Specializarea: BIOLOGIE

PARTICULARITĂȚI MORFOLOGICE ALE

GRĂUNCIOARELOR DE POLEN PROVENITE DE LA SPECII
AUTOHTONE
Coordonator ştiinţific: Student:
Conf. univ. dr. Monica Liliana MARIAN Carmen RUS

BAIA MARE
2017
 CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................
Capitolul 1 Aspecte generale despre flora și vegetația județului Maramureș
1.1. Flora și vegetația...................................................................
1.1.1. Flora..................................................................................
1.1.2. Vegetația...........................................................................
Capitolul 2 Generalități referitoare la morfologia polenului
Capitolul 3 Aspecte de valorificare a polenului și a cunoștințelor despre polen
3.1. Importanța paleontologică..................................................
3.1.1. Tipuri principale ale polenului de gimnosperme...............
3.1.2. Descrierea polenului la angiosperme................................
3.2. Importanța alimentară și terapeutică..................................
3.3. Alergiile generate de polen.................................................
Capitolul 4 Studiul morfologiei polenului la specii de plante din flora
Maramureșului
4.1. Metoda de lucru................................................................
4.2. Speciile de plante analizate...............................................
4.3. Echipamente și materiale..................................................
Capitolul 5 Rezultate
Concluzii......................................................................................................
Bibliografie..................................................................................................
 INTRODUCERE
Polenul constituie elementul mascul al florii, fiind localizat în anterele
staminelor. Se prezintă sub formă de pulbere foarte fină şi foarte divers colorată, de la
un alb pur până la negru intens variind în funcţie de specie, dar de obicei polenul este
galben sau brun deschis. Culoarea granulelor de polen este dată de prezența în
compoziția lor a unor pigmenți naturali cum sunt flavonoidele și carotenoidele.
Există două tipuri de polenuri şi anume: polenuri anemofile şi polenuri
entomofile. Anemofil înseamnă “prieten al vântului”, deoarece plantele cu polen
anemofil sunt dependente de vânt pentru a-şi asigura fecundarea. În această categorie
se încadrează toate coniferele. Polenul entomofil se defineşte ca “prieten al insectelor”,
fiind foarte uşor de colectat de insecte, dar în special de albine.
În tocmai, pentru a avea loc polenizarea începând de la aspectul florilor care
au o inflorescență viu colorată pentru a atrage insectele, până și elementele de
ornamentație ale grăuncioarelor de polen sunt specifice fiecărui tip de polenizare în
parte.
Am ales sa abordez această temă, deoarece este mai puțin studiată la noi în
județ și chiar la nivel de țară, în comparație cu alte țări.
 Lucrarea de față cuprinde cinci capitole:

Capitolul 1 – sunt descrise aspectele generale despre flora și vegetația

județului Maramureș
Capitolul 2 – se referă le generalități cu privire la morfologia polenului
Capitolul 3 – valorifică aspectele polenului și a cunoștințelor despre polen, mai
are în vedere importanța paleontologică, importanța alimentară și terapeutică și
alergiile generate de polen
Capitolul 4 – are în evidență studiul morfologiei polenului la specii de plante
din flora Maramureșului
Capitolul 5 – face o analiză a rezultatelor bazate pe fotografii, tabele, imagini
etc.
Scopul lucrării este reprezentat de crearea unui instrument de lucru, necesar
pentru determinarea compoziţiei calitative ale polenului din diverse substrate sau
produse. Acest material poate contribui la analize calitative ale mierii, ceaiurilor
medicinale din flori, substratelor turboase etc.
 CAPITOLUL I
Aspecte generale despre flora și
vegetația județului Maramureș

