibă cunoştinţe de anatomie, fiziologie, biologie celulară, chimie organică
4.2 de competenţe -
5. CONDIŢII (acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a Sala de curs cu mijloace de proiectare / mediu online.
cursului
5.2. de desfăşurare a Sala de lucrări practice / mediu online.
seminarului/laboratorului Pregătirea, prin studiu individual, a laboratorului

1
6. COMPETENŢELE SPECIFICE ACUMULATE6)7)
CP1. Eliberarea medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate şi asistenţă
PROFESIONAL
COMPETENŢE

farmaceutică.
CP2. Consultanţa şi expertiza în domeniul medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse
pentru sănătate.

CT1. Autonomie şi responsabilitate

 dobândirea de repere morale, formarea unor atitudini profesionale şi civice, care să permită studenţilor să fie
COMPETENŢE TRANSVERSALE

corecţi, oneşti, neconflictuali, cooperanţi, disponibili să ajute oamenii, interesaţi de dezvoltarea comunităţii;
 să cunoască şi să aplice principiile etice legate de practica medico-farmaceutică;
 să recunoască o problemă atunci când se iveşte şi să ofere soluţii responsabile pentru rezolvare.
CT2. Interacţiune socială;
 să aibă respect pentru diversitate şi multiculturalitate;
 să dezvolte abilităţi de lucru în echipă;
 să comunice oral şi în scris cerinţele, modalitatea de lucru, rezultatele obţinute;
 să se implice în acţiuni de voluntariat, să cunoască problemele esenţiale ale comunităţii.
CT3. Dezvoltare personală şi profesională
 să aibă deschidere către învăţarea pe tot parcursul vieţii;
 să conştientizeze necesitatea studiului individual ca bază a autonomiei personale şi a dezvoltării profesionale;
 să valorifice optim şi creativ potenţialul propriu în activităţile colective;
să utilizeze tehnologia informaţiei şi comunicării.
7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul disciplinei este de a acorda studenţilor din anul IV suportul
informaţional pentru:
- însuşirea noţiunilor de bază şi deprinderea cunoştinţelor de interes practic despre
clasele de medicamente referitoare la medicaţia SNC; medicaţia aparatului
cardiovascular; medicaţia sângelui; medicaţia aparatului respirator; medicaţia
aparatului digestiv; antibiotice şi chimioterapice antibacteriene, antimicotice,
antivirale; hormoni; imunofarmacologie; anticanceroase; hipolipemiante,
hipocolesterolemiante; vitamine.  
- dobândirea de atitudini, abilităţi şi valori necesare practicii în domeniul medico-
farmaceutic.
7.2 Obiectivele specifice - acumularea cunoştinţelor necesare pentru a identifica grupele medicamentoase şi
principalele medicamente din clasele farmacodinamice studiate;
- acumulare noţiunilor astfel încât să recunoască şi să descrie:
- mecanismele specifice fiecărei clase de medicamente;
- factorii care influenţează farmacocinetica şi farmacodinamia
medicamentelor;
- reacţiile adverse ale medicamentelor;
- indicaţii terapeutice;
- contraindicaţii;
- interacţiuni medicamentoase.
- acumularea noţiunilor astfel încât, referitor la substanţele medicamentoase, să
poată da indicaţii precise cu privire la:
- formele farmaceutice specifice fiecărei căi de administrare şi
biodisponibilitatea substanţelor medicamentoase din diversele preparate;
- stabilirea dozelor;
- asocieri urmate de interacţiuni medicamentoase soldate cu diminuarea
acţiunii farmacodinamice sau apariţia de efecte adverse şi care trebuie
evitate;
- asocieri cu sinergism de potenţare între substanţele medicamentoase care
trebuie realizate cu reducerea dozelor sau sunt chiar contraindicate;
- reglementările privind prescrierea şi eliberarea medicamentelor.
- să înţeleagă şi să recunoască rolul important al farmacistului astfel încât:
- să utilizeze şi să recomande corect şi eficient medicamentele;
- să instruiască pacientul în vederea administrării corecte a medicamentelor;
- să avertizeze pacientul asupra reacţiilor adverse şi să indice, atunci când
este posibil, modalităţi de prevenire a acestora;

