Sisteme sanitare, servicii și

programe de sănătate publică

Curs 6
Elemente de bază în economia sanitară
 Definiția sistemului de sănătate după OMS

• Totalitatea activităților care au ca scop principal promovarea, restabilirea și

menținerea stării de sănătate.
• Totalitatea personalului, instituțiilor și resurselor care, în conformitate cu
politicile stabilite au rolul de a îmbunătăți starea de sănătate a populației pe
care o deservesc, de a răspunde așteptărilor populației privind starea de
sănătate, dar și de a asigura servicii de medicină primară cu scop de
promovare a sănătății.
 OBIECTIVELE SISTEMELOR DE SĂNĂTATE

• Asigurarea accesibilității pacienților la servicii

medicale și reducerea inechității privind accesul la
servicii medicale;
• Adaptarea serviciilor medicale în funcție de
cererea acestora;
• Asigurarea unor servicii preventive, de screening
și diagnosticare precoce;
• O permanentă îmbunătățire a calității,
performanței și siguranței serviciilor medicale;
• Creștere eficienței privind asigurarea finanțării.
Noțiuni de bază în economie sanitară
 ,,Economia este studiul modului în care societățile
folosesc resurse rare pentru a produce bunuri valoroase și
a le distribui între diferiți indivizi.” P. Samuelson (laureat al
Premiului Nobel pentru Economie).

„Știința economică este studiul

comportamentului uman ca o relație între
scopuri și mijloace rare și susceptibile la
utilizări alternative.” L. Robbins. N( London
Schools of Economics)
Cererea și Oferta
 Oferta
• Oferta aparține furnizorului/producătorului
• Reprezintă cantitatea de bunuri pe care
producătorii vor să o vândă la un preț dat.
• Anumiți producători pot fi eliminați de pe pia ță de
producători noi care își vând bunurile la prețurile
dorite de cumpărători.(5)
• CURBA OFERTEI- este atribuită furnizorului- Cu
cât prețul unui bun este mai mare, cu atât se vor
găsi mai multe firme dornice să producă bunul
respectiv.
 Piața liberă
• Piața liberă presupupune o interacțiune
liberă între cerere și ofertă astfel încât
pentru un bun să se atingă un preț de
echilibru. (5)
 Optimul pieței libere (condiții)

• Competiție- existența unui grad înalt de

competiție între furnizori;
• Înțelegerea informațiilor de către consumatori
(privind prețul și eficacitatea, calitatea produselor)
• Existența unei piețe complete- în care prețul să
reflecte exact costurile implicate.
• Existența unei distribuții echitabile. (5)
 De ce piața serviciilor de sănătate nu poate
funcționa ca o piață liberă?

1. Asimetria informațională și imperfecțiunile

informaționale- cunoștințele privind starea de
sănătate sunt limitate, competiția este axată pe
calitate, nu pe preț etc.;
2. Lipsa competiției- restricții legate de anumite condiții
pentru a putea intra pe piață (autorizare, acreditare,
evaluare)
3. Piețe incomplete- externalități, bunuri periculoase,
rolul altruismului;
4. Argumente legate de echitate- nevoie de sănătate
mai mare la cei cu venituri mici; (5)
 Mecanisme de reglementare la nivelul
sistemelor de sănătate
• Plăți
• Medici de familie- și cu rol de ,,triaj,, al pacien ților
pentru ca aceștia să nu supraaglomereze serviciile de
urgență nejustificat;
• Liste de așteptare;
• Reguli (stimulente, penalități), contracte clare;
• Corecta informare a paciențior;
• Autonomie profesională.
Structura/organizarea serviciilor de sănătate
Sursele pot fi:
Bugetul de stat
Asigurările private de sănătate
Asigurările sociale de sănătate
Depozite bancare cu destinație specifică
Plata directă a furnizorului
Sistemul de tip managed competition
Este o etapă importantă a finanțării.
Presupune costuri suplimentare și depinde
de modul prin care sunt colectate veniturile.
Se poate face pe mai multe criterii:
Orientată către populație
Alocare în funcție de nevoi
Alocare în funcție de eficiență
Alocare în funcție de prioritățile populației
Alocarea regională/geografică
Principiile furnizării serviciilor
de sănătate
• Acces universal
• Eficiență la nivel micro și macroeconomic
• Utilizarea corectă a veniturilor
• Solidaritate
• Caritate
• Libertate de a alege
Sistemul de sănătate se diferențiază
de furnizorii altor tipuri de servicii
prin:

