11/20/2015

Concepte de economie
sanitar.
Tehnici de evaluare
economica

NOIUNI INTRODUCTIVE (I)

TIINELE ECONOMICE SE OCUP CU STUDIUL
PRODUCERII I ALOCRII BUNURILOR I SERVICIILOR N
CONDIIILE UNOR RESURSE LIMITATE

Curs studenti - Medicin general-anul V

CE BUNURI I SERVICII TREBUIE PRODUSE

2015

IN CE MOD TREBUIE PRODUSE ACESTE BUNURI I

SERVICII
CTRE CINE TREBUIE REPARTIZATE BUNURILE I
SERVICIILE PRODUSE

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Economie, politici de sanatate

si echitate

Modul in care oamenii interactioneaza cu sectorul

de sanatate este diferit de modul in care
interactioneaza cu alte sectoare:

Imbunatatirea starii de sanatate

Echitatea

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Preferinta si alegerea

normal oamenii vor sa aiba mai mult decat mai putin,

Cu resurse putine, economistii vor face alegeri utile

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Preferinta sau indiferenta (Prefer 20 min.la

telefon cu mama sau prefer 20 min.acces la
internet? Prefer un televizor sau o bicicleta?)
desi preferintele sunt complicate, oamenii ar
prefera sa le aiba pe ambele
Alegerea

Medicii ii sfatuiesc ce servicii au nevoie (asimetrie

informationala) si le si ofera aceste servicii
In momentul in care iau decizii, oamenii pot fi atat de
bolnavi incat sa nu poata lua decizii adecvate
Interventiile pot avea consecinte neasteptate
Nimeni nu poate stii in avans ce servicii va avea nevoie si
cand
Apelarea la servicii de sanatate este neplacuta
4

Teoria cererii

Teoria cererii distinge 2 stadii:

Cererea de servicii de sanatate

Analiza economica in sanatate este realizata

pentru a ajuta decidentii sa isi atinga
obiectivele politicilor de sanatate
Majoritatea politicilor de sanatate au ca
obiective:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Variatia pretului unui bun sau a venitul

cumparatorului, avand toti ceilalti factori
constanti, va duce la variatia alegerilor pe
care le va face acesta
Daca venitul scade, oamenii vor consuma
mai putin bunuri de lux si se vor orienta spre
cele de baza

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

11/20/2015

NOIUNI INTRODUCTIVE (II)

NOIUNI INTRODUCTIVE (III)

CEREREA I OFERTA

CEREREA I OFERTA

CEREREA = cantitatea de bunuri sau servicii pe care

cumprtorii sunt dispui s le cumpere, la un pre dat, la un
anumit moment.
cererea nu se confund cu nevoia
Legea cererii: dac preul unui bun sau al unui serviciu crete,
cantitatea cerut scade.
Factori care influeneaz cererea: venitul cumprtorilor, preul
bunurilor substitutive, preul bunurilor complementare, preul
bunurilor n viitor
Bunuri superioare, bunuri normale, bunuri inferioare

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

OFERTA = cantitatea de bunuri sau servicii pe care productorii

sunt dispui s le ofere, la un pre dat, la un anumit moment.
LEGEA OFERTEI: dac preul unui bun sau serviciu crete,
cantitatea oferit de ctre furnizor crete.

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

La ce intrebari raspunde economia

sanitara
ECONOMIA SANITAR
STUDIAZ MODUL N CARE SUNT PRODUSE I

FURNIZATE NGRIJIRILE DE SNTATE I, DE

ASEMENEA, COMPORTAMENTUL CELOR CARE

Ce servicii medicale trebuie produse?

In ce mod trebuie produse aceste servicii?
Cui trebuie acordate?

AU LEGATUR CU SERVICIILE DE SNTATE

(PACIENI, MEDICI, DECIDENTI)
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

10

Producerea serviciilor de
sanatate

CEREREA pentru ngrijiri de sntate:

- este influentata de cat de mult starea de sanatate este
apreciata ca si valoare
- sanatatea nu se poate cumpara sau vinde ca alte bunuri
si este impredictibila (cumparam acces la servicii de sanatate)
- variaza cu variatia pretului serviciilor si cu venitul
cumparatorilor

Clasificarea factorilor care influenteaza cererea de servicii de sanatate:

