Revista Albanezul Cu DR - Leoveanu T.ionut Horia

Fondat de Nicolae Nacio (1888) Serie nou (1993)
Periodic al Uniunii Culturale a Albanezilor din Romnia

Periodik i Bashksis Kulturore t Shqiptarve t Rumanis
Revista Albanezul - Shqiptari - Bukuresht, - Nr. 12 - 2013

Director: Dr. Gelcu Maksutovici Redactor ef: Baki Ymeri
Drd. Ionu Horia Leoveanu
ISSN 1221-6925 Revista Albanezul cu spitalele din Romnia

Bucureti (Nr. 12-2013) Bukuresht
1
Revista Albanezul (Nr. 11) Bucureti, 2013
1
Revista Shqiptari (Nr. 11) Bukuresht, 2013
Drd. dr. Leoveanu T. Ionu Horia

(Facultatea de Medicina General Iuliu
Haieganu, Cluj Napoca)
Eforia spialelor civile
Eforia Spitalelor Civile a fost o organizatie fr scop

lucrativ care administra spitalele n Muntenia si Moldova. Ea a
fost fondat de generalul Pavel Kiseliov n 1832 si a
supravietuit pn n 1948, cnd a fost desfiintat de autorittile
comuniste. Decretul de fondare din 2 aprilie 1832 atribuia
Eforiei doar administratia celor trei mari spitale bucurestene ale
timpului, Coltea, Pantelimon si Filantropia. n timp, Eforia a
devenit administratia tuturor spitalelor de stat din far.
La 2 octobmrie 1864, autoritatea asupra bugetului
Eforiei a fost transferat la Camera Deputatilor. Bugetul era pus
n aplicare de guvern si controlat de Curtea de Conturi, desi n
mare parte sursele de venituri erau donatiile private. Eforia
nfiinteaz noi spitale n Bucuresti si n provincie, noi sanatorii,
scoli medicale. Actuala statiune Eforie Nord a nceput existenta
ca sanatoriu al Eforiei Spitalelor Civile.
Pentru finantarea spitalelor, Eforia a fost nzestrat de
donatori cu vaste proprietti funciare. Statul a contribuit cu
domenii care, nainte de declararea independentei, au apartinut
sultanului otoman. n 1921, Eforia poseda zeci de mii de hectare
de teren arabil si 50.000 ha teren forestier. La reforma agrar
din 1921, Eforia pierde mare parte din aceste terenuri, ceea ce o
2
obliga la introducerea pentru prima dat a unei taxe de

spitalizare.
Dosarele de presa. Cotidianul.ro Eforia spitalelor civile: o

restituire necesar
Sistemul sanitar romnesc este fr ndoial ubrezit

sau mai degrab sabotat de perpetua confuzie birocratic n
privina surselor de finanare. Situaia s-ar mbunti foarte
simplu.
Palatul Eforiei
Pe vremuri au existat bani pentru toate problemele:

salarii consistente pentru ntregul personal medical, burse de
specialitate pentru doctorii stagiari; bani pentru mobilier,
tehnic medical de ultim or, medicamente i tratamente
costisitoare; bani pentru modernizarea spitalelor sau ridicarea
altora noi. i mai mult dect att, toi bolnavii, indiferent de
tratament i poziie social, aveau spitalizare gratuit. Boierul i
opincarul! Pentru aceasta a fost nfiinat Eforia Spitalelor
Civile de unii care se gndeau la binele societii.
3
nceputurile: Filantropia in Tara Romaneasca
Biserica noastra ,madular al trupului Ortodoxieie ,

asemenea Bisericii primare a activate atat pe latura
sacramentala si culturala, cat si in domeniul filantropiei practice
sau al asistentei sociale. Dupa modelul biantin , in care
societateaera profound religioasa, la fel si in Tarile Romane , o
data chiar cu existenta o stransa legatura si o buna colaborare
intreBiserica si Stat .
Domnul se considera si se purta ca un fiu al Bisericii,
iarfaptul ca era domn, era din mila lui Dumnezeu. In aceasta
calitate aveau datoria de a sprijini Biserica. Asa se explica de ce
domnitorii nostril au ctitorit foarte multe biserici si manastiri, pe
care le-au inzestrat cu toate cele. Necesare in vederea
desfasurarii in cele mai bune conditii a activitatii lor liturghice ,
culturale si sociale.
In acelasi context, de remarcat faptul ca, in preambulul
tuturor hrisoavelor prin care se intemeiaza bisericile si
manastirile, se gasesc, fara exceeptie, nesfarsite cuvinte de slava
pentru virtutea cea mai draga romanilor milostenia , caci ea este
cea mai aleasa si mai laudata Domnitorii au avut duhovnici, sau
la curte au avut ierarhi , elocvent in acest sens este Neagoe
Barab, care ,asacum reulta din Invataturile catre fiul sau
Teodosie, a facut ca ei sa fie formati intr-un spirit crestin, care
se concretize prin ctitorirea de biserici ,dar si prin grija fata de
saraci si bolnavi, cunoscand forme complexe (asistenta
saracilor, aziluri, ospicii, fratii, bresle, xenoane, bolnite
manastiresti, spitale, case pentru orfani si activitati filantropice
ocazionale in special in situatii de razboi. (Ion Vicocavan:
Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag. 270)
Eforia Spitalelor Civile a luat fiin printr-o decizie a
generalului Kisseleff n 2 aprilie 1832, prin reunirea
Fundaiunilor Colea, Pantelimon i Iubirea de Oameni -
Filantropia. Pn la 1832, aceste trei fundaii au fost
gospodrite separat, iar apoi au fost reunite ntr-o Eforie a
4
Spitalelor, numindu-se ca efori: vornicul Mihail Ghika,

logoftul Mihail Racovi, cminarul Alecu Ghika, iar ca om
al meteugului, doctorul Picolo.
n anul 1847, Gheorghe Bibescu trece sub controlul
Eforiei administraia tuturor spitalelor din ar. Domnitorul
aproba bugetul, iar cheltuielile erau supuse controlului n
acelai fel ca i cheltuielile statului. ntre 1860-1864, Eforia a
funcionat ca o direcie anex a Ministerului de Interne,
revenind n 1864 la un patrimoniu distinct de cel al statului, cu
caracter de instituie de utilitate public, sub numele de Eforia
Spitalelor Civile.
Legea din 16 octombrie 1864 a hotrt ca bugetul ei s
fie supus votului Adunrii Deputailor ca i bugetul statului,
administrarea bunurilor sale urmnd a se face dup normele
administraiei bunurilor statului cu aplicarea legii contabilitii
publice i controlul Curii de conturi pentru verificarea gestiunii
financiare. Aceast lege a durat pn la dispariia instituiei, sub
comuniti.
Dintre efori au fcut parte, de-a lungul timpului, medici
remarcabili precum Alexandru Davila, Nicolae Creulescu, C.
Severeanu, Alexandru uu, Constantin Cantacuzino, A. Fotino,
dr. Gerota, Victor Gomoiu i muli alii. Dup numai o sut de
ani de existen, Eforia Spitalelor Civile reprezenta cea mai
important instituie de asisten public romneasc.
Aezmintele spitaliceti Colea, Pantelimon i Filantropia
aveau deja o istorie remarcabil la ntemeierea Eforiei. Apariia
lor este legat de familiile Cantacuzino i Ghika.
Mai nti a fost ctitoria Cantacuzinilor
Mnstirea i Spitalul Colea au fost ntemeiate de

sptarul Mihail Cantacuzino. Cldirea bisericii i a spitalului
pare a fi nceput pe la 1695 i a fost terminat ctre 1714. Pe
locul care a fost cldit mnstirea exista o bisericu din lemn
cldit de clucerul Colea. Biserica de zid a fost cldit de
5
sptarul Mihail Cantacuzino, mpreun cu un descendent al

clucerului Colea, Radu Colea. Odat cu cldirea
mnstirii s-a nfiinat i primul spital din ar. Pe lng
mnstire s-au cldit i odi pentru strini, chilii pentru sraci i
o coal de romnete i slavonete, care a funcionat pn la
1867, cnd a fost strmutat la Slnicul de Prahova. Au fost
ridicate astfel dou spitaluri de fiecare parte a paraclisului, n
unul din ele s fie spre cutare brbai sraci i strini bolnavi n
numr de doisprezece, iar n celalt femei srace bolnave i tot
dar doisprezece.
Cine se interna n cele dou spitale pe vremea
Cantacuzinilor? Ei au lsat prin testament un chip de
regulament: Dac vreun boier scptat, petrecnd n srcie i
bolnav, or pmntean de aci sau strin, fie i negutor sau
vreun alt om cinstit, dar srac i bolnav va voi s alerge spre
ajutor la spital, s fie primit i s-i aib hrana i ngrijirea cu
ndestulare i cuvenit strei sale, fr ns ca s rmie n spital
ci n alt chilie deosebit unde i doctoru l va cerceta la veri ce
nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grij pentru cutarea lui cu
ndestulare; i de se va ntmpla s moar s fie ngropat i
nmormntat cu toat cinstea, dup cum adic s-a vorbit mai sus
i despre ceilali sraci.
Sptarul Mihail Cantacuzino a ntemeiat prin 1706 i o
Frietate, n care fraii plteau un leu pe an i la moartea
lor biserica era ndatorat s le fac pomenire i srindare,
fondurile strnse ntrebuinndu-se pentru ngrijirea bolnavilor.
Spitalul este modernizat i extins ntre 1837-1842, avnd acum
60 de paturi mprite n dou secii mixte. Tot acum s-a
nfiinat, sub direcia doctorului Kreulescu, coala de mic
chirurgie, prima coal de nvmnt medical din rile
romneti, care a funcionat n Spitalul Colea pn la 1852 i
creia i-a urmat coala de la Mihai Vod, devenit n urm
Facultatea de Medicin din Bucureti.
La 1849 se ridic un etaj peste cldirea Colei, iar
numrul paturilor ajunge la 150. n anul 1888, spitalul este
6
reconstruit i funcioneaz cu 195 de paturi. La 1932 spitalul

avea 392 de paturi i avea numeroase servicii medicale:
chirurgie, ginecologie, oftalmologie, dermatologie i sifilis, un
serviciu de medicin intern, unul de consultaii generale cu
secii speciale pentru dentistic i oto-rino-laringologie, un
serviciu de radiologie cu centru anticanceros. Primii medici
primari ai Spitalului Colea au fost ntre 1832-1833 doctorii
Frantz Colmar i Apostol Arsache.
A urmat ctitoria Ghiculetilor
Cel de-al doilea spital al Eforiei de la 1832 a fost