2
 - să sesizeze şi să prevină eventuale interacţiuni medicamentoase nedorite sau
contraindicaţii ale substanţelor medicamentoase.
8. CONŢINUTURI
Nr.
8.1 Curs (unităţi de conţinut)
ore
SEMESTRUL VII
1. Sistem nervos vegetativ - baze anatomo-fiziologice şi farmacologice. Acetilcolinomimetice directe. Inhibitori de 5 ore
colinesterază. Muscarincolinolitice. Ganglioblocante. Curarizante.
2. Domeniul adrenergic. Baze fiziologice şi farmacologice. Adrenomimetice directe, indirecte, mixte. Adrenolitice 6 ore
alfa-adrenolitice, beta-adrenolitice. Neurosimpatolitice.
3. Excitante ale SNC. Neurotonice. 2 ore
4. Anestezice generale. Anestezice locale. 2 ore
5. Hipnotice, sedative, tranchilizante minore (anxiolitice). 2 ore
6. Anticonvulsivante - antiepileptice. Miorelaxante centrale. Antiparkinsoniene. 2 ore
7. Medicaţia tulburărilor degenerative ale SNC (Boala Alzheimer, Coreea Huntington, scleroza laterală 1 oră
amiotrofică).
8. Neuroleptice. Antidepresive şi litiu. 3 ore
9. Analgezice opioide şi antagonişti. Analgezice - antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene. Medicamente cu 3 ore
acţiune specifică în poliartrita reumatoidă. Antimigrenoase.
10. Histamina. Antihistaminice H1. Serotonina. Agonişti şi antagonişti ai serotoninei. Bradikinina şi antagonişti. 1 oră
11. Digitalice şi alte medicamente inotrop pozitive. 2 ore
12. Antiaritmice. 2 ore
13. Antianginoase. Vasoconstrictoare. Vasodilatatoare antiischemice. Medicaţia venelor şi capilarelor. 2 ore
14. Diuretice. Antidiuretice. 2 ore
15. Antihipertensive. 4 ore
16. Medicaţia sângelui: antianemice, factori de creştere, hemostatice, anticoagulante, trombolitice şi antiagregante 3 ore
plachetare.
SEMESTRUL VIII
1. Medicaţia aparatului respirator (antitusive, expectorante, antiastmatice, surfactanţi pulmonari, analeptice 2 ore
respiratorii).
2. Medicaţia antiulceroasă (antisecretoare gastrice, antiacide, protectoare ale mucoasei gastrice). Stimulante şi 2 ore
substituenţi ai secreţiilor digestive.
3. Vomitive şi antivomitive. Antiinflamatorii intestinale. Antispastice. Antiflatulente. Laxative şi purgative. 1 oră
Stimulante ale motilităţii digestive. Antidiareice.
4. Coleretice. Colecistochinetice. Hepatoprotectoare. 1 oră
5. Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene - generalităţi. Peniciline. Cefalosporine. Bacitracina. Carbapeneme. 4 ore
Monobactami. Aminoglicozide. Tetracicline. Macrolide. Cloramfenicol. Oxazolidinone. Streptogramine.
Glicopeptide. Lincosamide. Polimixine.
6. Chimioterapice active în tuberculoză şi lepră. Sulfamide antibacteriene şi trimetoprim. Chinolone şi 1 oră
fluorochinolone, nitrofurani, derivaţi de chinolină, derivaţi de imidazol, de formaldehidă, alte antimicrobiene.
7. Chimioterapice antimicotice. Chimioterapice antivirale. Chimioterapice active faţă de protozoare. 2 ore
Antihelmintice.
8. Antiseptice, dezinfectante şi paraziticide. 1 oră
9. Chimioterapice anticanceroase. 1 oră
10. Imunomodulatoare, imunosupresive, tolerogene, imunostimulante. 1 oră
11. Hormonii hipotalamusului. Hormonii hipofizari. 1 oră
12. Hormoni sexuali şi preparate similare. Antagonişti ai hormonilor sexuali. 1 oră
13. Glucocorticoizi. Mineralocorticoizi. Anticorticosteroizi. 2 ore
14. Medicaţia antidiabetică. Glucagon. 2 ore
15. Hormoni tiroidieni şi medicaţia antitiroidiană. 2 ore
16. Medicamente care intervin în reglarea calciului şi în procesele de remaniere osoasă. 1 oră
17. Medicaţia hipolipemiantă, hipocolesterolemiante. Antigutoase. 1 oră
18. Soluţii de electroliţi, soluţii polimerice substituente de plasmă. Acidifiante şi alcalinizante. Săruri minerale. 1 oră
Soluţii nutritive.
19. Vitamine. 1 oră

