Sunteți pe pagina 1din 21

FARMACOGNOZIA – ŞTIINŢA PLANTELELOR ŞI PRODUSELE

VEGETALE MEDICINALE

Obiectivul general cunoaşterea şi înţelegerea scopului, obiectului şi


metodelor de studiu ale farmacognoziei ca ştiinţă
farmaceutică

de la medicaţia întâmplătoare, apoi empirică, până la


ştiinţă modernă.
The word pharmacognosy consists of two Greek words, which mean drug and knowledge. In this
field of science, researcher deals with the secondary metabolites found in many plants, animals,
and microbial natural sources, for example, plant leaves, seeds, fruits, stem, roots, rhizosphere,
herbs, spices, fungus, algae, corals, star fishes, jelly fishes, sponges, sea cucumber, sea urchins,
sea weeds, snakes venom, frogs
skin, cockroaches, and many more.
The American Society of Pharmacognosy (ASP) defines it as “the study of the physical, chemical,
biochemical and biological properties of drugs, drug substances, or potential drugs or drug
substances of natural origin as well as the
search for new drugs from different natural sources” [1]. Most of the countries in South-East Asia
Region of the WHO (World Health Organization) have a heritage of traditional medicine system.
According to the recent WHO report, about 80% of world population is still using natural product for
their primary healthcare needs.
Pharmacognosy can provide safe and effective drugs in combination with modern medicine
system.
II. Compoziţia chimică a plantei şi semnificaţia acesteia pentru farmaceutică,
medicină, cosmetica,aromoterapie

trecerea de la utilizarea întâmplătoare şi empirică a produselor vegetale în medicină la


utilizarea ştiinţifică bazată pe descoperirea compoziţiei chimice a plantei şi elaborarea
conceptului de „principiu activ”.

compoziţiei chimice a plantei ca sursă de principii biologic, farmacologic şi


terapeutic active

biosinteza principiilor active în plantă, cunoştinţe care au un rol decisiv în crearea noilor
soiuri de plante medicinale, şi mai nou, în obţinerea produselor vegetale şi a
principiilor active din celulele şi ţesuturile organelor plantelor medicinale.
Produsele vegetale: surse, obţinere, destinaţie şi clasificare

sursele de obţinere ale produselor vegetale cu destinaţie farmaco-medicinală şi cosmetică.


Alături de sursele tradiţionale – flora spontană şi plantele medicinale cultivate, sunt
prezentate ca surse de produse vegetale calusurile vegetale, reziduurile vegetale
agroindustriale, plantele alimentare şi tehnice

procedeelor de obţinere a unui produs vegetal medicinal calitativ, impactul factorilor de


mediu şi al condiţiilor de procesare asupra calităţii produsului, criteriile şi principiile de
clasificare a produselor vegetale medicinale
Standardizarea, recepţionarea, controlul calităţii şi conservarea produselor
vegetale.

esenţa standardizării şi documenaţia de normare a produsului vegetal medicinal,


consecutivitata şi metodele de prelevare a probelor pentru examinarea merceologică şi
analizele farmacognostice, şi principiile controlului calităţii produsului vegetal medicinal
Definiţia şi domeniile de competenţă ale farmacognoziei

farmaceutica, fiind preocupată de producerea medicamentelor, utilizează mai multe


materii prime, inclusiv, naturale: minerală, organică, vegetală, zoologică şi dintre cele
produse de om: compuşi sintetici, semisintetici.

Farmacognozia – ştiinţă de profil farmaceutic, fundamental-aplicativă şi integrativă,


care studiază materiile prime biologice, în special cele vegetale şi mai puţin
animale, cu conţinut de substanţe biologic active, utilizate pentru obţinerea unor
produse farmaceutice sau a unor constituenţi chimici, în scopul transformării acestora
în medicamente.
Farmacognozia este cea mai veche ştiinţă farmaceutică care impreuna cu
chimia farmaceutică,
tehnologia medicamentelor şi
managementul farmaceutic
Una din primele lucrări de farmacognozie, în accepţiunea modernă a acestei ştiinţe, adică
preocupată de studierea multilaterală a produselor vegetale medicinale, a fost Istoria
drogurilor de origine vegetală publicată în 1874 la Londra de Friedrich August Fluckiger
(1828-1894)

Materia Medica atribuită domeniului de marele naturalist grec Dioscorides (50-100 d.Hr.), în
remarcabila sa lucrare cu numirea latină De Mate-ria Medica (Despre materia medicală)
apărută în anul 78 (d.Hr.)
Lucrarea în cinci volume descrie mai multe medicamente
ca fiind eficiente în tratarea diferitelor boli. Sunt descrise
în jur de 600 de plante, minerale, animale și circa 1000 de
medicamente care pot fi obținute din acestea

referă la uleiurile plantelor aromatice, și unguente realizate din acestea.


Acestea includ nucșoara, valeriana, scortișoara, hameiul, terebentină,
rășină de pin, gutuiul, mărul, piersicul, caisul, lămâiul, părul , prunul și
multe altele

Dioscoride a organizat diferitele substanțe după anumite similitudini, cum ar


fi plante aromatice, sau viță de vie; aceste diviziuni nu corespund
clasificărilor moderne. În opinia lui David Sutton gruparea a fost făcută pe
baza efectelor asupra corpului uman
Obiectivele farmacognoziei ca ştiinţă
1. Obiectivul general al farmacognoziei este acumularea, extinderea şi aprofundarea continuă a cunoştinţe-
lor despre produsele vegetale şi unele produse animale ca materie primă pentru pro-ducerea preparatelor
fitoterapeutice şi farmaceutice

2. Studierea plantelor medicinale ca surse de substanţe biologic active şi specii producătoare de produse
vegetale medicinale

3. Studierea principiilor active şi a metodelor, procedeelor şi tehnicior de obţi-nere a produselor vegetale.

4. Căutarea, identificarea şi descrierea unor noi produse vegetale.


Cateva exemple de compusi naturali cu aplicabilitate medicala

1. Parasimpatoliticele sunt medicamente care împiedică efectele stimulării sistemului nervos


parasimpatic şi ale parasimpatomimeticelor la nivelul receptorilor muscarinici. Se clasifică în
substanţe naturale, semisintetice şi sintetice

Parasimpatoliticele naturale sunt atropina şi scopolamina, alcaloizi din frunzele de Atropa


Belladona (mătrăguna), Hyosciamus niger (măselariţa) şi Datura stamonium (laur, ciumăfaie).
Atropina este principalul alcaloid din Atropa Belladonna.

Cocaina este un alcaloid natural, extras din frunzele arbustului Erythroxylon coca, cu structură
esterică (benzoat de metil-ecgonină).Se utilizează sub formă de sare clorhidrică (Cocaini
hydrochloridum).Se absoarbe bine prin mucoase, nu însă prin pielea intactă.Se caracterizează
prin acţiunea anestezică locală, simpatomimetică şi central excitantă.

Analgezicele opioide reprezintă o familie de compuşi care sunt: derivaţi naturali ai opiului
(derivaţii fenantrenici: morfină, codeină)
Codeina este metilmorfina, un alcaloid natural. Are efect antitusiv, analgezic (de intensitate medie) şi antidiareic. Se
indică în tuse iritativă neproductivă, dureri de intensitate moderată (în asociere cu ASA sau alt analgezic-antipiretic),
diaree acută

Lincomicina este un antibiotic natural


Peptidele antimicrobiene din veninul de albine
https://www.youtube.com/watch?v=We_DLAJY1yE

https://www.youtube.com/watch?v=rUsd2-dxmyc

S-ar putea să vă placă și