Fundaiunea Pantelimonului, nfiinat n 1735. Construcia
mnstirii i a spitalului a nceput n 1735, dar a fost finalizat
de Grigore al II-lea Ghika, la a doua sa revenire pe tronul
muntean, la 1750. n afara spitalului pentru bolnavi obinuii,
Grigore Ghika a mai ridicat un spital pentru cium i
lingoare. Acesta din urm este mutat la 1796 n mahalaua
Dudeti. Spitalul Pantelimonului este modernizat i extins n
1822 de Grigore Ghika al IV-lea, noul domn al Valahiei.
La 1750 spitalul avea 12 paturi, la 1822, 37 paturi, iar
dup reconstruirea lui din 1867-1869 avea 60 de paturi. Cu
acest prilej este nfiinat pe lng spital un orfelinat pentru copii
sraci, care n 1881 a fost preluat de Ministerul Instruciunii. La
1932, Spitalul Pantelimon avea 367 de paturi i cuprindea un
servicu de chirurgie, unul de medicin intern i unul de boli
nervoase. Primii medici primari ai spitalului au fost dr. Dimitire
Caraca ntre 1784-1804 i Constantin Caraca ntre 1804-1828.
Iniiativa unui doctor i milostenia boierilor valahi
Cel de-al treilea spital, care alturi de spitalele Colea i

Pantelimon formeaz Eforia Spitalelor Civile, a fost
Fundaiunea Iubirea de oameni - Filantropia. Fundaia
Filantropia a luat fiin la anul 1813 din iniiativa unor boieri
7
ndemnai de doctorul Constantin Caraca, medic al Capitalei.

Spitalul a funcionat de la nceput pe terenul pe care se gsete
i astzi, teren druit de banul Grigore Bleanu. La Fundaiunea
Filantropiei au contribuit i domnitorul Gheorghe Karagea,
nchinndu-i veniturile mnstirilor Arnota i Govora, precum
i generalul Kutusoff, al crui portret se mai afla la 1932 n
capela spitalului.
Biserica din mijlocul spitalului a fost cldit de doamna
Ecaterina, soia paharnicului Rducan Frcanu. Spitalul s-a
deschis la 1815 cu 20 de paturi, dup marea epidemie de cium
a anilor 1813-1814. Spitalul este extins periodic ntre 1834 i
1871. n anul 1890 este reconstruit i extins apoi cu noi
pavilioane n 1925 i 1926. n 1932 spitalul avea 221 de paturi
i variate servicii medicale precum: dou de medicin intern,
unul de chirurgie, altul de oto-rino-laringologie i un numr
restrns de paturi ataat consultaiilor de boli de ochi. Primul
medic primar al spitalului a fost Constantin Caraca ntre 1815-
1828.
Pn la 1832, cele trei aezminte spitaliceti aveau
sute de hectare donate prin toat Valahia att de ctitori, ct i de
binevoitori, pe parcursul unui secol. Acestora li se adaug
importante sume de bani, lei aur, galbeni olandezi, taleri sau
ruble ruseti, imobile n Bucureti i alte orae, mori, magazine,
prvlii etc.
Eforia nfiineaz noi spitale
Manastirea Cozia ( ctitorita in 1837 de catre Mircea

cel Batran , dominoturl Tarii Romanesti ) , cel mai vechi si mai
important monument de arhitectura si arta medievala din T ara
Romaneasca. Ctitorie voeivodala din a doua jumatate asecolului
IV necropola lui Mircea cel Batran a ridicat din temelie o
manasatire in numele Sfintei si de viata incepatoarei si
nedespartitei troite (Treimi) la locul numit Calimanesti pe
8
Olt , care a fost mai intaintesatul boierului domniei mele Nau

Udoba .
Din primul hrisov , constatam ca egumenul de atunci al
Coziei era Garil ,poate un ucenic al Sfantului Nicodim : i-au
urmat Sofronie ( c. 1406-1418 )si Iacob ( 1421 ) s.a. Pe plan
isotirc Manastirea Cozia va aminti intotdeauna de Voievodul
Tarii Romanesti Mircea cel Batran , gloriosul ei ctitor , precum
si de alti mari domnitori romani si straini de care trecutul ei
este legal.
Asemenea lor sub raport bisericesc , numerosi patriarhi
ecumenici au avut legatura cu aceasta manastire , dandu-I carti
patriarhale , ori intarindu-I documente . Patriarhii Eremia al
Constantinopolului si Chiril Lucaris , Macarie patriarhul
Antiohiei , Nectarie , Paisie si Dosoftei al Ierusalimului , sunt
doar cateva dintre aceste personalitati.
Prin comorile de arta din cuprinderea ei , Manastirea
Cozia a pus la indemana cercetatorilor un bogat , interesant si
variat material architectonic , de sculptura in piatra sau lemn si
pictura murata .In decursul framantatei noastre istorii ,
manastirea a fost si un insemnat punct strategic . Fiind unul
dintre cele mai vechi si complexe monumente istorice si de arta
, bucurandu-sesi de o pitoreasca situare , Cozia este mult cautata
de pelerinii din tara si din strainatate. (Pr. Prof. Dr. Mircea
Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane p.315)
Manastirea Bistrita-Nasaud
Manastirea Bistrita, zidita de domnitorul Alexandru cel

Bun in anul 1406, este o manastire ortodoxa din judetul Neamt .
Manastirea se afla in satul Bistrita, din comuna Alexandru cel
Bun si are o foarte mare valoare istorica si arheologica .Fiind
situate la aproxamtiv 8 kilometri mai spre vest deorasul Piatra
Neamt , in comuna IisoaraAlexandru cel Bun, manastirea a
dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul padurilor ce o
acopera, infruntand, ca toate locasurile noastre decredinta si
9
cultura , greutatile si incercarile istoriei Manastirea Bistrita

ocupa un loc deosebit intre vetrele de credinta ortodoxa si de
cultura romaneasca ce innobileaza trecutul acestei tari
,numarandu-se printre cele mai vechi ctiotrii voievodale,
adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si
viata spirituala a poprului nostru.
Manastirea Bistrita - scurt istoric
Potrivit traditiei , inceputurile obstei monahale din vatra

Bistritei nemtene se aseazain vremea domniei lui Petru I Musat,
spre sfarsitul socului al XIV-lea , cand s-a ridicat aici o micuta
biserica de lemn, prin purtarea de grija a ieromonahuluui
Pafnutie . In anul 1402 , pe locul bisericute de lmen, domnitorul
Alexandru cel Bun a zidit o minunatat biserica de piatra.
Locasul de peste 30 de metri lungime , cu pronaos ,
gropnita , naos si altar , a fost zidit si cu gandul de a-I folosi
acestuia pe post de loc de ingropare . Manastirea Bistrita ocupa
un loc importantin sistemul religios si institutionalcreat de
Alexandru cel Bun, potrivit documentului din 7 ianuarie 1407 ,
emis de catre mitropolitul Iosif Musat , prin care acest lacas era
pus pe picior de egalitate cu Manastirea Neamt , subliniindu-se
o conducere comuna acestor doua asezaminte, in persoana
preotului chir Domentian, de asemenea si Manastirea .
Prea Sfintitul Mitrropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu
bunavointa lui Dumnezeu si aprea curatei lui Maici si a sfintei
Lui Inaltari , manasitrea vladiciei mele, Io Alexandru Voievod ,
domn al Tarii Moldovei , si am dat aceasta manastire mai
inainte zisa popii chir Dimentian ,de asemenea si Manastirea
Uspeniei ( Adormirea ) Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu
cea de la vladicei mele. Alexandru cel Bun va inzestra
Manastirea Bistrita cu numeroase satesi mosii . Printr-un hrisov
din 6 ianuarie 1411 , manastirea primeste doua sate si biserica
de la Bohotin , impreuna cu zece butii de vin , zece coloane de
grau si tot atatea postavuri de Cehia , in fiecare an , Acestora
10
se mai adauga si multe altele , precum vamile de la Barlad si

Tazlau , iar in timpul lui Ilie Voda sip e cea de la Bacau , In
anul 1418 , doamna Ana a fost inmormantata sub lespedea din
gropnita bisericii , iar la 1 ianuarie 1432 a fost adus si
Alexandru cel Bun , in mormantul de langa aceasta.
Spre sfarsitul secolului, prin anul 1498 Sfantul Stefan
cel Mare se trece si el pe lista ctitorilor acestui sfant locas de
rugaciune, El va ridica o impunatoare clopotnita cu paraclis,
dupa cum alfam din inscriptia otiva, asezata pe peretele sudic al
constructiei: Evlavisoul si de Hrisots iubitorul Io Stefan
Voievod , cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei , fiul
lui Bogdan Voievod a zidit aceasta clopotnita si biserica aseza
intr-insa , intru numele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou din
Cetatea Alba , pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale Maria , si
a copiilor lor , in anul 7006 ( 1498), si tot in anul acela le-a si
savarsit, in luna lui spetembrie, 13 z. (Pr. Prof. Dr. Mircea
Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane p. 320)
Casa Grigore Ghica in analele parohieie bisericii Sf.