3
BIBLIOGRAFIE
Note de curs 2020-2021.
Cristea Aurelia Nicoleta - „Tratat de Farmacologie“, Editura Medicală, Bucureşti, 2005.
Cristea Aurelia Nicoleta - „Farmacologie generală“, Ediţia a II-a revizuită şi completată, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2009.
Stroescu V. - „Bazele farmacologice ale practicii medicale“, Ediţia a VII-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2001.
Mureşan Ana - „Medicaţia în boli cardiovasculare“, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca,
2005.
Harvey RA - Farmacologie, Ediţia a 5-a (Lippincott Farmacologie ilustrată în limba română), Editori: Cuculici
GhP, Gheorghiu Anca, Editura Medicală Callisto, 2013.
8.2 Lucrări practice (subiecte/teme)
SEMESTRUL VII
1. Cercetarea în farmacologie.
1.1. Manevre şi dispozitive de imobilizare a animalelor; tehnica administrării substanţelor la animalele de 3 ore
experienţă.
1.2. Anestezia animalelor de experienţă.
1.3. Metode curente şi aparate de înregistrare.
1.4. Notarea concentraţiilor substanţei active.
1.5. Fazele şi etapele cercetării farmacologice.
2. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic - I.
2.1. Acţiunea pilocarpinei şi atropinei asupra
a) secreţiei salivare şi lacrimale la şobolani
b) diametrul pupilar pe ochi izolat de broască.
2.2. Antagonismul competitiv acetilcolină - atropină pe intestin de şobolan.
3. Medicamente cu acţiune asupra sistemului colinergic - II. 3 ore
3.1. Acţiunea substanţelor parasimpatotrope asupra tensiunii arteriale la câine.
3.2. Antagonismul competitiv acetilcolină - D-tubocurarină pe muşchi drept abdominal de broască.
3.3. Acţiunea substanţelor parasimpatotrope asupra frecvenţei cardiace pe ECG de şobolan.
3.4. Exemple de prescriere a medicamentelor din domeniul colinergic.
4. Medicamente cu acţiune asupra sistemului adrenergic - I. 3 ore
4.1. Acţiunea substanţelor simpatotrope asupra tensiunii arteriale şi respiraţiei la câine.
4.2. Antagonizarea efectului letal al adrenalinei.
4.3. Acţiunea substanţelor simpatotrope asupra ECG de şobolan.
5. Medicamente cu acţiune asupra sistemului adrenergic - II. 3 ore
5.1. Acţiunea adrenalinei asupra cordului izolat de broască şi antagonizarea ei prin propranolol.
5.2. Acţiunea substanţelor -adrenergice asupra musculaturii netede traheale de cobai.
5.3. Acţiunea substanţelor -adrenotrope asupra uterului de şobolan.
5.4. Exemple de prescriere a medicamentelor din domeniul adrenergic.
6. Medicaţia stimulantă a SNC. Psihotrope. Antidepresive. Litiu. 3 ore
6.1. Acţiunea convulsivantă a dozelor toxice de excitante ale SNC la broască.
6.2. Efectul de trezire al unor substanţe central excitante.
6.3. Acţiunea cafeinei asupra muşchiului striat de broască.
7. Deprimante SNC. Anestezice generale. Hipnotice. Sedative. 3 ore
7.1. Acţiunea narcotică comparată a eterului etilic şi cloroformului la şoarece. Fazele narcozei.
7.2. Acţiunea locală a narcoticelor volatile.
7.3. Acţiunea nervos centrală comparată a barbituricelor la şoarece.
8. Tranchilizante minore. Neuroleptice. 3 ore
8.1. Acţiunea neurolepticelor şi tranchilizantelor minore asupra activităţii motorii spontane la şoarece.
8.2. Potenţarea acţiunii narcoticelor prin neuroleptice şi tranchilizante minore.
8.3. Exemple de prescriere a hipnoticelor, sedativelor, tranchilizantelor minore şi neurolepticelor.
9. Antiepileptice-anticonvulsivante. Antiparkinsoniene. Miorelaxante centrale. 3 ore
9.1. Antagonizarea acţiunii convulsivante a unor excitante ale SNC prin fenobarbital şi diazepam.
9.2. Acţiunea antagonică a trihexifenidilului asupra tremorului (în model experimental nicotinic).
9.3. Exemple de prescriere a medicamentelor antiepileptice-anticonvulsivante, antiparkinsoniene, miorelaxante
centrale.
10. Analgezice centrale, analgezice-antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene. 3 ore
10.1. Acţiunea deprimant respiratorie a morfinei şi antagonizarea ei.
10.2. Acţiunea excitantă medulară a morfinei la şoarece.
10.3. Acţiunea analgezică comparată a unor analgezice-antipiretice.
10.4. Exemple de prescriere a medicamentelor analgezice centrale, analgezice-antipiretice, antiinflamatoare
nesteroidiene.

