MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

Str. Universității nr.16, 700115, Iași, România

www.umfiasi.ro

BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

1. Date despre program

1.1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GRIGORE T. POPA IAŞI
1.2. FACULTATEA DE FARMACIE/ DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE FARMACEUTICE II
1.3. DISCIPLINA: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ
1.4. DOMENIUL DE STUDII: SĂNĂTATE
1.5. CICLUL DE STUDII: LICENŢĂ
1.6. PROGRAMUL DE STUDII: FARMACIE LIMBA ROMÂNĂ

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei: BOTANICĂ FARMACEUTICĂ
2.2. Titularul activităţilor de curs: Conf. Univ. Dr. Bianca Ivănescu, Șef lucr. Dr. Cristina
Lungu,
2.3. Titularul activităţilor de seminar: Conf. Univ. Dr. Bianca Ivănescu, Șef lucr. Dr. Cristina
Lungu, Asist. Dr. Adina Grădinaru,
2.4. Anul de 2.5. Semestrul 2.6. Tipul de 2.7. Regimul Obligator
I 1/2 E1/E2
studiu evaluare disciplinei iu

3. Timpul total estimat (ore/semestru de activitate didactică)

3.1. Nr. ore pe 5 (sem. 1) din care: 3.2. 2 (sem. 1) 3.3. seminar/ 3 (sem. 1)
săptămână 5 (sem. 2) curs 2 (sem. 2) laborator 3 (sem. 2)
3.4. Total ore din planul 70 (sem. 1) din care: 3.5. 28 (sem. 1) 3.6. seminar/ 42 (sem. 1)
de învăţământ 70 (sem. 2) curs 28 (sem. 2) laborator 42 (sem. 2)
Distribuţia fondului de timp
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notiţe 45/35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 25/25
și pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolio și eseuri 30/15
Tutoriat 5/5
Examinări 5/5
Alte activităţi -
3.7. Total ore de studiu individual 105/80
3.8. Numărul de credite 7/6
3.9. Total ore pe semestru 175/150

FACULTATEA DE FARMACIE
+40 232 301 616 tel / +40 232 211 820 fax

pagina 1 din 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum
4.2. de competenţe
5. Condiţii
5.1. de desfășurare a cursului
5.2. de desfășurare a seminarului /
laboratorului
6. Competenţe specifice acumulate
Competenţe profesionale
(exprimate prin cunoștinţe
și abilităţi)
Competenţe transversale
(de rol, de dezvoltare
profesională, personale)
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice
acumulate)
7.1. Obiectivul general
7.2. Obiective specifice
Cunoştinţe minime de Biologie vegetală (liceu).
Noţiuni de limbă latină.
Laptop, videoproiector.
Microscop, cameră video cu sistem preluare
imagini, tablă, planşe desenate, plante
ierborizate, produse vegetale uscate, preparate
microscopice, lupe de cercetare,
stereomicroscop.
 Capacitatea de a folosi tehnici de microscopie în vederea
identificării speciilor de plante medicinale.
 Analiza şi controlul microscopic al substanţelor,
suplimentelor alimentare şi cosmeticelor de origine
vegetală.
 Abilitatea de a diferenţia speciile vegetale şi de a
recunoaşte cele mai importante plante de interes
farmaceutic.
 Consultanţa şi expertiza în domeniul suplimentelor
alimentare, medicamentelor şi cosmeticelor de origine
vegetală.
 Utilizarea noţiunilor în contexte noi.
 Utilizarea cunoştinţelor teoretice şi practice în rezolvarea
unor probleme specifice calificării profesionale.
 Abilităţi de comunicare orală şi scrisă specifică profesie.
 Rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor.
 Autonomie şi responsabilitate.
 Însuşirea unor cunoştinţe generale de citologie, histologie,
organografie vegetală, care vor fi utile în analiza şi controlul
microscopic al suplimentelor alimentare şi cosmeticelor care
includ produse de origine vegetală.
 Dobândirea de cunoştinţe referitoare la clasificarea regnului
vegetal, descrierea speciilor de plante cu valoare
terapeutică şi a familiilor din care fac parte.
 Dobândirea de abilităţi practice în tehnica microscopică.
 Realizarea de preparate microscopice.
 Identificarea elementelor microscopice specifice ce
caracterizează speciile medicinale.
 Recunoaşterea, identificarea şi diferenţierea plantelor
medicinale pe baza elementelor de morfologie specific.
 Cunoaşterea produselor vegetale furnizate de speciile
medicinale.
pagina 2 din 5
8. Conţinuturi
8.1. Curs Metode de predare Observaţii
1. Citologie vegetală. 7 ore
2. Histologie vegetală. 7 ore
3. Organografie (rădăcină, tulpină, 12 ore
frunză, organe de reproducere).
4. Plantele – sursă de medicament. 2 ore
5. Plante inferioare şi importanţa lor
3 ore
farmaceutică.
6. Încrengătura Pteridophyta,:
- Metode de comunicare orală
caractere generale şi descrierea
(prezentare, conversaţii, 3 ore
speciilor de importanţă
discuţii, dezbateri)
farmaceutică.
7. Încrengătura Pinophyta: caractere
generale şi descrierea speciilor de 3 ore
importanţă farmaceutică.
8. Încrengătura Magnoliophyta:
caractere generale şi descrierea
19 ore
speciilor de importanţă
farmaceutică.
Bibliografie
1. Palade M. Botanică farmaceutică. Vol. I. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
2. Palade M. Botanică farmaceutică. Vol. II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
3. Popovici L, Moruzi C, Toma I. Atlas botanic. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2002.
4. Raven PH, Evert RF, Eichorn SE. Biology of Plants. 7th Edition. Freeman and Co./Worth
Publish,New York, 2005.
5. Reece JB, Urry LA, Cain ML, Wasserman SA, Minorski PV, Jackson RB. Campbell Biology.
9th edition, Benjamin Cumings, 2011.
6. Simpson M. Plant Systematics 2-nd Edition, Academic Press, USA, 2010.
7. Tămaş M. Botanică farmaceutică. Vol. III. Editura Iuliu Haţieganu, Cluj Napoca, 1999.
8. Tiţă I. Botanică farmaceutică. Editura Sitech, Craiova, 2008.
9. Toma C, Rugină R. Anatomia plantelor medicinale. Atlas. Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1998.
8.2. Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Aparatură şi instrumentar, veselă
şi reactivi; microscopia optică,
3 ore
tehnica obţinerii secţiunilor în
material vegetal.
2. Citologie vegetală: observarea
unor constituenţi celulari; - Explicaţia 6 ore
diviziunea celulară. - Demonstraţia
3. Ţesuturi vegetale: meristematice, - Observarea independentă
protectoare, fundamentale, - Demonstraţia
9 ore
conducătoare, mecanice, - Învăţarea prin descoperire
secretoare. - Explicaţia
4. Organe vegetale: rădăcina,
tulpina, frunza, floarea, fructul şi
sămânţa – morfo-anatomie, 24 ore
localizarea principiilor active în
structura plantelor.