Pantelimon de la Foisorul de Foc
Biserica Sf. Pantelimon semn doveditor pentru

impietrireahotarului manastirii Pantelimon , Biserica veche ,
construita de lemn. Dupa istoricul N. Stoicescu, a fost atestata
documentar in testamentul domnitorului Grigore Ghica din iulie
1752 . Aceasta mentiune o regasim transcrisa in lucrarea
Eforia spitalelor civile din Bucuresti de Al.G. Galasescu (
seful serviciului spitalelor ) , Bucuresti , Tipografia
G.A.Larareanu , , str. Episcopiei 3 , 1899, p. 196 :si de acolo
curmezis spre miazazi , pe langa un lac ce este dinaintea bis.
Sf.Pantelimon , drept la oborul targului de afara (.).
Explicatia acestui pasaj o regasim la L.,oga in Lamuriri cu
privire la vechimea bisericii Sf.Pantelimon din Bucuresti ,
care zice Ocupandu-ma in deaproape de mosia ce a stapanit
manastirea Pantelimon chiar in launtrul hotarului bucurestean,
11
in partea de Rasarit , am gasit in publicatialui Glasasescu

testamentul in extenso al Voevodului ctitor Grigore Ghica-Voda
, din Iulie 1752 , care ni daamanunte interesante in ce prriveste
acesta biserica de langa Fosiorul de Foc. Se spune anume aici ca
s-a afierosit manastirii Pantelimon mosie aici in Bucuresti,
aratanduni in amanuntime si semnele acelei mosii. Cu
privire la artea intereseaza se spune ca aici ca hotarul trece pe
langa lac ce este dinaintea bisericii Sf.Pantelimon ducand
drept la oborul Targului de Afara , acolo unde , mai tarziu , in
1768 , s-a zidit biserica Oborului Vechiu , ingLOband in
incinta altaruluui si prea-frumoasa cruce ridicata la 1735 de
Mogos Serdarul .Deci , in domnescul hrisov se arata precis ca
biserica Pantelimon exista inca dinainte de 1790 , si , fiindca in
1752 este mentionata ca semn doveditor pentru impietrirea
hotarului , aceasta ne face sa credem ca numita biserica e chiar
din prima jumatate a secolului al XVIII-lea: (Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice, Asezamantul tipografic
Datina Romaneasca , Valenii de Munte, anul XXX , fasc. 94
octombre-decembrie 1937, p. 176 ).
Pe propria cheltuial, adesea statul romn neajutnd cu
un sfan, Eforia Spitalelor Civile, folosind uzufructul donaiilor,
a fiinat numeroase aezminte spitaliceti. ntre primele dintre
acestea a fost primul institut pentru copiii orfani din ar,
nfiinat n anul 1794, dup struina mitropolitului Filaret II,
instituie trecut ns la 1881 sub administrarea Primriei
Capitalei. Dei aproape toate instituiile de asisten infantil
nfiinate de Eforie au ieit din patrimoniul ei, totui Eforia a
neles s contribuie la susinerea instituiilor sale n continuare.
De pild, ea a pltit o parte din personalul medical al
Leagnului Sf. Ecaterina din Bucureti.
n anul 1831, clucerul Gheorghe Boldescu a nfiinat un
spital cu 30 de paturi n Ploieti, pe speze proprii. ntre 1840-
1841, acelai clucer reconstruiete spitalul i l ofer Eforiei.
Clucerul doneaz pentru ntreinerea spitalului un han cu 6
prvlii i 15 camere pentru nchiriat, chiar n mijlocul trgului
12
Ploietilor, ase pogoane de vie, zece mii de taleri, dar i patru

suflete de igani. Spitalul cunoate ultima modernizare i
extindere la 1893. Primul medic primar al spitalului a fost
dr.Vaarheley intre 1844-1859.
Pentru o scurt perioad de timp, Eforia a nfiinat o
coal de infirmiere n anul 1891. Cursurile erau de doi ani, iar
practica se fcea n spitalele Colea i Filantropia. Dispare ctre
nceputul secolului XX, Eforia nereuind s susin singur
financiar asemenea ntreprindere. Este renfiinat abia la 1931,
n colaborare cu Direcia General a Serviciului Sanitar, sub
numele de coala de Infirmiere Regina Maria, i s-a aflat n
pavilioanele Spitalului Colentina.
Biserica Coltea (cu spitalul Coltea)
Una dintre cele mai frumoase si vechi bisericute ale

Bucurestiului este Coltea , cu hramul Trei Ierahi . Tot coltul
Coltea are o istorie veche: numele zonei e legat de familia de
boieri din Doicesti: slugerul (clucerul) Udrea Doicescu
construise aici pe la 1641 o bisericuta de lemn cu hramul Sfintei
Paraschiva, mostenita dupa moartea sa de fratele lui , marele
13
clucer Coltea Doicescu , de la care spatarul Mihai Cantazcuzino

(a carui statuie , executata de Karl Stork in 1870 se afla si azi
in curtea spitalului ) cumpara peste cativa ani pamantul si cu
aprobarea Mitropolitului Teodosie ridica ( intre 1695- 1698 )
o biserica de piatra : Trei Ierarhi sau Trisfetitele , in stil
bizantin muntenesc. Sufletul e constiinta trupului , iar
constiinta sufletului e Dumnezeu. Cand Dumnezeu se atinge de
suflet acesta primeste viata si vedere. La fel se intampla cu
trupul cand e atins de suflet . De la suflet primeste trupul
caldura , deoarece sufletul primeste de la Dumnezeu o lumina
aparte . Iar cand aceasta lipseste au de suferit atat sufletul , cat
si trupul.
Aceasta gandire nu poate sa-I fii fost straina spatarului
Mihail Cantacuzino , care a cumparat teren , in ceea ce este
acum centrul Bucurestiului , pentru a ridica o biserica pentru
tratarea sufletelor si un spital pentru trupurile atinse de boala .
Biserica Coltea , situate in zona Universitate , foarte aproape de
kilometrul Zero , este una dintre cele mai vechi biserici ale
Capitalei , a carei frumusete renaste parka odata cu finalizarea
reabilitarii spitalului de langa ea. Avand hramul Sfintilor Trei
Ierarhi , biserica va fi invesmantata maine , 30 ianuarie , in
haine de sarbatoare , informeaza Ziarul Lumina.
In zilele noastre , Biserica Coltea ocupa un spatiu
restrans din centrul Bucurestiului , dar trbeuie stiut ca , atunci
cand s-a ridicat in acest loc prima biserica de lemn , la 1641 ,
intreaga zona era dominata de familia Doicescu . Biserica de
lemn cu temelie de piatra acoperea intreaga mahala Coltea .
Slugerulu Udrea Doicescu este cel care a cobstruit aceasta
biserica de lemn , care avea hramul Sfintei Paraschiva . Biserica
a fost mostenita dupa moartea sa de fratele sau , clucerul Coltea
Doicescu . De la acesta a cumparat ulterior terenul spatarul
Mihil Cantacuzino, iar cu aprobarea Teodosie a ridicat intre
1695 si 1698 , o biserica de piatra cu hramul Sfintilor Trei
Ierahi , denumita initial Manastirea Trisfetitele .
14
La 1696 au fost consttruite casele din jur , iar intre

1704 si 1707 a fost ridicat priomul spital din Tara Romaneasca ,
care avea 24 de paturi pentru odihna celor neputinciosi , dar
si spiterie , case pentru chirurgic si o scoala de stiinte , cu
odai pentru dascali si alte acareturi .
(Nota de subsol : media Ziarul Lumina)
Ospicii
n anul 1838, Eforia nfiineaz primul Ospiciu de

Alienai n Schitul Malamuci. De aici i cuvntul balamuc,
identic cu malamuci, potrivit lui Lazr ineanu. Dup 1860,
numele ospiciului se schimb n Mrcua. Devenind impropriu
ctre 1900, Eforia, cu sprijinul autoritilor, reuete dup
aproape 15 ani de tergiversri birocratice s edifice Spitalul de
Boli Nervoase i Mintale de la Vcreti, pe terenul Eforiei,
astzi Spitalul dr. Alexandru Obregia.
Anul 1839 este punctul de plecare al colii de Moae,
nfiinat pe lng Spitalul de Nateri, n urma hrisovului din 10
iulie, semnat de Alexandru D. Ghika. La 1932, coala de Moae
avea 165 de eleve. Spitalul de Nateri, sau Maternitatea, a
fost nfiinat n anul 1837, n mahalaua Radu Vod. Este deschis
la 1839 cu 12 paturi. n anul 1881, Eforia a nceput ridicarea
unui nou imobil n curtea Spitalului Filantropia, local unde s-a
mutat n anul 1883. Spitalul este extins cu noi pavilioane la
1898 i 1925, ca urmare a unor donaii bneti. n anul 1931,
Spitalul Maternitarea avea 171 de paturi, iar primii medici
primari au fost dr. Iosif Sporer ntre 1839-1850 i dr. Ludvig
Kraus ntre 1840-1855.
Din fondurile Fundaiei Pantelimon, Eforia a ridicat
Spitalul Colentina sau Noul Pantelimon. Ridicarea spitalului a
durat ntre 1858 i 1864, Alexandru Ioan Cuza contribuind cu
2.000 de galbeni. Dac la ntemeiere a avut 100 de paturi, la
1932 era cel mai important spital al Eforiei, avnd 600 de
paturi. Cuprindea la acea vreme un serviciu de medicin
intern, unul de chirurgie, altul de boli venerice, servicii de boli
15
nervoase, de chirugie urinar, de radiologie, de fizioterapie i