4
11. Anestezice locale. 3 ore
11.1. Acţiunea generală a anestezicelor locale.
11.2. Acţiunea anestezică de conducere.
11.3. Diferenţierea acţiunii anestezicelor locale asupra fibrelor nervoase senzitive şi motorii.
11.4. Exemple de prescriere a anestezicelor locale.
12. Antihistaminice H1. 3 ore
12.1. Acţiunea antihistaminicelor H1 din prima generaţie asupra SNC.
12.2. Acţiunea aritmogenă a terfenadinei (antihistaminic H1 din a doua generaţie).
12.3 Exemple de prescriere a antialergicelor antihistaminice H1.
13. Medicaţia cardiotonică, antiaritmică şi diuretică. 3 ore
13.1. Acţiunea cardiotonică a digoxinei asupra cordului izolat de broască.
13.2. Corelaţia între digoxină şi ionii de calciu şi potasiu pe inima izolată de broască.
13.3. Acţiunea antiaritmică a antiaritmicelor din clasele I şi II în diferite tipuri de aritmii evidenţiate pe ECG la
şobolan.
13.4. Exemple de prescriere a tonicardiacelor, antiaritmicelor şi diureticelor.
14. Medicaţia antihipertensivă. Medicaţia antianginoasă. Medicaţia vaselor. 3 ore
14.1. Demonstrarea efectului vasodilatator al nitriţilor pe vasele urechii de iepure.
14.2. Screening farmacodinamic privind efectul unei substanţe necunoscute „X“ asupra tensiunii arteriale.
14.3. Exemple de prescriere a medicamentelor antihipertensive, antianginoase
15. Medicaţia sângelui. 3 ore
15.1. Modificarea timpului de coagulare sub acţiunea diferitelor substanţe „in vitro“.
15.2. Modificarea timpului de sângerare sub acţiunea acenocumarolului şi heparinei.
15.3. Exemple de prescriere a medicamentelor cu acţiune asupra sângelui.
15.4. Recapitulare: clasele de medicamente şi reprezentanţi.

SEMESTRUL VIII
1. Medicamente cu acţiune pe aparatul respirator. 3 ore
1.1. Acţiunea antitusivă a codeinei la cobai.
1.2. Acţiunea analeptică respiratorie a pimeclonului şi cafeinei la cobai.
1.3. Acţiunea bronhodilatatoare a izoprenalinei.
1.4 Exemple de prescriere a medicamentelor cu acţiune pe aparatul respirator.
2. Medicamente cu acţiune pe aparatul digestiv - I. 3 ore
2.1. Ulcer gastric experimental. Acţiunea unor substanţe antiulceroase.
2.2. Exemple de prescriere a medicamentelor cu acţiune pe aparatul digestiv.
3. Medicamente cu acţiune pe aparatul digestiv - II. 3 ore
3.1 Acţiunea unor substanţe spasmogene şi spasmolitice pe intestin izolat de şobolan.
3.2. Determinarea acţiunii laxative, purgative şi antidiareice a unor medicamente.
3.3. Exemple de prescriere a unor medicamente din domeniul medicaţiei aparatului digestiv.
4. Antibiotice şi chimioterapice - I. 3 ore
4.1. Absorbţia şi eliminarea renală a unor sulfamide la şobolan.
4.2. Eliminarea urinară a unor antibiotice şi tuberculostatice.
4.3. Exemple de prescriere a unor medicamente din domeniul antibioticelor şi chimioterapicelor.
5. Antibiotice şi chimioterapice - II. 3 ore
5.1. Determinarea sensibilităţii microorganismelor faţă de antibiotice şi chimioterapice.
5.2. Recapitulare: medicamente din domeniul antibioticelor şi chimioterapicelor.
6. Antiprotozoare şi antihelmintice. 3 ore
6.1. Determinarea acţiunii piperazinei asupra motilităţii râmei.
6.2. Acţiunea metronidazolului şi mepacrinei asupra Opalinei ranarum.
7. Antiseptice şi dezinfectante. 3 ore
7.1. Acţiunea unor antiseptice şi dezinfectante asupra protozoarelor.
7.2. Acţiunea fenolului asupra tegumentelor.
8. Substanţe cu acţiune metabolică şi hormonală. 3 ore
8.1. Acţiunea hipoglicemiantă a insulinei la şoareci.
8.2. Acţiunea antiinflamatorie comparativă a unor preparate cortizonice
8.3. Exemple de prescriere a medicamentelor cu acţiune metabolică şi hormonală.
9. Substanţe cu efecte locale. 3 ore
9.1. Întârzierea absorbţiei prin substanţe mucilaginoase.
9.2. Influenţa solventului în efectul local al fenolului.
9.3. Demonstrarea acţiunii protectoare a gumei arabice.