• Proprietatea
• Modalități de finanțare
• Alocarea resurselor
• Modalități de plată
Liberalii – egalitatea șanselor, piața serviciilor de
sănătate nu poate fi lăsată liberă, medierea
grupurilor de interese, reponsabilitatea statului,
societății. Raționalizarea alocării resurselor.
Conservatorii – piața liberă, planificare-minimă,
intervenția statului-minimă. Sănătatea
-responsabilitatea individului. Statul are doar
obligația de supraveghere a respectării legii.
Radicalii –intervenție masivă a statului, planificare
centralizată, salariați, control asupra input/output
Clasificarea furnizorilor de
îngrijiri de sănătate
 Noțiuni privind evaluarea
economică
• Reprezintă un proces de comparare a
două sau mai multe alternative și analiza
costurilor, respectiv rezultatelor obținute;
• Sprijinirea luării deciziei, când trebuie să
alegi din mai multe alternative în condițiile
unor resurse limitate.
• Rezultate: efecte, beneficii, utilități / costuri
sau cantitatea și calitatea vieții.
 Evaluarea economică
• Efecte: schimbari fizice, sociale sau emotionale ale indivizilor
(numar de cazuri prevenite, numar de copii imunizati, numar de
persoane care s-au lasat de fumat, ani de viata castigati). Pot fi
masurate în unitati naturale sau fizice

• Beneficii: schimbări în utilizarea resurselor - Măsurate în unităţi

monetare Beneficiile pot fi directe sau indirecte* directe: evitarea
deceselor* indirecte: scăderea zilelor de absenteism

• Utilitati (exprimari subiective ale modificarilor in calitatea vietii unui

individ ca urmare a unui program sau actiune). Cel mai cunoscut
indicator este QALY (quality adjusted life years).
 Tehnici de evaluare economică
1. Analiza de minimizare a costurilor – cel mai simplu mod de evaluare
economică. EX. două programe implementate- Procedee chirurgicale,
unul cu internare de o zi, celălalt-internare continuă. Rezultatele
obținute sunt la fel, deci se va alege metoda care presupune un cost
mai mic.

2. Analiza cost-eficacitate- permite compararea mai multor alternative

care au aceleași obiective, dar în măsură diferită. Beneficiile trebuie să
se exprime în aceeași unitate de măsură. Ex. Compararea
consecințelor dializă-transplant rinichi, rezultat: nr ani câ știga ți. Calcul
se face pe cost pe unitate de efect (an de viață câștigat), doar
magnitudinea diferă la rezultat, aceeași unitate) –unitate unică,
naturală
 Tehnici de evaluare economică
3. Analiza cost-beneficiu – atât costurile cât și beneficiile
se exprimă în termeni monetari- val. monetară a
activității productive, costul absenteismului- valori
monetare - cât s-ar fi pierdut prin deces/boală și cât
costă spre ex. o intervenție (screening HTA versus
deces prematur sau imunizare gripă versus reducerea
zilelor de incapacitate)
Se exprimă prin raport cost/beneficii sau diferență beneficii-
costuri.
 Tehnici de evaluare economică

4. Analiza cost-utilitate
Consecințele intervențiilor sunt măsurate
prin utilitatea fiecăreia dintre ele.-
avantajul măsurării și din punct de vedere
al calității vieții postintervenție.
- Cel mai frecvent se folosesc QALY (quality
adjusted life years).
Organizarea sistemului de sănătate în România,
asigurări sociale de sănătate
 Încheierea contractului cu CAS
• Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul
2023(HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 mai 2023 pentru aprobarea
pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a
dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate)
• ORDIN nr. 1857/441/2023 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru
aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care
reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a
medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate
VĂ MULȚUMESC!