patru pavilioane de boli contagioase. Primii medici primari ai
spitalului au fost dr. Teofil Glk (1864) i Heinemann (1864-
1866).
Fondurile Fundaiei Pantelimon au fost folosite de
Eforie pentru nfiinarea Spitalului de Copii, n anul 1858. El a
nceput s funcioneze ca un dispensar, n casele dr. Barasch din
mahalaua Dudeti. n anul 1864 l gsim funcionnd n vechiul
local al Liceului Sf. Sava cu 90 de paturi, iar n 1884, Eforia
cumpr terenul din oseaua Basarabilor i ncepe construirea
noului spital pe locul unde funcioneaz i azi, purtnd numele
unuia dintre fotii efori dintre 1861-1862: Grigore
Alexandrescu. ncepnd cu 1893 a avut i secii de boli
contagioase. La 1933 spitalul avea un serviciu de chirurgie,
unul de medicin intern i o serie de pavilioane destinate
bolilor contagioase. Primul medic primar al spitalului a fost dr.
Iulius Bara.
Alte spitale
Spitalul Rallet a fost ridicat de Eforie la 1875, n

comuna Coco din judeul Dmbovia. A fost distrus n timpul
Primului Rzboi Mondial i nu a mai fost refcut. Din legatul
donat de Iordache Zossima, Eforia a ridicat, n conacul moiei
sale de la Neniori-Armeti din judeul Ialomia, Spitalul
Zossima. A fost refcut parial n 1896, iar la 1930 funciona ca
spital rural mixt cu 20 de paturi.
Eforia a nfiinat la Sinaia n 1897 un spital, care, dei
foarte avariat n anii 1916-1918, a fost refcut dup 1925,
avnd, la 1930, 70 de paturi. Primul medic primar a fost dr.
Evian ntre 1897-1900.
O alt donaie testamentar, a doamnei Maria dr.
O.Blazian, a ajutat Eforia s ntrein la Rmnicu Srat un mic
azil de btrni cu un numr de 14 paturi. n urma donaiei lui I.I.
Dalles, Eforia a nfiinat un spital n comuna Bucani din
16
judeul Dmbovia, cu un numr de 20 de paturi, deschis la

1932. Donaia n bani a Ceciliei Petrescu a nsemnat amenajarea
n vila Eugeniu Sttescu din Cmpulung Muscel a unei case de
retragere pentru btrnii lipsii de mijloace. Ea a fost pus n
funciune la 1932.
Eforia a primit n anul 1929 legatul defunctului Jean
Economos, lundu-i obligaia de a nfiina n conacul de la
Roznov, judeul Neam, un sanatoriu de tuberculoi.
Greuti dup marele rzboi
Reforma agrar din anii 1921-1922 a diminuat

veniturile Eforiei. Din 148.346 ha, Eforia a pierdut 121.424 ha.
O lege care, la acest amnunt, a realizat o nedreptate. Toate
proprietile Eforiei se aflau n utilitate public. Din uzufructul
lor erau nteinui gratuit, cu tratamente medicale variate, sute
de bolnavi sraci. Statul nu a inut cont de aceste realiti
sociale. El a rscumprat terenurile cu 300 milioane lei, bani
care s-au devalorizat cu repeziciune. Eforia a rmas s
foloseasc uzufructul a 26.933 ha ncepnd cu 1923. Mai mult,
birocraia ngreuna intrarea n posesia Eforiei a unor moii cu o
suprafa de 1.763 ha, rmase de la diferii donatori.
Astfel c numai dup diminuarea catastrofal a
veniturilor sale, n urma exproprierii, s-a pus problema
mpririi sarcinilor necesitate de ngrijirea bolnavilor sraci cu
autoritile locale, primrii de orae sau de sector, n cazul
Bucuretilor. n 1921, Eforia a fost nevoit s aplice o tax de
80 de lei pe zi pentru seciile medicale i de 120 lei pentru
seciile chirurgicale, n cazul bolnavilor bogai. Dar noiunea
gratuitii ngrijirilor medicale era ns aa de adnc
nrdcinat n obiceiurile rii nct chiar persoane cu oarecare
stare s-au deprins foarte greu chiar la plata parial a acestor
cheltuieli.
La 1928, Eforia ncheia cu Primria Bucuretilor o
convenie, prin care aceasta din urm se obliga s plteasc
17
ntreinerea bolnavilor sraci trimii spitalelor de serviciile de

asisten ale comunei, precum i ntreinerea bolnavilor de boli
contagioase i venerice. Cu acest prilej s-au fixat taxele de 120
lei pe zi pentru bolile obinuite i contagioase i de 160 lei pe zi
pentru bolnavii cu boli venerice. Ceva care se asemna cu
compensarea reetelor de astzi sau a unor tipuri de analize
medicale. Primria Bucuretilor nu a pltit nimic, iar dup patru
ani datora Eforiei suma de 44 milioane lei.
La aceast nepsare s-au mai adugat alte tipuri de
nepsri, foarte obinuite i azi: Lipsa de legtur dintre
dispensare, ambulatorii i spitale, lipsa de relaii ntre diversele
spitale rzleite n cele patru coluri ale oraului i lipsa de
legtur ntre autoritile care acord gratuitatea i
administraiile propriu/zise ale spitalelor.
Averea Eforiei n anii interbelici
n afara domeniului agricol deja amintit, Eforia

Spitalelor Civile deinea 51.622 ha de pdure situate n regiunile
de es, deal i munte. Dup expropriere, Eforia a rmas cu
subsolul moiilor expropiate din regiunile petrolifere. Aceste
moii au fost Slobozia-Vrjitoarea n Prahova; moia Doftne-
Poenreanca concesionat societilor Steaua Romn i
Concordia; moia Balaca-Sceni concesionat societii
Subsolul Romn; moiile Srasca-Matia, Delnia i Viadeti-
Valea Dobrotei, toate n Prahova, precum i moia Bucani-
Dalles din judeul Dmbovia. Interesant, aceasta din urm a
fost concesionat pn n 1977 societii Subsolul Romn.
Alte moii aflate n posesia Eforiei din zona petrolifer a
Prahovei au fost: Poiana, Cocorti-Capri, Valea Mantiei
Pantazi i Nisipoasa, Urlai Fntnelele i Vrbilu, al cror
subsol nu a fost concesionat.
Eforia a deinut sute de imobile urbane n Capital, la
Sinaia i n diferite localiti din ar. Cele mai renumite au fost
Palatul Eforiei pe care l putei vedea i azi pe Bulevardul
18
Elisabeta, astzi acolo fiind Primria Sectorului 5. Aadar,

restituirea trebuie s nceap cu aceast cldire, care la 1935
cuprindea i un complex de magazine, o sal de spectacole cu
diferite anexe, apartamente i o instalaie de bi publice.
n Bucureti, Eforia mai deinea casele defunctului A.
Veleanu de pe Strada Lipscani 77, cu dou prvlii i
apartamente; apoi casele de pe strzile Sfinilor 10, Popa Soare
2, Clrai 59, Foior 12, Minotaur 55, Elena Doamna 47,
Grigore Alexandrescu 57, o cas i un teren de 13.000 mp pe
oseaua Vitan i casa de pe Aleea Aleea Izvoranu 7, toate
donate de proprietari. Au urmat imobilele Antachi din Str. Carol
130, George Filipescu din Dionisie 48 i Luteran 17, casele
Ecaterina Florescu din Str. Gen. Anghelescu 69 i Criana 19,
casele Elena Lzrescu din Bdul Elisabeta 37, casele M.
Cristescu din Calea Victoriei 141 i multe altele.
La Sinaia, Eforia deinea hotelul Caraiman, hotelul
Palace i Cazinoul cu tot complexul aferent de magazine. Eforia
mai deinea un stoc de diverse aciuni, printre care 2.116 aciuni
ale Bncii Naionale a Romniei, 5.096 aciuni ale societii
Sinaia, 33.400 aciuni Subsolul Romn, 36.900 aciuni ale
societii Petrol Govora, 20.000 aciuni ale Creditului
Rural, precum i alte aciuni i rente de o valoare nominal de
circa 20 milioane lei. Acestea au fost n linii generale bunurile
mai importante deinute de Eforie.
La acestea adugm un numr de 17 schituri cu
veniturile lor, aflate la 1931 n proprietatea Eforiei. n anul
1931, Eforia Spitalelor Civile avea un venit total de
216.300.000 lei, n condiiile n care ntreinea n spitalele sale
un numr de 2.200 de paturi i tot attea tratamente gratuite.
Costul era de circa 160 lei pe zi pentru tratamentele chirurgicale
i 120 lei pentru tratamentele obinuite.
O restituire necesar
19
Eforia Spitalelor Civile, ca instituie public, este o

restituire necesar, dac nu obligatorie, pentru nsntoirea
sistemului sanitar. Acest lucru nseamn restituirea tuturor
proprietilor naionalizate ntre 1949-1955, dar i actualizarea
sumelor de bani deinute cndva n aciuni i legate. O restituire
ad-integrum. O astfel de instituie va reprezenta un model de
organizare i de autoadministrare instituional, demn de
invidiat chiar i de Ministerul Sntii.
Astfel vor putea fi rezolvate cazurile medicale
costisitoare, care-i ateapt rndul pentru vreo clinic din
strintate; soluii pentru salariile medicilor conforme cu
specializarea i rezultatele din practica medical; tratamente
gratuite pentru majoritatea bolnavilor cu venituri mizerabile, o
grij mai puin pentru btrnii acestei ri, care se vor putea
bucura de sanatoriile deinute cndva de vechea Eforie. (Surse
din ziarul Cotidianul)
Instiutii filantropice in Tara Romaneasca.