1. factori care in de pacient
- nevoi percepute
- caracteristici personale (inclusiv - comportament faa de ngrijirea de sine )
- educaie/nivel de cunotine
- venit
2.factori care in de serviciile de sntate
- costul serviciilor
- accesibilitate
- comportamentul profesionitilor
3. factori care in de societate
- nivel de dezvoltare socio-economic
- perceperea valorii strii de sntate
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Datorita resurselor reduse in sanatate, este

important ca serviciile sa fie produse eficient
Pentru producerea serviciilor este nevoie de
resurse: cladiri, echipamente, autovehicule,
profesionisti, personal de suport,
consumabile, utilitati.
Variante:

11

Mai mult echipament

Mai mult personal
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

12

11/20/2015

Costul producerii serviciilor de

sanatate

Piata perfecta

Scopul este sa identificam combinatia de

factori care sa minimizeze costul serviciilor
Elemente de cost:

Personal
Echipamente
Consumabile
Cladiri
Utilitati

PIAA = mecanismul de echilibrare a cererii i ofertei,

care permite schimbul de bunuri i servicii ntre
consumatori i productori
Principalul factor care realizeaz
echilibrul ntre
cerere i oferta este preul.
Caracteritici:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

13

Furnizorii lucreaza pentru profit

Nu exista bariere
Mobilitate perfecta a factorilor de productie
Produsele sunt omogene
Numar mare de cumparatori si vanzatori
Simetrie informationala
Nu exista interventia
guvernului
Catedra
de Sanatate Publica si Management,

14

UMF "Carol Davila" Bucureti

Evaluarea economica

EVALUAREA ECONOMIC

EVALUAREA ECONOMIC ARE ROLUL DE A

SPRIJINI LUAREA DECIZIEI ATUNCI CND
TREBUIE S SE ALEAG NTRE MAI MULTE
ALTERNATIVE

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

15

Importanta evaluarii
economice

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

16

Evaluarea economic deriv din compararea a

dou posibiliti

Cheltuielile pentru sanatate au o tendinta

ascendenta
Activitatea sectorului de sanatate depinde de
calitatea si numarul personalului angajat
Resursele sunt limitate iar serviciile din ce in
ce mai complexe
Instabilitatea macroeconomica afecteaza si
sistemul sanitar
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

Analizeaza costurile si consecintele si

impune alegeri
resursele sunt limitate, deci nu putem
produce toate serviciile de care avem nevoie.
Prin urmare, trebuie facute alegeri intre
diferite alternative, pe baza unor criterii.
Evaluarea economica - criteriu

Cost A

Program A

Consecinte A

alegere
Cost B

Consecinte B
Program B

Pentru c RESURSELE SUNT LIMITATE!

in consecina O ALEGERE trebuie FACUT

17

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

18

11/20/2015

COSTURI SUPORTATE DE SECTORUL DE SNTATE

COSTURI SUPORTATE DE SECTORUL DE

SNTATE
Timpul medicilor
Materiale
Echipamente
Costuri de capital

Costurile cresc odata cu cresterea volumului de servicii

(au si o componenta variabila)

Pentru un volum mai mare de servicii, va fi necesar un

numar mai mare de medici, asistente, etc.

Pot fi necesare salarii mai mari

COSTURI
Costul reprezint msura pierderii valorii
monetare n momentul consumrii unei resurse

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

19

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

20

Consecintele
Costuri suportate de pacieni i familiile lor

Plai efectuate din buzunar

Resursele pacientului i ale familiei pentru tratament
Timpul pierdut de la locul de munc
Costurile psihice (intangibile)

Efecte: schimbari fizice, sociale sau emotionale ale indivizilor (ani de

viata castigati, numar de cazuri prevenite, numar de copii imunizati,
numar de persoane care s-au lasat de fumat). Pot fi masurate in unitati
naturale sau fizice

Beneficiile (expimari monetare schimbarilor enumerate) reprezentate

de schimbri n utilizarea resurselor pentru organizarea i funcionarea
serviciilor de sntate
Msurate n uniti monetare
Beneficiile pot fi directe sau indirecte
* directe: evitarea deceselor
* indirecte: scderea zilelor de absenteism

Costuri suportate de alte sectoare

Concediu de boal pltit in primele 5 zile

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

21

Probleme de masurare a
consecintelor

doua dimensiuni: prelungirea vietii si cresterea

calitatii vietii

Exista dificultati in masurarea beneficiilor:

rezultatele apar tarziu si este nesigura legatura
intre interventia pentru sanatate si rezultat

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

In funcie de modul n care sunt analizate

consecinele, evaluarea economic este cunoscut
sub patru aspecte:

Calitatea vietii are mai multe aspecte si nu este

foarte bine stabilit care este importanta lor
relativa

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

22

TEHNICI DE EVALUARE ECONOMIC

Utilitati (exprimari subiective ale modificarilor in calitatea vietii unui

individ ca urmare a unui program sau actiune) Cel mai cunoscut
indicator este QALY (quality adjusted life years)

23

Analiza
Analiza
Analiza
Analiza

de minimizare a costurilor
cost - eficacitate
cost - beneficiu
cost - utilitate

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

24

11/20/2015

Analiza de minimizare a
costurilor

Analiza de minimizare a costurilor

Permite compararea din punct de vedere al

consumului de resurse a doua sau mai
multe programe care au rezultate similare
consta in alegerea interventiei cu costurile
cele mai mici

Cost A

Program
A

Cost B

Program
B

Consecinte X

alegere
Consecinte X

Aceleasi rezultate:
Cost A/consecinteX vs cost B/consecinte X
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

25

Exemplu:

Compararea a doua procedee chirurgicale de

complexitate redusa pt adulti; unul necesita
spitalizare; celalat se efectueaza cu
spitalizare de o zi.
Consecinte identice

Poate permite compararea programelor cu

rezultate diferite
Exprima ratele in cost/ani de viata castigati
sau ani de viata castigati pe unitate de cost
Nu permite compararea a doua programe din
punctul de vedere al mai multor efecte

27

Exemplu:

26

Analiza cost eficacitate

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

28

Analiza cost - eficacitate

Suntem interesati de prelungirea vietii

persoanelor care sufera de insuficienta
renala
alternative: dializa/transplant
costuri+consecinte
rezultat: ani de viata castigati
nu vom opta pt interventia cea mai ieftina
(cost/an de viata castigat)

Ani de viata
dializa
Cost A
alegere
Ani de viata
Cost B

transplantul

Rezultate masurate in unitati fizice:

costA/ani de viata vs costB/ani de viata
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

29

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

30

11/20/2015

Analiza cost beneficiu

Analiza cost - beneficiu

Permite compararea a doua programe diferite

deoarece exprima rezultatele in termeni
monetari (costuri medicale economisite
datorita prevenirii bolii, valoarea monetara a
activitatii productive ce ar fi putut fi pierduta
prin deces, prin boala, valoarea monetara a
satisfactiei vietii ce ar fi putut fi pierduta prin
boala sau scaderea calitatii vietii)

Cost A

Screening
HTA

Cat ati da?

alegere
Cat ati da?
Cost B

imunizare

Rezultate masurate in unitati fizice:

Cost A/disponibilitate$ vs cost B/disponibilitate$
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

31

Analiza cost utilitate

32

QALY

Compararea programelor se bazeaza pe

raportul cost/QALY
Evaluarea utilitatii tratamentului (masura in
care tratamentul imbunatateste calitatea vietii
pacientului)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

Numar de ani castigati x index (01)

Indexul rezulta din studii pe baza de
chestionar (EUROQOL) si sta la baza
clasificarii starilor de sanatate intre 2 limite: 0deces si 1-stare de sanatate perfecta

33

EUROQOL

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

34

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

36

EUROQOL

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

35

11/20/2015

Tipuri de consecinte

Analiza cost - utilitate

QALY
hemodializa

Cost A
alegere

Cost B

Transplant renal

QALY

Rezultate masurate in QALY:

Cost A/QALY VS cost B/QALY

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

In analiza cost-eficacitate unitati naturale

(legatura cu bunastarea este incerta), specific
pentru acest tip de analiza este ca pot fi mai
multe tipuri de unitati naturale
In analiza cost-utilitate QALY (a fost dezvoltat
cu scopul specific de a reprezenta preferinele
individuale fa de starea de sanatate si
ctigurile in starea de sntate), specific este
faptul ca porneste de la presupunerea ca
indivizii au un comportament corect fata de
sanatatea lor si nu exista externalitati

37

Etape

Definirea obiectivelor (reducerea mortalitatii

infantile evaluarea economica a
posibilitatilor)
Alegerea perspectivei (a societatii, a
guvernului, a companiei de asigurari, a
spitalului, etc.)
Masurarea costurilor
Masurarea consecintelor
Prezentarea rezultatelor
Evaluarea costurilor si consecintelor pe
termen lung
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

Limitele evaluarilor economice

39

Exista diferente de perceptie si de preferinte

ale unor categorii care nu sunt luate in
considerare atunci cand se fac generalizari
Lipsa de acuratete a datelor
Previziunile financiare sunt imprecise
Subiectivitatea beneficiarilor dar si a
evaluatorilor

Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti

40