Marketingul este privit ca o filosofie de afaceri, care ghidează activitatea de la cercetarea

preferinţelor consumatorului, stabilirea sortimentului de produse şi a preţurilor pentru acestea,

asigurarea accesibilităţii şi promovarea, până la obţinerea de profit. Activitatea de marketing
poate fi privită ca o investiţie pe termen lung realizată de o companie sau organizaţie, care-i
va asigura acesteia succesul pe piaţă prin adaptarea la schimbările care apar.

Marketingul are o sferă largă de aplicare: de la întreprinderi comerciale la organizaţii nonprofit,

cuprinzând atât sectorul privat, cât şi cel public, de la afaceri mici la corporaţii de mari dimensiuni De
asemenea, marketingul se clasifică in doua categorii: marketingul clasic respectiv marketingul
activitatilor nelucrative.

Marketingul clasic are la baza cresterea profitului unei intreprinderi pentru a satisface nevoile
si asteptarile clintilor sai in vederea obtinerii unui profit. Markentingul activitatilor
nelucrative se defineste prin extinderea ariei de marketing in afara domeniului economic ce
vizeaza indeplinirea unor obiective sociale sau politice

In domeniul sanatatii, conceptul de marketing a fost introdus in scopul dezvoltarii serviciilor

medicale, ramura ce este de nelipsit in zilele actuale. Activitatea de marketing in domeniul
medical este in continua dezvoltare incercand sa tina pasul cu tehnologia si dorintele
pacientilor. Pacientii trebuie sa dispuna de servicii medicale de inalta calitate si cu personal
medical bine pregatit. Ca urmare, cadrele medicale prin actiunile lor, contribuie la
implementarea serviciilor de marketing in organizatie ceea ce duce la o crestere a satisfactiei
clientilor dar si a personalului.

Educația pentru sănătate reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității vieții, fiind, în

același timp, o alternativă pentru sănătate a populației oferită acesteia în scopul adoptării, în
anumite condiții, a unui anumit tip de comportament care să influențeze stilul de viață și,
implicit, să îmbunătățească starea de sănătate.

Daca este sa descriem sistemul de sanatate din Romania, abordam un subiect cu spectru larg
dar si unul sensibil. Vorbim despre multi pacienti bolnavi, cadre medicale insuficiente, unii
dintre ei alegand sa practice meseria in alta tara pentru un trai mai bun si cladiri vechi ce
gazduiesc spitalele care favorizează infecțiile intraspitalicești, ce au devenit, din nefericire, un
fenomen des întâlnit

Crearea sistemului de asigurări de sănătate a reprezentat o încercare de descentralizare a

activităţii Ministerului Sănătăţii şi a avut ca scop clarificarea rolului Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate (CNAS). Această încercare a eşuat, iar în final CNAS-ul a fost
subordonat Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice.

Deşi majoritatea românilor plătesc asigurări sociale, aceştia aleg totuşi să plece in strainatate
pentru a trata problemele de sanatate sau să plătească din buzunar o consultaţie la privat,
consultatie care nu este decontatat de CNAS ceea ce dovedeşte încrederea redusă pe care o au
în sistemul de stat. Cu alte cuvinte, organizatiile trebuie sa furnizeze servicii de buna calitate
si sa trateze pacientii astfel incat acestia sa se intoarca si a doua oara.
Calitatea unui serviciu medical este dată de diferenţa dintre aşteptările consumatorilor şi
percepţia serviciului medical după ce acesta a fost prestat. Astăzi, multe organizaţii medicale
recunosc faptul că prestarea unui serviciu de calitate este necesară pentru supravieţuire.

In prestarea serviciilor de sănătate trebuie să ţinem cont de modelul VIPI (Variabilitate,

Intangibilitate, Perisabilitate, Inseparabilitate), care prezintă caracteristicile specifice ce fac
diferenţa între bunuri şi servicii în ceea ce priveşte aplicarea marketingului.

Variabilitatea exprimă faptul că niciun serviciu nu poate fi prestat identic, în mod repetat.
Calitatea serviciului depinde de prestator, de timpul, locul şi circumstanţele prestării, precum
şi de participarea clientului De exemplu, un consult medical bine efectuat poate fi dat de
energia medicului, de capacitatea lui de concentrare şi de dispoziţie.