Asistenta saracilor
Azilul saracilor de la Matau : Azilurilor existau in Tara

Romaneasca inca din vremea lui Neagoe Basarab ( 1512-1521).
O atitudine binevoitoare fata de cei aflati in azil a avut si
Alexandru Ilias ( 1629-1632) , fiu duhovicesc al mitropolitului
Matei al Mirelor .
Un hrisov al Matei Basarab ( 1632-1654 ) atesta ca toti
voievozii de la descalecare si pana la Basarab au reinnoit
privilegiile acordate ailui dela Matau.
Duca-Voda ,la indemnul mitropolitului Varlaam ,prin
hrisoavele din 1672 si1674 , reinnoieste drepturile saracilor din
Campulung si privilegiile locuitorilor din Mtau . Acelasi azil
este sprijinit si mai tarzziu , atat prin purtarea de grija a
mitropolitilor , cat si a domnitorilor . Astfel amintim ca domnul
Serban Cantacuzino ( 1678- 1688) , la 25 aprilie 1682 , la
indemnul mitropolitului Teodosie , ( 1668-1672 , 1679-1708 ) ,
20
intarseste hrisovul referitor la azilul amintit . La fel , donitorul

Nicolae Mavrocordat ( 1715-1716 ) , in 1716 , acordao
deosebita atentie aceluiasi azil .
Milostenia exista inca din vremea lui Neagoe Voda.
Apoi , el transfera grija fata de azilul de la Mazatu mitopolitului
Grigorie al II lea ( 1760-1787 ) , practice bisericii . De
asemenea , si el contribuia la acest act filantropic cu suma de
300 de taleri lunar , ban ice urmau a fi administrari de
mitropolit .
Dupa aceastadata , 1761, nu mai avem nici o informatie
despre acest azil probail d in cauza dizolvarii armatei romanesti
, nu au mai aparut noi misei. Cei care au existat in vremea lui
Constantin Mavrocordat au fost ingrjiti in azil , insa dupa
petrecerea lor , nemaiexistand o armatat de Stat , categoria
acesta efectiv a disparut.
Alte aziluri
Inca inainte de de 1754 , in Targoviste fiinta azilul

Doameni Balasa Brancoveanu , cea despre care marele istoric
Nicolae Iorga scria : a multe moaste ale sfintilor
imopodobitoare , saracilor miluitoare , credintei dereapte
ramnitoare si lucruri scumpe pururea lucratoare si a toat
saracimea , oameni patimas , ca o destoinica ajutatoare Ea a
facut aici ( in Targoviste ,n.n.) casele unui adapost pentru
saraci , precum altul fusese facut la Smidreni , iar al doilea la
denaintea portii bisericii din Manastirea de la Arges , inca din
vremea lui Neagoe .Azilul ridicat de ea se situa langa Sfanta
Vineri ( din Tragoviste ) fiind considerat primul azil organizat
pentru saracii de la noi . Din mahalaua Ceausului David care a
fost intemeiat de Misail Monahul, probail in 1763 .
Nepotul lui Misail Monahul , panait Babeanu , a zidit
din piatra biserica din mahalaua Ceausului David , unde se afla
si o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului , de unde si
numele de mahalaua icoanei . O data cu ctitorirea noii biserici ,
21
Panati Babeanu mai ridica inca 12 chilii pentru calugarite si

femei sarace .
Ceva mai tarziu , in 1784 , Mihail Sutu (1819-1821) a
mai adaugat cateva mii de bani ca sa fie pentru chelutielile
bolnavilor ce vin dupa aiurea si nazuiesc la ajutorul
Nascatoarei . Cuma fost intemeiat asezamantul de Misail
Monahul , initial numai pentru saraci , cu vremea gazduieste si
bolnavi .
De la inceputul secolului al XIX lea se pastreaza o
informatie potrivit careia Biv Ceaus Agiesc Ghinea Speteanu
intemeiaza in Valea Scheilor o scoala unde invata copii de
pomana .Tot aici ridica cateva odai de sarace vaduve ,
pentru care primeste dela domnitorul Caragea ( 1812 -1818)
cateva scutiri . Documentul mentioneaza prezenta unro vaduve
sarace a facut pe cei care s-au ocupat de asezamintele
filantropice medicale ale tarii noastre sa afirme ca este orna
despre un azil.
Nota de subsol : Pr.Ion Vicovan Isotria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 274-275.
Ospicii
Credinta celor vechi era aceea ca nebuniii fiind posedati

de diavol singurul tratament efficient il constituie rugaciunea.
Asa se explica de ce ospiciilefucntionau pe langa manastiri si in
special pe langa cele in care se gaseau icoane facatoare de
minuni sau maoste de sfinti .
Pe langa manastiri , din timpuri destul de vechi au
existat asa-numitele bolnite (un fel de spitale) . Cu vremea
numarul bolnavilor crescand s-a impus atat marirea cat si
inmultirea acestora.In aceste bolnite , pe langa bolnavii fizic se
aducea si bolnaii psihic .
Un prim ospiciu cunoscut este celde la Sfanta Vineri
din Bucuresti care a fost intemeiat in jurul bisericii cu acelasi
nume , ridicata pe la 1645 de Nicolae Spatarul din familia
22
Nastureilor. Aici se gasea icoana facatoare de minuni a

Cuvioasei Maicii Parascheva.
Al doilea ospiciu era situate la Manastirea Sarindar ,
unde se gasea icoana facatoare de minuni a Maicii Domnnului,
icoana considerate izvor de tamaduire tuturor celor ce alearga
cu evalvie si cu credinta, draci gonind, orbii, slabanogii, si tot
felul de boale si neputinte tamaduind .
Cel de al treilea ospiciu de cunoscut in Tara
Romaneasca si care a functionat mai multa vreme, a fost cel de
la Biserica Dudu din Craiova unde se afla icoana facatoarei de
minuni a Sfintei Fecioara Maria.
La acelasi capitol mai amintim de Manastirea
Gherghita (in apropierea Bucurestiului). Aceasta datorita
rolului insemnat pe care l-a avut in asistenta numita Malamucul
sau Balamuci. (Sursa: Pr. Ion Vicovan Istoria Bisericii
Ortodoxe Romane pag .275-276)
Fratii crestine de asistenta in caz de moarte:
Se cunoaste ca in Tara Romaneasca astfel de fraii au

existat in perioada cuprinsa intre secolele XVI-XIX . Despre
numarul lor nu avem decat sumare informatii. Prima dintre
aceste fratii este cea a cioclilor. Aceasta se ocupa de
inmormantarea crestineasca a saracilor. Eafucntiona sub
patronajul Bisericii, dar si cu ajutorul Statulului .
A doua fratie cunoscuta este fratia cretsina de la
Spitalul Coltea . Aceasta , potrivit informatiilor existente , a fost
intemeiata de Mihai Cantacuzino. Membrii acestei fratii
trebuiau sa plateasca un leu annual , pentru a avea dreptul de
pomenire la slujbele bisericesti. Dupa moartea , fratia se ocupa
de organizarea parastaselorfostilor membri , potrivit traditiei
Bisericii noastre . Aceste fratii au fost preluat de Stata si-au
continuat activitatea mai mult sau mai putin. (Surse de Pr.Ion
Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 276)
Bresle
23
Breslele constituie cele mai vechi organizatii (asociatii),

afalte sub patronajul Bisericii si al Statului . Elel s-au nascut din
necesitatea dea se crea o solidaritate intre membrii aceleiasi
meserii . Perioada in care au luat fiinta este ceaconsiderata a fi
cuprinsa intre secolele al XVI- lea si al XVII- lea. Ele au
inceput inchip defratii crestine , stranse in juurl Bisericii , cu un
sfant ocrotitor , la praznuirea caruia seadunatoti membrii , se
cunosteau si discutau problemele specifice meseriei .
In Tara Romaneasca se cunoscdoua astfel de bresle: la
Campulung si la Bucuresti. Cat priveste fondurile lor, acestea se
colectau din contributie publica, de catre Biserica , care
ainrodus un fel de cutie a milelor . Sumele adunate erau folosite
pentru ajutorarea membrilor bolnavi, infirmi, batrani sau penru
inmormantari .
Dupa anul1775, o data cu trecerea asistentei publice din
grija Bisericii in subordinea Statului , si statuul acesora se
schimba. In bresle se introduce principiulasistenei mutualein
cazuri de boala su de alte nenorociri. Cu vremea acese institutii
, mai cu seama dup ace asistenta publica, cu toate asezzamintele
ei, au fostpreluate de catre Stat , nu au mai functionat in forma
lor inititala ,lipsindu-le duhul Bisericii care le-a patronat. (Pr.
Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 276-277)
Xenoane
Dintre formele de filanropie cunoscute de Biserica

noastra , primirea si adapostirea strainilor, a pelerinilor si
acalatorilor se numara intre cele mai frecevent practicate. Toti
cei care bateau la portile manastirilor erau primiti si gazduiti cu
multa dragoste , avand constiinta ca primesc si gaduiesc pe
Hristos Insusi caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc
( Matei25, 35 s. u.) Martriei in acest sens, inainte de toate ,
sta faptul ca fiecare manastire , pana astazi , are case cu chili cu
destinatie precisa pentru acest scop , arhondaricul.
24
Chiar daca Biserica noastra a practicat acest mod de

filantropie din cele mai vechi impuri ( deoarece porunca
Mantuitorului si practica bizantina sunt foarte vechi ) ,
informatiile documentare care confirma aceasta slujire dateaza
de mai tarziu , anume din secolul al XVI lea. Prima informatie
de acest gen este cea legata de xenodochiulde la Simidreni
Arges si dateaza din 24 iulie 1542 , din vremea lui Vladislav al
III lea.
Avand in vedere locul unde era amplasat , chiar daca nu
se cunoaste siguranta , putem deduce cu destul de multa
usurinta ca el folose calaorilor si strainilo atrasi de moastele
Sfintei Filofteia . Acest xenon dupa mutarea capitalei si a
Mitropoliei la Bucuresti . reducandu-se astfel circulaia pe
drumul Campulung Curtea deArges , enonul afost transformat
intr-un han , pierzandu-si in acest mod caracetrul filantropic.
(Nota de Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
pag 277)
Bolnite
Intre formele cele mai cunoscute si mai larg raspandite

de filantropie, bolnitele ocupa un loc central. Daca pentru
perioada de inceput a existentei acestora avem putine informaii,
cu vremea numarul lor creste. Intalnim bolnite aproape pe langa
toate marile manastiri . Deja din secolele al XVII- lea si al
XVIII- lea institutia bolnitelor apare ca fiind aproape
generalizata in Tarile Romane .
Numeroase documente mentioneaza prezenta bolnitelor
in cadrul anumitor vechi manastiri. Si astazi se pot vedea
bisericuta bolnitei dela Cozia, Bistrita , Hurezi , Polovragi sau
dela Campulung-Muscel. Cum am afirmat deja deregula ,
manastirile mari au avut si bolnite. Ele pe langa activitatea
culturala si lucrarea duhovniceasca, au cunoscut o deosebita
activitate si in plan filantropic- social. Astfel, in documente
25
intalnim expresiile : bisericuta bolnitei, praclisulsau , numai

simplu , bolnita .
Bolnita de la Vodita
Cea dintai bolnita atestata documentar este cea de la