5
 10. Substanţe cu acţiune locală. 3 ore
10.1. Efectul unor substanţe caustice asupra mucoasei stomacului.
10.2. Acţiune făinii de muştar asupra pielii.
11. Medicamente ocitocice şi tocolitice. 3 ore
11.1. Influenţarea medicamentoasă a dinamicii uterine.
11.2. Exemple de prescriere a medicamentelor ocitocice şi tocolitice.
12. Metode farmacodinamice în standardizarea biologică. 3 ore
13. Cercetarea farmacologică a unui nou medicament. 3 ore
14. Monitorizarea reacţiilor adverse ale medicamentelor. 3 ore
14.1. Fişa de Farmacovigilenţă.
14.2. Metode de prevenire a apariţiei reacţiilor adverse şi a interacţiunilor medicamentoase nedorite.
15. Produse tipizate - referat.
Recapitulare: clasele de medicamente şi reprezentanţi.
BIBLIOGRAFIE
Protocoale de laborator 2020-2021.
Florica Popescu, Anca Berbecaru, Cristiana Dumitrescu: Capitolul 9 – Consilierea farmacoterapeutică a pacientului
în farmacia comunitară. In „Ghid de practică pentru studenţii anului V Farmacie“ - coordonatori Mariana Aciu,
Florica Popescu. Editura Medicală Universitară Craiova; 2008; 211 pagini. ISBN 978-973-106-103-0.
Florica Popescu, Anca Berbecaru-Iovan, Cristiana Iulia Dumitrescu: Farmacologie – Teste grilă pentru examene şi
concursuri. Editura Sitech, Craiova, 2008, 114 pagini. ISBN 978-973-746-963-2.
Cristea Aurelia Nicoleta - „Tratat de Farmacologie“, Editura Medicală, Bucureşti, 2005.
Cristea Aurelia Nicoleta - „Farmacologie generală“, Ediţia a II-a revizuită şi completată, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2009.
Stroescu V.: „Bazele farmacologice ale practicii medicale“, Ediţia a VII-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2001.
Mureşan Ana: „Medicaţia în boli cardiovasculare“, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca,
2005.
Harvey RA - Farmacologie, Ediţia a 5-a (Lippincott Farmacologie ilustrată în limba română), Editori: Cuculici
GhP, Gheorghiu Anca, Editura Medicală Callisto, 2013.

9. COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR

COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN
DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI
- Cunoştinţele dobândite la disciplina de farmacologie conferă sprijin pentru înţelegerea mecanismelor de acţiune ale
medicamentelor şi utilizarea datelor de interes practic privind farmacocinetica, farmacodinamia, indicaţiile terapeutice,
reacţiile adverse, contraindicaţiile, interacţiunile medicamentoase, posologia substanţelor medicamentoase studiate.
- Deprinderile practice şi atitudinile acumulate constituie baza pentru înţelegerea importanţei cunoaşterii substanţelor
medicamentoase (formele farmaceutice, dozajele corespunzătoare, modul de administrare, denumirile comerciale) astfel
încât: să recomande corect şi eficient medicamentele; să stabilească schemele farmacografice pentru medicamentele OTC;
să urmărească adaptarea dozelor în funcţie de factorii fiziologici biometrici şi să individualizeze dozele în insuficienţa
renală, insuficienţa hepatică sau în cazul unor enzimopatii; să instruiască pacientul referitor la scopul tratamentului, modul
de utilizare a medicamentelor, necesitatea observării şi raportării imediate a efectelor adverse; să verifice corectitudinea
respectării prescripţiei de către pacient prin supravegherea, monitorizarea şi optimizarea farmacografiei şi posologiei în
parteneriat cu medicul specialist.

