СENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“Raisa Pacalo”

Unitatea de curs
FARMACOGNOZIA

Unitatea de învățare:
PARTEA GENERALĂ

Diaconu Ana, profesor la unitatea de curs Farmacognozie

Grad didactic II,
categorie superioară în farmacie
 Planul lecției
Introducerea
Istoricul Farmacognoziei
Continutul si sarcinile farmacognoziei
Interdependenta cu alte discipline
Compozitia chimica a plantelor
Obţinerea produselor naturale
Recoltarea
Colectarea
Sortarea
Transportul
Stabilizarea
Uscarea
Ambalarea si marcarea
Depozitarea şi conservarea
Ocrotirea plantelor medicinale din flora spontana
 Introducere
Studiul complex al produselor medicinale naturale:
• vegetale
• animale

Podusele medicinale naturale se foloseau in:

• farmacie - preparate galenice: infuzie, tincturi, extracte
• industrie - medicamente: atropina, papaverina, digoxina, colchicina
Termenul:
• pharmacon – remediu, medicament
• gnosis – cunoastere
1815 – C. A. Seydler – “Analecta Pharmacognostica” – stiinta cunoasterii si recunoasterii
produselor medicamentoase
78 e.n. – Dioscoride – “Materia medica” – materiale medicamentoase, sinonim cu substante si
produse naturale
 Istoricul Farmacognoziei

Antichitate:
• Se cunosteau 12.000 de specii
medicinale
Mesopotania
• tăbliţe de lut din (Ninive)
• cultivau macul (2700îen), menta
(1200îen)
Egipt
• • papirusuri - (Ebers, 1550 îen):
200 plante: ricin,coriandru
India:
• piper, arborele de stricnina
China
• Primul tratat de farmacologie
chinezesc: 365 de plante
• Anestezia cu plante (inhalari de
maselarita, canepa)
 Istoricul Farmacognoziei
Grecia
• Hipocrate (460-374ien):
– “Corpus Hippocraticum” 236
plante
– Medicina rationala: rolul naturii
in vindecarea bolilor, medicului
revenindu-i sarcina de a ajuta
natura
• Theophrast (372-287ien)
( parintele botanicii a cercetat
peste 500 specii de plante).
- “Historia Plantarum”
• Dioscoride (50-100 ien)
- “Materia Medica (De Universa
Medica)” – 600 plante
Roma
• Plinius cel Batran
– Naturalis historia in 37 de volume
• Galenus (131-200, a trait la
Roma) (Parintele Galenicii
• – 473 medicamente vegetale)
Evul Mediu
– perioada de destrămare a
Imperiului Roman (perioadă
de magie şi ignoranţă)
– perioada supremaţiei
arabe:Rhazes, Avicenna,
Averrhoes , Mesue.
– prima farmacie: 840, Bagdad
secolul XV (Renaştere)
- perioada ştiinţifică: se pun
bazele chimioterapiei
- apare primul microscop
- Paracelsus (1493-1541,
chimia aplicată in
fitoterapie)
- quinta essentia (o mică parte
din plantă este activă
- arcanum – in cantitate de 1 g
in 20 kg plantă) =
principiu activ
 Istoricul Farmacognoziei
Secolul XVI-XVIII
– izolarea unor principii active
• acizi organici (C.W.Scheele),
alcaloizi, vitamine
– 1753 – Linné:- sistemul de
clasificare al plantelor
(6000 plante)
• “Genera Plantarum”
• “Species Plantarum”
Secolul XIX
• morfina (Derosne,
Seturner, 1806)
• chinina (Pelletier,
Caventou, 1820)
• hiosciamina (Geiger, Hessé,
1833)
• digitalina (Nativelle, 1869)
Secolul XX:
• elucidarea biosintezei (izotopi
radioactivi)
• introducerea în cultură a unor
plante medicinale
• culturi de celule şi ţesuturi pe
medii sintetice
• cercetări farmacodinamice (s-au
testat substanţele izolate,
extractul): fitocomplex
In prezent:
Industria farmaceutică:
• 45% din medicamente sunt
obţinute din plante
• Populaţia globului: 80-85%
remedii tradiţionale
• 200.000 de specii de plante
medicinale şi aromatice (230
frecvent)
• 20.000 plante cercetate de om
(1100 – după alte aprecieri)
• 250 specii – pentru izolare de
substanţe pure.
Continutul si sarcinile farmacognoziei
Farmacognozia - stiinta care se ocupa cu studierea
produselor natirale atit de origine vagetala cit si animala,
care sunt utilizate ori direct ca medicament, ori ca sursa a
materiei prime pentru confectionarea medicamentelor.