Condițiile fito-istorice ale Maramureșului, determinate de poziția geografică,

structura geologică, clima, temperată, complexitatea geomorfologică zonală (diferența
de nivel de 2000 m, expozițiile diferite, marea amplitudine a înclinației versanților etc.),
de evoluția diferitelor tipuri de sol și de influențele antropozoogene, favorizează
dezvoltarea unei flore bogate și diversificate, precum și instalarea unui covor vegetal
variat, reprezentat prin numeroase asociații vegetale.
În zonă, există specii de plante aflate pe lista roșie a speciilor ocrotite de lege
(monumente ale naturii), cum sunt: angelica (Angelica archangelica), papucul doamnei
(Cypripedium calceolus), ghințura galbenă (Gentiana lutea), ghințura punctată (Gentiana
punctata), floarea de colț (Leontopodium alpinum) ș.a. (Ardelean, 2000).
Studiul își propune perfectarea tehnicii de evaluarea a polenului, identificarea
alergenilor din polen, evidențierea importanței polenului în alimentație și în terapii,
obţinerea unor date morfologice distinctive pe baza cărora să putem identifica
apartenenţa grăuncioarelor de polen la anumite specii.
 CAPITOLUL II
Generalități referitoare la morfologia polenului

În acest capitol sunt prezentate anumite generlități referitoare la

morfologia polenului.
“Monografia polenului florei din România” scrisă de Dr. Tarnavschi și
colab. 1981 este prima sinteză a cercetărilor românești asupra polenului actual și
constituie o importantă contribuție la studiul vegetației.
Medicina folosește datele de cercetare palinologică pentru găsirea căilor
de combatere a stărilor alergice, a polinozelor, care au o frecvență deosebită în
anotimpul când vegetația produce polenul ce se răspândește în atmosferă.
Pe măsura dezvoltării morfopalinologiei se remarcă folosirea unei
terminologii care, uneori, crează greutăți destul de însemnate în descrierea
morfologică unitară a granulelor de polen, ceea ce are drept consecință dificultăți
și în folosirea datelor morfopolinice. Astfel, s-a stabilit formularea unor termeni
acceptați.
 CAPITOLUL III
Aspecte de valorificare a polenului și a cunoștințelor despre polen

În acest capitol sunt descrise tipuri principale de polen la

gimnosperme si angiosperme.
Caracterele fundamentale morfo-structurale ale polenului de
gimnosperme permit împărțirea lui în 5 tipuri principale:
•Polen cu fisură triletă sau rectilinie
•Polen cu sulcusul (fisură)
•Polenul cu fisură și saci aeriferi
•Polen fără fisură, cu exină fină și netedă
•Polen fără fisură, cu un număr mare de coaste longitudinale
Pentru polenul de angiosperme în comparație cu cel de la
gimnosperme, s-a constatat o evoluție în ceea ce privesc caracterele morfo-
funcționale mai exact forma, conturul, dimensiunile și alcătuirea polenului,
având o mare varietate la nivelul diferitelor grupe sistematice.
Polenul având nenumărate beneficii, în general, este cunoscut ca
fiind unul dintre miracolele naturii și un aliment minune, deoarece are foarte
multe enzime, antioxidanți, vitamine și minerale, care sunt foarte hrănitoare
și ajută organismul în procesul de vindecare.
 Capitolul IV
Studiul morfologiei polenului la specii de plante din flora
Maramureșului

În general s-a utilizat material proaspăt colectat direct din flori din
diferite asociații vegetale cum ar fi pajiști și păduri.
Analizele s-au efectuat pe materialul proaspat inclus într-o picătură
de apă.
Pe o lamă s-a pus o picătură de apă și din antere s-a luat cu o pensă
granule de polen, iar peste preparat s-a pus lamela și s-a studiat la
microscopul optic.
Pentru a ne da seama de amplitudinea variaței formei exterioare și
a structurii sporodermei s-au efectuat și s-au examinat numeroase
preparate cu granule de polen pentru fiecare specie analizată.
Observațiile au fost efectuate la microscopul optic, iar fotografiile s-
au realizat cu ajutorul aparatului de fotografiat pe care microscopul îl are în
dotare.
 Capitolul V
Rezultate