Bistrita. La nivel de ipoteza , cea dintai bolnita pe teritoriul
romanesc este cea de la Schiutl Jghiabul . La noi termenul de
bolnita apare in anul ( 1524 ) Prin urmare nu se poate face
afirmatia ca la noi se poate vorbi de bolnite dupa venirea in
Tara Romaneasca a S fanului Nicodim de la Tismana .Cum
Sfantul Nicodim a venit la noi aproxximativ in aceasta perioada
si cum el s-a ingrijit de reorganizarea monahismului la noi , a
fost foarte usor ca si inceputurile bolnitei safie puse in legatura
cu el , insa consideram ca aparitia lor nu se datoreaza lui , cel
mult el le-a dat un nou impuls. (Nota de Pr. Ion Vicovan, Istoria
Bisericii Ortodoxe Romane pag 278)
Bolnita de la Simidreni
Din documentul datat cu 24 iulie 1542, citat in

contextual xenonului dela Arges, rezulta si preenta unei bolnite
mentionate explicit. In documentul
Respective se spune ca domnitorul Vladisla dadea
porunca locului si locasului numit bolnita de la Simidreni,
unde este hramul Sfantului si slavitului Mare Mucenic Dimitrie
si celor ce traiesc in acest loc sale fie pentru hrana fratilor
dela bolnita ., toata casaria ,oricat seva alege din judetul
Paduretului .Dupa cum afirma cercetatorii, asezarea pare sa fie
foarte veche , daca tinem seama de forma Latina anumelui san
, care lasa sa se inteleaga ca acolo s-a aflat de mulun locas
bisericesc , manastioara sau schit , cu hramul San Medru . Cum
este si firesc , locuitorii si-au primit numele de la numele
bisericii
26
In Tara Romaneasca mai cu seama manastirile mari

aveau si bolnita.De asemenea nu se putea ca manastirea de la
Curtea de Arges ca dimensiune si importanta sa nu aiba si
bolnita , avand in vedere ca era si capitala tarii.Pe laturade nord
a Bisericii Sfintii Voievozi in anul 1950 cercetatorii au scos
la iveala cimitirul bolnitei . Preotul paroh de aceasta biserica
relata ca in anul 1927 cladirea bolnitei mai era partial in
picioare. (Surse de Pr. Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 278)
Alte bolnite
Cea mai veche bolnita atestata documentar, cum aratam

mai sus ,este ceadela Manastirea Bistrita, ridicata de Barbu
Craiovescu ( 1497-1520 ). Aici se afla moastele prea Sfantului
si facatorului de minuni Grigorei Decapolitul mai ales in vreme
de ciuma .
La aceasta manastire, Neagoe Basarab inalta, la 1508 ,
bolnita Sfintii Apostoli care era foarte cautata pentru vindecare
, mai ales datorita moastelor Sfantului Grigorie .
Pe valea Oltului, la nord de Calimanesti, peste drum de
Manastirea Cozia, se afla o cladire ridicata pe locul vechii
bolnite din secolul al VI-lea. Placa de marmura aflata pe unul
din peretii cladirii are urmatoarea inscriptie: Aceasta casa afost
dintr-un incepu a bolnitei Sfintei Manastiri Cozia (subl.n), iar
cu curgerea vremii naruindu-se . in anii 1964-165s-a preinnoit
precum se vede .
27
Important de subliniat faptul ca in unele hrisoave din

vechime (cele din vremea lui Vlaicu Voda, Mircea cel Batran si
Neagoa Basarab) termenul de casa de primire se refera si la
locuintele destinate adapostirii temporare a bolnavilor mintali .
De asemenea, se aminteste de bolnita Manastirii
Dintr-un Lemn atribuia Ancutei, fiica doameni Chiajna si a lui
Mircea Ciobanu (1545-1554 / 1558-1559), unde a fost adusa o
icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului .Intrucat aceasta
manastire este decalugarite, aici veneau numai femei. Marturii
despre existenta unei bolnite avem si de la Manastirea Sadova
(Dolj), ctitorie a Craiovesilor, ridicata intre anii 1692-1693 .
Bolnita nu putea sa lipseeasca dela Manastirea Hurez .
Bolnita de aici a fost construita in anul 1696 . Dupa pisania ce
se gaseste deasupra usiii de la intrare in bisericuta bolnita
reiese casotia lui Constantin Brancoveanu a ridicat bolnita
intru slava deDumnezeu Nascatoarei Fecioare si Stapanei
noastre .Ca aici au fost ingrijiti in afara de calugari si bolnai
din afara manastirii reulta din urma cercetarilor effectuate de
arhitectul I.Traianescu .
28
La manastirea
Brancoveni care era
zidita de insusi
Brancoveanu se aflau
parti ale moastelor
Sfintei Fevronia,
Procopie si Pantelimon
la aceasta bisericase
afla si o bolnita. Cea
mai de seama bolnita
afost cea a Episcopiei
Ramnicului care a fost
ridicata de episcopul
Climent in anul 1744.o
data cu un paraclis mai
exista si astazi .
Incepand cu secolul al XIX lea mai amintim Manasirea
Tiganest . ctitorie a banului Radu Golescu si a arhimandritului
Dositei de la Caldarusani. O alta bolnita se leaga de numele
Sfantului Calinic de la Cernica in Ostrovul Sfantul Gheorghe
in anul 1824de mentionat ca de aici provin manuscrise cu
continut farmacoterapeutic, in present aflandu-se la Bibloteca
Academiei Romane. (Nota de Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii
Ortodoxe Romane pag 280)
Spitale
Spitalele care au funcionat in Tara Romaneasca , si nu

numai, pot fii impartite in doua grupe - spitale de lunga durata
si spitale de scurta durata .
Spitale de lunga durata: Spitalul Coltea .
29
Spitalul Coltea a fost construit de Constantin

Cantacuzino in perioada 1704-1715. Ca spitalul a fost construit
in aceasta vreme rezulta si din cartea mitropolitului Antim
Ivireanul, datata la 29 martie 1709, in care se arata ca spatarul
Cantacuzino dintru a dumisale dreapta agoniseala a facut
bolnita si casa de straini , spre odihna si mangaierea intru
Hristos a fratilor nostril la saraci care patimesc de boala .
Spitalul a fost construit in curtea manastirii care i-a dat
si numele , in plin centrul orasului, in apropierea curtii
domnesti si a vamii orasului. Spitalul Coltea , datorita ctitorului
ei care cunoscuse mai multe spitale sic area preluat unele
elemente atat din Apus cat si din spitalele turcesti, s-a distins de
celelalte spitaledin Tara romaneasca. Am amintit mai sus si de
Biserica la Coltea cu hramul Sfintii Trei Ierarhi. Important de
amintit este Asezamantul in 32 de puncte ale ctitorului pprin
car acesta stabileste, in cele mai mici amanunte, modul de
organizare al spitalui.
Incepand cu secoul al XIX lea spitalul are de infruntat
mai multe greutati, isotria lui disticnta sfarsindu-se in 1829ca
urmare a integrari lui inEforia Spitalelor, singurul element
crestin remanad, pana la1948 prezenta preotului. (Nota de
Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 280-
281)
30
Spitalul sfantul Pantelimon
In comuna Pantelimon de astazi , in peninsula lacului

Colentina , se afla locul unuia dintrecele mai inseminate
aseaminte religioase si de asistenta medico-sociala din tara ,
Manastirea cu spital Sfantul Pantelimon.
Acest asezamant, ctitorie a lui Grigorie Ghica al II-lea (
1733-1735, 1748-1752 ), a fost construit intre anii 1735-1752,
cand domnitorul a dat un hrisov testament cu oranduielile
cuviincioase pentru administrarea si conducerea ctitoriei lui.
Pentru biserica cu hramul Sfantul Pantelimon, ctitorul a reusit
sa obtina bratul drept al Sfantului pe care l-a aseat intr-un
relicvar deargint , daruindu-l manastirii la 23 septembrie 1750.
In anul1832, prin ofisul din 2 aprilie , generalul Kiseleff
hotaraste ca cele trei spitale : Sfantul Pantelimon , Coltea si
Filantropia sa fie reunite intr-o Eforie a Spitalelor, urmand ca
cele trei fundatii sa fie administrate de catre o epitropie
atingand sumac ea mai inalta din impull functionarii lui.
Semnificativ este faptul ca asezamnul Sfantul Spiridon , o
institutie filantropica prin excelenta, pe langa ingirijirea pe care
o acorda bolnavilor si saracilor, cum statornicea hrisovul de
infiintare , facea si alte acte de filanorpie. I ar in incinta
Manastirii Panttelimon, la 1noiembrie 1868 a inceput sa
functioneze Orfelinatul Sfantul Pantelimon , cu un numar de
60 de baieti , cu timpul numarul lor ejungand la 100.
Orfelinatul a functionat in cadrul manastirii pana in
1881, cand fost preluat de Ministerul Instructiei Publice.Si in
1881 in incinta sa a luat fiinta o scoala pentru surdo-muti,
punandu-si bazele invatamanului special din Romania. Din
1926, asezamantul Sfantul Patelimon, o data cu trecerea Eforiei
Spitalelor Civile sub conducerea Ministerului Sanatatii Publice,
afost administrat de acesta. In plina perioadacomunista in 1977,
Biserica Manastirii Sfantul Pantelimon a fost daramata, iar
31
incinta transformata in han si restaurant. (Nota de Pr. Ion