determinarea normarea si
resurselor de standardizarea
plante produselor
medicinale. vegetale.

studierea plantelor descoperirea

medicinale ca noilor remedii de
surse de substante origine vegetala
in scopul
farmacologic
active.
Obiectul elaborarii mai
de eficiente.
studiu:
Interdependența cu alte discipline
Interdependența cu alte discipline
Principale Secundare
Farmacologie Chimia fizica

Chimia coloidala
Chimie farmaceutica

Chimia organica
Tehnologia produselor
medicamentoase
Chimia anorganica

Chimia analitica

Fizica

Botanica
Fiziologia si morfologia
vegetala
Farmacodinamie

Toxicologie
 Compoziția chimică
Organismul vegetal este foarte complex si complicat dupa structura lui, in organisme
vegetale se afla 21 de elemente chimice,dintre care:
• 16 (H, C, N, O, P, S, Na, K, Ca, Cl, Mn, Fe, Co, Cu, Zn, Mg) se intalnesc in toate
sistemele vii
• 5 - B, AI, V, Mo, I - numai la cateva specii
Cei mai simpli compusi anorganici (CO,, H,0, NO,, S04'2 si P04'3) fumizeaza plantei 6
elemente de baza - C, H, O, N, S si P, din care se fonneaza majoritatea compusilor
tesuturilor: albumine, acizi nucleinici, glucide, lipide etc. Pe baza substantelor simple in
plante se sintetizeaza compusi, care la prima privire n-ar avea pentru plante nici o
insemnatate liinctionala. Asa compusi secundaii sunt terpenoidele, alcaloizii, compusii
fenolici in diverse forme etc.
• Metaboliti primari
• Albumine
• Glucide
• Lipide
• Fermenti
• Vitamine
• Acizi organici
• Substante minerale
• Metaboliti secundari
Obţinerea produselor naturale
Etapele obtinerii produsului vegetal:

recoltare
colectare
sortare
decorticare
stabilizarea
uscare
ambalare şi marcare
depozitare
 Recoltare
Prima operaţie de obţinere a unui produs natural
Ce trebuie să cunoaştem?
• cunoaşterea corectă a plantelor medicinale
• cunoaşterea părţii de plantă ce prezintă produsul natural
• perioada, momentul recoltării = conţinut maxim in
principii active - studii de dinamică de acumulare a
principiilor active:
• Datura innoxia: alcaloizi / inceputul infloririi, inflorire,
inceputul fructificării (scopolamină / hiosciamină↑)
• Digitalis lanata: modificări in compoziţia amestecului de
glicozide
Conţinutul în principii active depinde de:
• vârstă (Chinae cortex, Eucalypti folium)
• perioada de vegetaţie: Chamomilla recutita – florile
ligulate sunt dispuse orizontal
• zona geografică (altitudine, longitudine, latitudine)
• ora zilei: Digitalis lanata: 11-14oo
 Recoltare
Ce recoltam?
• rhizomata, radices, bulbus, tuber,gemmae, cortex, lignum,
folium,flores, herba, fructus, semena
Regula
• organele subterane: toamna (primavara)
• partile aerine: in timpul infloririi
• fructele si semintele: maturare
Recoltarea organelor subterane: rhizoma, radix, bulbus,
tubera
• mecanizat. (in culturi)
• nemecanizata (sapa, cazma)
• toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie (primavara, inainte de
frunze)
• plantele bienale: sfar.itul 1 an de vegetatie sau in prim.vara
anului 2
• plantele erbacee vivace: dup. 2-3 ani (radacini nelignificate):
Althaea officinalis, Atropa belladonna,
Valeriana officinalis
• Alte specii: 4-5 ani: Rheum palmatum, Panax ginseng
 Recoltare
Recoltarea mugurilor foliari (gemmae, turiones)
• primăvara, inainte de deschidere
• manual (Populi gemmae)
• tăierea ramurilor de pe care se scutură, după uscare (Betulae gemmae)
Recoltarea lemnului (lignum)
• fragmentul după decojire
• primăvara, de pe ramurile tulpinilor sau rădăcini
Recoltarea scoarţelor (cortex)
• cortex - totalitatea ţesuturilor externe cuprinse intre suber şi cambiu, de pe
ramurile tulpinilor de 3-4 ani sau de pe rădăcini
• martie-mai: începe circulaţia sevei se fac incizii circulare (până la cambiu)
la 20-30 cm depărtare una de aIta, se unesc printr-o incizie verticală şi se
desprind cu lama
• scoarta de pe radacini - se sacrifica planta (Berberis vulgaris)
Recoltarea frunzelor (folium)
• pe timp frumos, inainte de inflorire, la maturitate
• plante bienale (Digitalis purpurea, Cynara scolymus) frunzele rozetei bazale
dezvoltat. in primul an de vegetatie.
• Atropa belladonna - in timpul infloririi
• Convallaria majalis - cu dou. s.pt.mani inainte de inflorire
• sanatoase, cu sau fara petiol
• Mentha piperita -partea aeriană, după uscare se separă frunzele
 Recoltare
Recoltarea florilor (flos)
Flori:
• boboci: Sophora japonica, Eugenia caryophyllus, Citrus aurantium
• la maturitate: Chamomilla recutita
• după inflorire: Althaea rosea
• corole: Verbascum sp., Papaver rhoeas
InfIorescenţe:
• florile fără receptacul: Tagetes patula, Calendula officinalis
• întreaga inflorescenţă - 50% din flori s-au deschis: Tilia sp., Sambucus nigra
• manual: Verbascum, Papaver
• cu pieptene special (Chamomilla recutita)
• se adună în coşuri de nuiele, simple sau captuşite cu hârtie
Recoltarea p.r.ilor aerine (herba)
• la inceputul infloririi
• la deplina maturitate a florii
• prin taiere (secerare, cosire)
• fara parti lignificate