Polenul analizat provine de la diferite specii de plante prelevate din

arealul municipiului Baia Mare. Aceste exemplare fac parte din flora spontană
din diferitele habitate ale orașului, probele fiind prelevate în perioada de
vegetație a plantelor. Printre aceste specii se numara:
•Philadelphus coronarius
•Ranunculus repens
•Lychnis flos-cuculi
•Heracleum sphondylium
•Taraxacum officinale
•Tulipa Praecox
•Lilium regale
•Crocus vernus
•Tussilago farfara
•Viola odorata etc.
Polenul din florile selectate s-a pregătit pentru analiza microscopică,
iar măsurătorile s-au făcut cu scala micrometrului ocular. Pozele preparatelor
au fost făcute cu obiectivul de 10 și respective 40.
Fotografiile microscopice ale grăucnioarelor de polen de la speciile selectate sunt
prezentate în Fig. 1-20 iar caracteristicile morfologice în Tabelul 1.

Fig. 2 Philadelphus coronarius

Fig. 1 Philadelphus coronarius (foto original)
(foto original)
Fig. 3 și 4 Ranunculus repens (foto
original)
 Fig. 7 și 8 Heracleum sphondylium (foto original)

Fig. 5 și 6 Lychnis flos-cuculi (foto original)

Fig. 9 Taraxacum officinale obiectiv 10x Fig. 10 Taraxacum officinale
(foto original) obiectiv 40x (foto original)

Fig. 11 și 12 Tulipa Praecox

(foto original)
Fig. 13 Lilium regale Fig. 14 Lilium regale
Obiectiv 10x (foto original) obiectiv 40x (foto original)

Fig. 15 și 16 Crocus vernus (foto original)

 Fig. 18 Tussilago farfara
Fig. 17 Tussilago farfara
Obiectiv 40x (foto original)
Obiectiv 10x (foto original)

Fig. 19 și 20 Viola odorata (foto original)

Tab. 1 caracteristici morfologice
Nr. crt. Specia Denumire Dimensiune Dimensiune Forma
populară (μm) (mm
1. Philadelphus Lămâiță 1,2 0,012 Sferic neregulat
coronarius
2. Ranunculus Piciorul 2,3 0,023 Sferică
repens cocoșului
3. Lychnis flos- Floarea 2,2 0,022 Sferică
cuculi cucului
4. Heracleum Brânca ursului 1,3x2,1 0,013x0,0 Bastonaș
sphondylium 21
5. Taraxacum Păpădie 1,6 0,016 Sferică cu
officinale proeminențe
6. Tulipa Praecox Lalea roșie 2,8 0,028 Sferică neregulată
7. Lilium regale Crin imperial 3,7 0,037 Oval (asemănător
boabei de cafea)

8. Crocus vernus Brândușă de 2,1 0,021 Sferică

primăvară
9. Tussilago farfara Podbal 1,7 0,017 Sferică cu
proeminențe
10. Viola odorata Toporași 1,9 0,019 Sferică neregulat
 Concluzii
S-a observat că fiecare specie în parte are polenul de forme
diferite: sferic, oval, cu proeminențe etc. Mărimile variind și ele de
asemenea. În unele imagini cum ar fi cea de la specia de lalea (Fig 11 și
12) se poate observă cum membrana externă care se numește exină se
dezorganizează iar porii sunt pregătiți să iasă, iar în imaginea cu
preparatul de la toporași (Fig. 19 și 20) se poate observă cu ușurință
cum exina a crăpat și porii ies inafară.
Bibliografie

• Ardelean G., Bereș I., 2000 – Fauna de

vertebrate a Maramureșului
• Dragastan O., Petrescu J., Olaru L., 1980-
Palinologie
• Caillas A., 2000 - Polenul
• Mărghitaș L., 2005 - Albinele și produsele lor
• ***http://www.bioweb.lu/Pollen/Bestemmun
g_porat.htm
• ***http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2014/
margaoan.pdf
• ***http://mepopa.com/Pdfs/Palinologie.pdf
• ***https://scholar.google.ro/scholar?q=polle
n+of+crocus&hl=ro&as_sdt=0&as_vis=1&oi=s
cholart&sa=X&ved=0ahUKEwjn5K6r3sLTAhXB
OBQKHawrByoQgQMIIzAA