pagina 3 din 5
 5. Prezentarea principalelor grupe
taxonomice cu reprezentanţi lor 33 ore
medicinali. - Observarea independentă
6. Analize florale pentru principalele - Demonstraţia
grupe taxonomice la - Învăţarea prin descoperire 3 ore
Angisoperme. - Explicaţia
7. Determinarea şi ierborizarea
6 ore
plantelor medicinale
Bibliografie
1. Ivănescu B, Lungu C. Biologie vegetală farmaceutică. Caiet de lucrări practice. UMF Gr. T.
Popa, Iaşi, 2015.
2. Andrei M, Predan GMI. Practicum de morfologia şi anatomia plantelor. Editura Ştiinţelor
Agricole Bucureşti, 2003.
3. Antal DS. Practicum de biologie vegetală farmaceutică. Editura Mirton, Timişoara, 2009.
4. Ciocârlan V. Flora ilustrată a României. Editura Ceres, Bucureşti, 2000.
5. Crişan G, Ştefănescu C. Botanică farmaceutică – lucrări practice. Editura Iuliu Haţieganu,
Cluj Napoca, 2005.
6. Ghiuru E. Lucrări practice de botanică farmaceutică. Editura Gr. T. Popa, Iaşi, 1997.
7. Oroian S, Curticăpean M. Botanică farmaceutică. Îndrumător de lucrări practice. Vol. I.
Editura Ale, Tg. Mureş, 2009.
8. Palade M, Dinu M, Stamanichi M, Teodorescu CD. Botanică farmaceutică – lucrări practice.
Vol I. Editura Tehnoplast Company, Bucureşti, 2000.
9. Popovici L, Moruzi C, Toma I. Atlas botanic. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2002.
10. Sârbu I, Ştefan N, Oprea A. Plante vasculare din România. Determinator ilustrat de teren.
Editura Victor B Victor, Bucureşti, 2013.
11. Toma C, Rugină R. Anatomia plantelor medicinale. Atlas. Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1998.
12. Upton R, Graff A, Jolliffe G, Länger R, Williamson E. American Herbal Pharmacopoeia.
Botanical pharmacognosy – Microscopical characterization of botanical medicines. CRC
Press, New York, 2011.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor

comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori
reprezentativi din domeniul aferent programului
Informaţiile dobândite în cadrul disciplinei de Biologie vegetală pun bazele cunoaşterii plantelor
medicinale ce va continua la disciplina de Farmacognozie, furnizând elementele primare de
histo-anatomie vegetală pe care studentul le va folosi în anul III.
Deprinderea utilizării microscopului va fi aplicată la alte discipline din anii următori, dar şi în
practica profesională pentru farmaciştii ce vor lucra în laboratoare sau industrie.
Cunoştinţele de morfologie vegetală permit recunoaşterea şi identificarea pe teren a plantelor
medicinale sau a părţilor de plantă dintr-un produs vrac şi evitarea confuziilor.
Cunoaşterea denumirilor ştiinţifice a speciilor şi a produselor vegetale permite identificarea
rapidă a acestora pe prospecte, evitarea confuziilor şi o comunicare uşoară cu pacientul ce
solicită un produs de fitoterapie.

pagina 4 din 5
10. Evaluarea
Tip de activitate 10.1. Criterii de 10.2. Metode de 10.3. Pondere din nota
evaluare evaluare finală
10.4. Curs Însuşirea cunoştinţelor Examen final de
teoretice predate la semestru. 50%
curs.
10.5. Seminar / Activitatea pe Teste scrise, evaluare 10%
laborator parcursul semestrului. orală.
Însuşirea cunoştinţelor Examen practic de 40%
practice. evaluare finală a
activităţii.
Standard minim de performanţă: Promovare cu nota minimă 5

pagina 5 din 5