Recoltarea fructelor (fructus)

imature:
• Citrus medica, Papaver somniferum
inainte de coacere, pentru prevenirea pierderilor prin scuturare:
• Carum carvi, Coriandrum sativum, Foeniculum vulgare
completa maturitate:
• Vaccinium myrtillus
• manual sau mecanizat
 Recoltare
Recoltarea seminţelor (semen)
• Maturitate
Recoltarea din flora spontana (colectare)
Numai de catre specialisti
Substituiri posibile:
• Chamomilla recutita cu Matricaria inodora, Anthemis
arvensis (produse inactive)
!!! Accidente posibile:
• Plantago lanceolata cu Digitalis lanata (frunzele)
• Althaea officinalis cu Atropa belladonna (radacinile)
• Pimpinella anisum cu Conium maculatum (fructele)
 Sortarea
• indepartarea impuritatilor mecanice (pamant,
nisip, pietris)
• indepartarea impuritatilor din planta (alte organe
decat cele care reprezinta produsul, parti ale
produsului brunificate,lignificate, contaminate de
agenti daunatori)
• indepartarea impuritatilor straine de planta
producatoare
• Exemple:
– imediat dupa recoltare: se indeparteaza varfurile
vegetative, radicelele, partile alterate
• Menthae herba: se pastreaza frunzele
• Hyperici herba: se pastreaza varfurile inflorite
• Myrtilli fructus: metoda plan inclinat
 Transportul
Proaspăt recoltate – reguli:
• Nu se vor aşeza direct pe pămant
(impurificare,poluare)
• Nu se vor aşeza in grămezi (supraincălzire –
degradări termochimice)
• Se aşează in straturi subţiri
• Se recomandă folosirea sacilor de canepă,
coşuri, lăzi căptuşite cu hartie
• Nu, in saci din folie de polietilenă
Fructele zemoase:
– in lăzi scunde,
– in straturi de 10-15 cm
 Decorticarea
Indepărtarea ţesuturilor externe: suber + parte din parenchimul
cortical (cuţite)
• mundat (1x)
• bismundat (2x)
! A nu se confunda:
– cu operaţia de obţinere a scoarţelor (suber + parenchim
cortical + liberian)
• Althaeae radix mundata
• Liquiritiae radix mundata
Conditionare (fasonare):
– asigurarea unei forme, marimi si aspect (pe produs uscat)
Exceptie:
– organele subterane
– Cu L=25-30 cm si diametrul 2 cm, pentru a putea fi uscate
mai usor, se taie in segmente mai mici (L=15-25 cm). Se
conditioneaza mai usor crude decat uscate
 Stabilizarea
Oprirea (distrugerea) activitatii enzimelor din produse vegetale
proaspete prin:
• coagularea
• precipitarea partii proteice
Dupa recoltare, odata cu decompensarea echilibrului vital,
incep procesele de degradare biologica a principiilor active
sau a substantelor de rezerva. Au loc reactii (catalizate de
enzime) de:
• hidroliza (heterozide, eteri, esteri)
• oxidare
• polimerizare
Se obtin:
• compusi mai putin activi (glicozide cardiotonice primare sunt
mai active decat cele secundare rezultate prin hidroliza
enzimatica)
• compusi inactivi: alcaloizii esteri prin hidroliza trec in alcamine.
 Uscarea
Procesul de indepartare a apei din produsul proaspat recoltat (45-
95% ap.) se realizeaza imediat dupa sortare (stabilizare,
fermentatie)
Fiind ca un mijloc de oprire a proceselor fermentative
Procedee de uscare:
• natural;
• artificial;
• in vid;
• Liofilizarea;