Perisabilitate serviciilor medicale consta in faptul ca acestea nu pot fi stocate si inventariate.

Această caracteristică poate fi un dezavantaj pentru prestator iar pentru a diminua efectul
acesteia este necesar să sincronizăm cererea şi oferta .

Intangibilitatea - spre deosebire de bunuri, serviciile nu pot fi văzute, gustate, simţite, auzite.
Din această cauză, pentru consumatori, ele sunt greu de imaginat şi de evaluat calitatea.
Serviciile pot fi evidentiate prin prezente fizice (personalul, ambianţa, designul ) şi trebuie
asigurată comunicarea (inclusiv prin promovare, relaţii publice, vânzare personală).

Inseparabilitatea se refera la prestarea şi consumul serviciului ce au loc simultan. Pentru a

putea aprecia un serviciu medical este necesară mai întai “consumarea” acestuia. De
asemenea, clienții trebuie să fie atenți la părțile vizibilie ale serviciului de sănătate, precum
atitudinea cadrelor medicale, echipamentele utilizate în timpul prestării serviciilor, prețurile
practicate și aspectul centrelor de sănătate.

Marketingul serviciilor medicale dispune de 3 componente de baza, acestea fiind:

marketingul intern

marketingul extern

marketingul interactiv

Marketingul intern se bazeaza pe relatia de cooperare dintre organizatie si prestatorul de

servicii. Pentru ca o organizație medicală să aibă succes pe piață trebuie să se utilizeze cele
mai bune strategii de marketing ce vizează personalul. Ca urmare,marketingul intern vizează
activități ca: angajarea și menținerea celor mai buni medici si nu numai ( asistenti medical si
personal auxiliar) oferirea posibilității de perfecționare profesională, precum și motivarea
financiară a acestora.

Marketingul extern dispune de oferta de servicii medicale, de doatarea cu echipamente

medicale si a personalului medical dedicat insatisfacerea nevoilor pacientilor.
Marketingul interactiv pune în evidență relația pacient – organizație de servicii medicale.
Succesul unei organizații medicale depinde de comunicarea pe care o are cu pacienții, fiind
foarte important ca un consumator să știe la cine să apeleze atunci când întâmpină probleme.

Marketingul poate fi aplicat atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Dacă în primul caz
regăsim o orientare preponderent comercială, în al doilea una mai mult socială. Deoarece
serviciile publice sunt finanţate, de regulă, prin contribuţia cetăţenilor, este 4 absolut normal
ca populaţia să solicite o gestionare cât mai transparentă şi mai eficientă a resurselor utilizate.
Directorii sunt responsabili de asocierile pozitive sau negative din mintea consumatorilor
referitor la instituţiile publice pe care le conduc, fapt pentru care ei ar trebui să fie cei care
promovează şi implementează marketingul ca o filosofie în activitate. În caz contrar, aceştia
pot pierde susţinerea publicului sau chiar pot provoca reacţii adverse (proteste, articole
negative în mass-media ş.a.). În cazul instituţiilor publice din domeniul sănătăţii ar fi bine ca
marketingul să fie „infiltrat” prin intermediul politicilor guvernamentale, ca o normă în
organizare, pentru a obţine „satisfacţie şi valoare pentru pacient”.

La ora actuala sistemul public de sanatate ramane principala optiune a romanilor deoarece
este gratuit si diponibil pentru toate categoriile sociale. Totodata numeroase studii arata
nemultumirea romanilor fata de sistemul de sanatate public privind nefinantarea si piedicile
primite de la conducere. Pacientii sunt descurajati de acest sistem, de neajunsurile acestuia,
tratamente costisitoate si poate uneori fara a avea un rezultat, lipsa de comunicare în relaţia
medic-pacient, prioritate la consultaţii în funcţie de resursele financiare şi a“relaţíilor”de care
dispun pacienţii şi confruntarea cu medici care sunt la rândul lor, descurajaţi de acest sistem.

Insa, majoritatea pacientilor prefera sa se trateze la un spital de stat aici vorbind din punct de
vedere financiar,costurile fiind suportate de stat pe cand la un spital privat cheltuielile nu mai
sunt decontate, costurile fiind suportate in totalitate de pacient.