10. REPERE METODOLOGICE

Tehnici de predare / învăţare, materiale, resurse: expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare
prin probleme/proiecte etc
În cazul apariţiei unor situaţii speciale (stări de alertă, stări de urgenţă, alte tipuri de situaţii care
Forme de activitate
limitează prezenţa fizică a persoanelor) activitatea se poate desfaşura şi online folosind platforme
informatice agreate de către facultate/universitate. Procesul de educaţie online va fi adaptat
corespunzator pentru a asigura îndeplinirea tuturor obiectivelor prevăzute în fişa disciplinei.

6
 Prelegere, sinteză, învăţare interactivă în scopul realizării feedback-ului, explicarea unor probleme
evidenţiate de studenţi;
Curs Prezentări Power-Point, proiectare filme.
Pentru varianta online: prelegerea, dezbaterea, problematizarea pe baza materialelor furnizate
anticipat.
Explicaţia, dezbaterea, demonstraţia acţiunii medicamentelor;
Rezolvare teste grila.
Se folosesc urmatoarele metode combinate: aplicaţii practice, studiu de caz, proiecte
Lucrari practice
Pentru varianta online: descrieri experimentale, proiecte, dezbatere, pe baza materialelor
furnizate anticipat. Prezentările vor fi însoţite de material video explicativ referitor la modul de
desfăşurare şi realizare al aplicaţiei practice
Studiul bibliografiei, exerciţii, elaborare de referate şi realizare caiet care să cuprindă
Studiu individual reprezentanţii claselor de medicamente cu denumiri comerciale, forme farmaceutice, indicaţii,
contraindicaţii, doze.

11. PROGRAM DE RECUPERARE

Nr. absenţe care Locul
Perioada Responsabil Programarea temelor
se pot recupera desfăşurării
Laboratorul
Recuperări
de Cronologic, în funcţie de
absenţe Ultima săptămână Cadrele didactice
3 Farmacologie temele la care s-a
din semestru de la disciplină
/ mediu absentat
online.
Laboratorul
Program de Luni–1500-1600
de
consultaţii/ Marţi–1600-1700 Cadrele didactice În funcţie de necesităţile
2 ore/săptămână Farmacologie
cerc ştiinţific de la disciplină studenţilor
/ mediu
studenţesc
online.
Laboratorul
Program
de
pentru Miercuri –1400- 1500 Cadrele didactice În funcţie de necesităţile
2 ore/săptămână Farmacologie
studenţii slab Joi – 1500- 1600 de la disciplină studenţilor
/ mediu
pregătiţi
online.

12.
12 EVALUARE
Forma de Evaluare
Procent din nota finală
activitate
Formativă Periodică Sumativă
Scris /cu ajutorul
Oral / cu ajutorul
platformei video
Curs platformei video în 5%
în varianta
varianta online.
online.
Scris / cu
Oral / cu ajutorul ajutorul
Lucrări practice platformei video în platformei video 5%
varianta online. în varianta
online.
Oral / sistem grilă cu
ajutorul platformei
Examen 75%
informatice în
varianta online
Verificările Prezentare caiet 10%
periodice realizat individual
care să cuprindă
reprezentanţii
claselor de
medicamente cu
denumiri comerciale,
forme farmaceutice,
indicaţii,

7
 contraindicaţii, doze
+ oral / cu ajutorul
platformei video în
varianta online.
Prezenţa la curs Bonificaţie 5%
13. PROGRAME DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALĂ
Programe de orientare şi consiliere profesională (2 ore/lună)
Programare ore Locul desfăşurării Responsabil
Ultima zi de vineri din fiecare lună, Laboratorul de Farmacologie / mediu Şef lucr. dr. Anca Berbecaru-Iovan
1200-1400 online. Conf. dr. Maria Bogdan