Prin uscare :
• Se blocheaza actiunea enzimelor, mucegaiurilor;
• se pastreaza culoarea;
• se reduce volumul;
• se reduce greutatea;
• Se realizeaza o buna conservare.
 Uscarea
Uscarea naturală se realizeaza:
• In aer liber: soare, umbră
• Pe prelate, rame stivuite (60-80 cm de sol) in: şoproane, hambare, poduri sau
incăperi amenajate special (curate, bine podite, ventilate, acoperite cu tablă
sau ţiglă)
• In compartimente separate - plantele puternic mirositoare sau toxice ;
• la soare: organele subterane, scoarţele, fructele,seminţele, florile albe
• la umbră (nu la soare !): frunzele, părţile aeriene, florile colorate
• Pe o durata de :
- Flori,frunze - 3-8 zile vara / 8-15 zile primavara şi toamna ;
- Rădăcini- 4-35 zile vara / 21-60 zile primavara şi toamna.

Uscarea artificială se realizeaza:

• In spaţii închise (uscătorii) cu dispozitive fixe sau mobile (pentru depozitarea
materialului)
• Pe o durata de: 2-6 ore,
• La temperaturi 30-35°C (plante cu uleiuri volatile), 40-50°C, 60-70°C (rar).
 Uscarea
Uscarea in vid se realizeaza:
• in etuve de fontă cu pereţii rezistenţi + pompe de
vid pentru produse cu ulei volatil
• incălzirea se realizează electric sau cu raze
infraroşii – Cinnamomi cortex, Cacao semen,
Theae folium
Liofilizarea :
• Reprezint îndepărtarea apei prin congelare (-20°C)
urmată de sublimarea cristalelor de gheaţă formate
prin încalzire treptată (+10,+20°C), sub presiune
scăzută
• Reprezinta un procedeu laborios, costisitor
• Se utilizeaza pentru obţinerea de produse
opoterapice (laptişor de matcă, plasmă, hormoni)
sau conservarea unor suşe de bacterii sau ciuperci
Ambalarea și marcarea
Condiţii de ambalare:
• Ambalaje:
- saci de iută: rădăcini, muguri, flori, frunze, fructe, seminţe, scoarţe -
produse întregi sau concise
- saci sau pungi de hârtie: muguri, flori, frunze, fructe, seminţe -
produse concise, pulverizate
- saci de polietilenă, cutii de tablă captuşite cu hârtie:produsele sensibile
la umiditate (Digitalis purpureae folium, Secale cornutum, gume)
- lăzi de lemn căptuşite cu hârtie: produse cu uleiuri volatile, balsamuri
• Capacitatea (destinaţia produselor):
- 50 - 100 kg pentru uz industrial şi depozite
- 10 - 100 g pentru consumul în farmacie

Se marcheaza (eticheteaza):
• denumirea si adresa intreprinderii furnizoare
• denumirea produsului (latina si romana)
• numarul lotului
• greutatea bruta si neta
• documentul de reglementare a calitatii (farmacopee, norme
interne)
• stampila producatorului
• semn avertizor (craniu)
Depozitarea și conservarea
Depozitarea se realizeaza:
• in camere sau depozite special amenajate: curate,
aerisite, uscate, cu umiditate constanta,
racoroase, iluminate indirect, ferite de agenti
daunatori (rozatoare, insecte)
• in ambalajele etichetate, asezate pe gratare sau
stelaje de lemn
Nu se depoziteaza in acelasi loc:
- produsele lipsite de miros cu cele puternic
mirositoare
- produsele anodine cu cele toxice (puternic active)
- nu se folosesc solventi sau substante care emana
vapori cu miros dezagreabil (benzina, petrol,
naftalina)
Ocrotirea plantelor din flora
spontană
Ocrotirea plantelor include:
• Pastrarea
• Intretinearea
• Dezvoltarea
• Ocrotirea corespunzatoare
• Ingrijirea
• Recoltarea rationala
• Formarea conditiilor
• Ingradirea
• Preintimpinarea disparitiei
• Inmultirea
• Culegerea informata si adecvata
• Culegerea partiala
• Supravegherea permanenta