Spitalul Garlasi-Buzau
In ordine cronologica acesta este cel de al treilea

spital al Tarii Romanesti, dupa Coltea si Pantelimon. Acest
spital a fost fondat in 1792, de catre paharniceasca Maria
Minculeasa, in curtea bisericii care i-a dat si numele , Garlasi .
Bisericade azi fusese zidita de sotul ei, Mihail Mincu,pe mosia
Garlasi , situata in partea de nord- esta orasului Buzau din
vremea cand era medelnicer. In 1881 , spitalul Garlasi s-a
contopit cu cel comunal. (Sursa de Ion Vicovan, Istoria
Spitalul Filantropia
Perioada cuprinsa intre anii 1806-1812 reprezinta,

pentru Tarile Romane, perioada ocupatiei rusesti. Acest timp a
insemant multa saracie, mizerie si boala .Comparati cu numarul
32
mare al bolnavilor, capacitatea celor doua spitale existente,

Coltea si Sfantul Pantelimon, nu insemna nimic. Pentru a face
fata situatiei grele create aproape toate casele de seama din
capitala au fost transformate in spitale ostasesti.
Intrucat nici acestea nu erau suficiente , rusii cereau
sase construiasca spitale de capacitate mare , care sa aiba cel
putin 700 de loccuri.Medicul de oras dar si al spitalului Sfantul
Pantelimon . dr, C.Caracas , infiinteaza in 1810 o subscriptie
publica pentru ridicarea unui nou spital in Bucuresti , care sa
adapsoteasca nemernicii straini .Cu ajutorul populatiei si donarii
la cutia milelor a luat fiinta in 1811, spitalul saracilor bolnavi,
numitdaorita modului cum s-a construit, Filanropia .
In anul urmator ridicarii lui ( 1816 ) , domnitorul Ioan
Caragea ( 1812 1818 ) a dat porunca sa se stranga bani pe la
biserici in folosul spitalului. (Sursa de Ion Vicovan, Istoria
Bisericii Ortodoxe Romane pag 282-283)
Spitalul Brancovenesc
A fost fondat de Safta Brancoveanu , prin diata sa din

anul 1835. Insa idea ridicarii unuoi spital pentru cei nevoiasi
33
dateaza incadin anul 1751 cand Domnita Balasa Brancoveanu

, matusa Saftei , a cladit biserica ce-i poarta numele. Gandul
infiintarii acestui spital a fost nutrit si de banul Grigorie Basarab
Brancoveanu ( sotul Saftei Brancoveanu).
Aceasta insitutie a luat fiinta caurmare a contopirii a
doua fundatii distincte : Fundatia Domnitiei Balasa
Brancoveanu si Fundatia Banesei Safta Brancoveanu . Cele
doua fundatii au fost inzestrate cu averi considerabile , din
venitulc arora urmau sa se intretina . Privitor la titulatura
apitalului , preciam faptul ca , in corespondenta pastrata , pana
in anul 1844 , aceasta era de Direcsia spitalului , iar dupa
aceasta data s-a adoptat denumireade Epitropia Asezamintelor
Brancovenesti .
Nota de subsol: Pr.Ion Vicovan , Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 283
Spitale de scurta durata:

Spitalul Obedeanu Craiova
A fost infiintat de catre Constantin Mavrocordat (1730,

1731-1733,1735-1741,1744-1748,1756-1758,1761-1763) in
1737. Spre deosebire de alte spitale , in cazul de fata nmu se
cunosc prea multe amanunte despre fondarea lui .
Paharnicul Obedeanu a inceput zidirea unei manastiri in
Craiova. La terminarea ei , in 1753 , el a inzestrat-o cu mosii ,
vie . etc. Patru ani mai tarziu ( in 1757 ), tot aici , Constantin
Mavrocordat a ridicat 2 case cu12paturi pentru saraci
neputinciosi bolnavi, si asezamant si doctor pentru tamaduirea
de rane .
In urma unor neintelgeri , la 28 august 1794 ,
domnitorul Alexandru Moruzi hotaraste inchiderea definitive a
spitalului Obedeanu si infiintarea la aceasta manastire a unei
scoli de invatamant obstesc .
Nota de subsol: Pr.Ion Vicovan , Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 284
34
Spitalul Dudesti
Acest spital a luat fiinta in anul 1795 , ctitor fiind

domnitorul de atunci al Tarii Romanesti , Alexandru Moruzi (
1793-1796 , 1799- 1801).Spitalul a fost terminat in anul 1796 ,
la lucrari contirbuind si Manastirile Cozia , Tismana si
Campulung . O data cu spitalul a fost ridicata si o biserica cu
hramul Sfintilor Haralambie , Alexandru si Visarion cu doua
intrari : una spre spital si alta spre oras .
In afara activitatii sale curative, spitalul Dudesti mai
avea si alteo bligatii profilactice , anume aceea de a interveni
atunci cand se iveau focare infecto-contagioase in tara, in
vederea inlaturarii lor. Anul 1825 reprezinta un reper important
din exxistenta spitalului , intrucat acum acelasi domnitor
Grigorie Ghica (1822-1828 ) hotarase trecerea in grija
Departamentului Obstirilor si sub Eforia Mitropolitului tarii.
In perioada care aurma ,destinatia sa a fost schimbata,
functionand mai inati ca penitenciar (dupa 1835), iar in 1848 si
dupa acea drept cazarma pentru ostile straine care au intrat in
Bucuresti. Prin ofisul domnesc din 1851 , Spitalul Dudesti a
fost transformat in spital de boli venerice. Ultimele stiri despre
acest asezamant mger pana prin 1859-1860. (Note de Pr.Ion
Spitalul Ionascu Slatina
Negustorul Ionascu din Slatina a ridicat o biserica

inchinata Sfintilor Nicolae , Dimitrie si Gheorghe . Aici ,
ctitotrul dorea sa ridice si un spital. Nu stim insa in c
eimprejurari s-a ridicat.
Intr-un act din 1797, semnat de Neaga, sotia lui
Ionascu, se face pomenire de spitalul ce s-a inceput aseface
de raposatul sot sip e care ea se obliga a-l continua. (Surse de
Pr. Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag. 284)
35
Spitalul din Targoviste
Pentru bolnavii din Targoviste, ca si pentru strainii care

popseau aici, la 31 ianuarie 1822, s- adapt voie locuitorilor din
Tragoviste sa faca spital cu patru camere si casa pentru locuinta
doctorului , casa pentru spitarie si spiter, cu toate cele necesare
bolnavilor. Sursa de intretinere pentru spital era compusa dintr-
o taxa (o para la leu).
Pentru ca banii cheltuiti san u fie irositi ,mosnenii din
Targoviste au cerut ca spitalul sa fie mutat la Biserica Sfantul
Nicolae unde sa functioneze ca scoala, ceace, in semptembrie
1824, domnitorul a aprobat. (Nota de Pr.Ion Vicovan, Istoria
Filantropia din Moldova
Deoarece cele douatari romanesti, Tara Romaneasca si

Moldova, au avut dintotdeauna constiinta originii si a limbii
comune si intrucat ambele s-au organizat, politic si bisericeste,
dupa acelasi model, cel bizantin, si modul de organizare si
infaptuire a lucrarii filantropiceafost in mare aceeasi.
Pentru ca cele doua mitropolii au evoluatcu accente
diferite, accente date de contextual uneori diferit, este firesc ca
activitatea filantropica sa aiba si oarecari deosebiri. (Pr.Ion
Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 287-288)
Asistenta publica a saracilor
Ca o caracteristica a lucrarii filantropice la noi,

asezamintele de asistenta sociala au fost fondate pe langa
manastire , aceasta vrand sa sugereze ca binefacaorii su ctitorii
lor au avut forma coningere ca , inclusive sanatatea fizica , se
putea dobandi mai degraba aici ,sau, cel putin , aici puteau fi
mai bine ingrijiti Si daca la cele afirmate mai amintim , casi
in caul Tarii Romanesti , ca la manastiri erau icoane facatoare
36
de minuni , moaste desfinti si chiar duhovnici cu darul