In ciuda lipsurilor pe care le ofera spitalele de stat, exista totusi medici exceptionali si cadre
medicale dornice sa isi presteze profesia , si chiar aparatura de ultima generatie. Totodată,
finanțarea acestora este continuă, iar Ministerul Sănătății este într-o permanentă elaborare de
modalități care să imbunătățească acest sistem public de sanatate.

Sistemul de sănătate privat continuă să se dezvolte și extindă și acest lucru se întâmplă din
mai multe motive: timpul scurt așteptat de pacienți pentru a se consulta, servicii complete de
tratament și cazare confortabile pentru pacienți, eficacitatea serviciilor și echilibrarea cererii
cu oferta. Însă există și sectoare unde acesta este subdezvoltat, mai exact în mediul rural, în
principal datorită veniturilor mici ale populației și a cererii care este aproape inexistentă
pentru serviciile medicale private. Chiar daca sistemele private sunt intr-o continua dezvoltate
deoarece unii pacienti aleg sa se trateze intr-un sistem medical privat, putine spitale private
beneficiaza de o unitate de primiri urgenta disponibila 24h din 24h iar in situatiile critice
pacientii tratati la spital privat sunt transferati la spital de stat.

Cu alte cuvinte, sistemul privat nu poate fi o alternativă la sistemul public, iar sistemul public
nu este în concurenţă cu sistemul privat. Sistemul privat este un sistem complementar, care
are un domeniu restrâns de activitate, ce vine să decongestioneze sistemul public de o serie de
activităţi şi absoarbe un număr limitat de persoane. Indicat este ca legile si reglementările să
pună cele două componente ale sistemului în poziţii de egalitate, să stimuleze competiţia şi să
excludă concurenţa comercială.

Marketingul sanitar este un domeniu multidisciplinar din sfera sănătații publice. Acest domeniu de
marketing ne aduce la cunostiinta strategii de prevenție bazate pe știință, promovare și protejare a
sănătății pentru a ghida sistemul de cercetării din domeniul sănătății publice, al intervențiilor și
campaniilor de comunicare.

Unul dintre elementele care au extins sfera marketingului și în domeniul sanitar, a constat în faptul
ca mulți dintre pacienții instituțiilor sanitare nu au mai fost doar pacienți, ci au devenit consumatori
de servicii sanitare. Marketingul sanitar implică crearea, comunicarea și livrarea informartiilor
medicale utilizând strategii bazate pe consumator și știință, pentru a proteja și promova sănătatea
populațiilor din diverse zone. În ciuda alegerii termenului de marketing sanitar în detrimentul celui de
promovare a sănătății publice, nu trebuie ignorate elementele lor comune, cum ar fi: accentul pus pe
cunoașterea comportamentului oamenilorprecum si accentul pus pe schimbarea comportamentului
dăunător iar scopul final fiind binele social.

Specialiștii în domeniul sanitar lucrează continuu la dezvoltarea programelor școlare, la construirea

sistemelor medicale, la susținerea organizațiilor non-profit ce au ca misiune subiecte ce țin de
sănătatea populației de la prevenirea bolilor la tratamente si tratatera acestora .Conceptul de cultură
sanitară face parte din cel de cultură generală și include o serie de componente reprezentate de:
cunoștințe, opinii, interese, atitudini; deprinderi, obișnuințe, comportamente și conștiință; obiceiuri
și tradiții; prejudecăți si superstiții, concepțiile și practicile populației în domeniul sănătății.

Educația pentru sănătate contribuie la îmbunătățirea calității vieții, fiind, în același timp, o
alternativă pentru sănătate a populației oferită acesteia în scopul adoptării, în anumite condiții, a
unui anumit tip de comportament care să influențeze stilul de viață și, implicit, să îmbunătățească
starea de sănătate. Importanța marketingului în domeniul sanitar reprezinta un pilon care contribuie
la dezvoltarea economică a țării, contribuie la dezvoltarea socială și are un impact major în viața de zi
cu zi a populației. O populație sănătoasa, educată din punct de vedere sanitar, contribuie la creșterea
economică. Un sistem sanitar modern este dovada unei țări dezvoltate, care respectă bunele practici
din domeniu și care are rezultate pozitive în ceea ce privește campaniile sociale