vindecatorilor , putem intelege mai bine dece asezamintele
filantropice au fost ridicate pe langa manastiri .
Prrimul domn din Moldova care s-a ingrijit in mod active si
evident de lucrarea filantropica , cel putin dupa documentele
care se pastreaza , afost Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504) .
El a fost primul care s-a gandit saaducaun doctor pentru
nevoile multumii , pentru nevoile orasului .
Acelasi domnitor s-a ingrijit chiar si de santatea obstii
Manastirii Zografu pe care a ajutat-o foarte mult .Stefan cel
Mare , sensibil la suferinta umana , cel care primul s-a
gandit sa aduca un doctor , putea sa infiinteze un spital in
Athos , pentru care sa fixeze si o anumita suma pentru
intretinerea lui , san u fi infiintat anterior acestuia si un spital in
Moldova : Nu era posibil , cel putin asa credem.
Asistenta saracilor era asigurata de Biserica . In acest
scop eaa luat anumite masuri pentru a avea o evidenta cat se
poatede precisa aacestora .Un al doileadomnitor care s-aocupat
de infirmi de data aceasta a fost Petru Rares ( 1527-1538,
1541-1546 ) a improprietarit cu pamantpe infirmii din
razboaiele purtate cu Stefan cel Mare si urmasii acestuia . Din
anul 1666 se pastreaza un document , prin care miseii din Iasi
se plang lui Ilias oda Alexandru (1666-1668) , cerand sa li se
hotarniceasca locul daruit lor de Petru Rares .
Intr-un document , datand din 1 decembrie 1686 , emis
de Constantin Cantemir ( 1685- 1683 ) , miseii sunt numiti ,
pentru prima oara , cu termenul de calici . Miseii s-au bucurat
de mai multa grija din partea lui Mihail Racovita (1703-
1705,1716-1726 ) .
Reformele initiate de Grigorie Ghica ( 1764-1767,
1774-1777 ) in 1775 nici numai pomenesc de existenta uneia
stfel de categorii de saraci , domnitorurl lasandu-I numai in
grija Bisericii . Alti domnitori insa , le recunosc privilegiile si
chiar i-au masuri pentru ocrotirea lor.
37
Cu vremeaau ajuns si cersetori . Din cauza ca numarul

saracilor se inmultisefoarte mult , in special al celor falsi ,
Biserica afost nevoita sa ia unele masuri impotriva celor din
urma , sia supra cersitulu in general,prin intrarea in vigoare
aRegulamentului Organic in 1832 (la 1 ianuarie) asistenta
cersetorilor este preluata de catre Stat , Biserica , fireste,
sprijinul in continuare pe saraci. (Pr. Ion Vicovan, Istoria
Bisericii Ortodoxe Romane pag 288-289)
Fratiile
A fost infiintata fratia calicilor in acelasi scop ,

totasaau luat nasteresi breslele,organizate pe criterii
profesionale . Scopul lorera de a se constitui intr-o societate
care sa aiba preocupari si interesecomune ,sa se ajute reciproc
, si saajutesi pe altii.
Caracterul crestin al breslelor saufratiilor nu
rezultanumai din aceeaca se ajutau sip e altii , creand asa numita
asistenta mutuala ,ci si din alte elemente : se constituiau si
functionau sub patronajul unui sfant , de ziua caruia se adunau
la biserica si organizau mese pentru cei saraci : unele bresle
chiar se ridicau biserici , se ocupau de intretinerea celor pe care
le aveau etc. (Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
pag 289)
Bolnite
Manastirile noastre , in decursul istoriei , n-au fost

numai lacasuri de inchinare pentru cei ce doreau sa aduca slava
si ruga lui Dumnezeu , n-au fost numai focare de caldura unde
s-a invatat buchia si unde s-a tiparit cuvantul lui Dumnezeu , ci
au fost si cetati deapararein vremuri de grele incercari , precum
si azzil pentru cei saraci , straini si bolnavi.Sfantul Vasile cel
Mare( 330-379) introducandu-le ca obligatorii in disciplina
38
monahala aceste canoane ins ecolul al IV- lea , el insusi dand

exemplu prin infiintarea Vasiliadei.
Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVII- lea
,bolnitele apar ca institutie generalizata , datorita infloririi vietii
manastiresti. Odata cu venirea lui Paisie Veliciocovschi (1763),
bolnitele capata din nou mare importanta, ceeaceface ca
preocuparea fata de ele sa creasca .
Schimbari majore in viata lor apar in perioada
Regulamentului Organic (dupa 1832) si in vremealui Cuza
(1859-1866), cand bolnitele capata un alt character. Acum,
ingrijirea sanatatii publice trece sub obladuirea Statului , iar
bolnitele raman doar cu scopul ingrijirii calugarilor batrani si
bolnavi. (Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag
290-291)
Bolnita de la Manastirea Putna

Potrivit uni mare istoric, specialist in perioada
medievala , Alexandru I. Cuza cea mai veche bolnita cunoscuta
este cea de la ctitoria necropola a lui Stefan cel Mare
Manastirea Putna. (Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 290)
Bolnita de la Manastirea Neamt
39
Nu exista, cel putin pana in present, nici-o informatie

cu valoare documentara, cu privire la inceputurile ei . Cea dintai
stire dateaza de prin anul 1735 , cand episcopul Varlaam,
restaureaza blonita dela Neamt , inzestarnd-o, intre altele ,
cusase vaci si doua prisaci . Este lesne de inchpuit ca existenta
ei merge cel putin cateva decenii mai departe, avand in vedere
vechimea acestei manastiri , pe de o parte , iar pe de alta,
importanta ei.
Bolnita refacuta deVralaama suferit in timp multe
stricaciuni , ceeace l-a determinat pe Sfantul Paisie cel Mare sa
o restaureze pe la 1791 . Intimpul staretiei sale , conducator al
bolnitei era fratele Onorie, care aveasub ascultare un numar de
monahi, a caror atributie principala era de a sluji bolnavilor ca
Domnului .
Cat priveste locul unde era amplasata bolnita , nu se
stie. Este posibil ca ea sa fii fost zidita in fata manastirii, spre
nord, caci ina cest loc, la 1820, conducerea de atunci a
manastirii, vaznd ca numai poate fi folosita, facu un nou corp de
case cu un mic paraclisinchinat Sfantului Pantelimon .
Inscriptia acestui asezamant arata ca aceste cladiri ,
impreuna cu paraclisul , s-au facut de catre maria sa Scarlat
Alexandru Callimachi ( 1806, 1807-1810,1812-1819 ) si cu
osteneala staretului Ilarie .. In aceste cladiri a fucntionat bolnita
Manastirii Neamt pana in 1841 canda fost mistuita de un
incendiu .
Dupa 1841 s-a inceputzidirea unei noi bolnite pe locul
unde se gaseste astazi Seminarul, cladire terminata doi ani mai
tarziu , cand s-a pus o alta inscriptie , ce arata ca noua bolnita s-
a ridicat in vremea lui MIhail Grigorie Strudza ( 1843-1849 ) ,
cu cheltuiala manastirii si a credinciosilor , in timpul staretului
Neonil . Bolnita Manastirii Neamt a ramas in aceste cladiri
pana in anul 1846 , cand a fost mutate in alte cladiri. (Pr.Ion
Vicovan , Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 292)
Alte bolnite
40
Si la Suceava ,in apropierea Cetatuii de Scaun , Stefan

cel Mare a intemeiat o manastire de maici Patrauti , in cadrul
careia ar fii organizat si o bolnita pentru ostasii ranitiin luptele
pe care le purta .Surse similare amintesc de existenta si a altor
bolnite in Manastirea Todireni din Burdujeni , iar intre 1721-
1734 la Schitul Tarata ( Piatra Sfanta ), langa Iasi, la
Manastirea Adam si la Targu Ocna.
Bolnita de la Roman a fost infiintata catre sfarsitul
secoului al XVIIIlea, langa Biserica Precista, precursoare a
spitalului demai tariu . Aceasta bolnita se leaga de numele
episcopului de Roman, Ioanichie. El a fondat in orasul resedinta
un spital in 1753, pe langa biserica ctitorita de Ruxandra
Lapusneanu (in 1569).
Informatii de lapidare mentioneaza prezenta bolnitelor
si la alte manastiri din Moldova: Sfantul Prooroc Ilie din
Focsani , Secu ( 1847 ), Varatec ( 1853 ,Horaita (1874),rascal (
1875 ), Slatina (1881) si Agapia ( 1891). Importanta este
insabolnita de la Dragomirna , la 12 km nord-est de Suceava ,
ridicata in 1602 de catre Anastasie Crimca.
Ospicii
Si in Moldova , ca si in Tara Romaneasca , dat fiind

numarul mare de bolnavi, precumsi diversitatea afectiunilor lor ,
au luat fiinta , pe langa manastiri ospicii.
Alaturi debolnita amintita, pana la inceputul veacului
nostrum a existatin Manastirea Neamt si un ospiciu de alienate .
Existadeja o practica mai veche camulti bolnai , in special
dementi , sa fie adusi la manastiri , pentru a lise citi anumite
molitve . precum li se aplicau si diverse tratamente celor care
stateau mai multe zile in manastire .
Cu timpul , acesti bolnavi sunt primiti si in bolnita
obisnuita fie la chiliile duhovnicilo . In viata staretului Paisie ,
tiparita la Neamt in 1817 , se spune ca acest mare innoitor al
41
monahismului , dupa acea organizat bolnita veche asijderea si

din mireni , parte barbateasca cu feluri de neptutine si de
duhuri necurate patimind si neavand unde-si pleca capul si intr-
o alta bolnita , de la trapeze deobste il hranea ,si sedeape cat
voia , unia si pana la moarte .
Aceasta bolnita apare este cunoscuta mai tarziu sub
numele de Ospiciul de alienati din Manastirea Neamt . Pana la 1
ianuarie 1863 ospiciul a fostsub grija directa a manastirii. Starea
aceasta s-a mentinut pentru o anumita perioada detimp si dupa
1863 , cand a intratin grija Statului. La 1 aprilie 1866 ospiciul
trece sub grija directa a Epitropiei generaleaCasei Sfantul
Spiridon din Iasi impreuna cu spitalul din Tragu Neamt . In
acest ospicu a fost ingrijit ai marele poet ,Eminescuu, vre-o 5
luni de zile. (Nota de Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane pag 292)
Ospiciul Galata
Acest ospiciu a fost infiintat in anul 1853 de catre

Grigore Alexandru Ghica (1849-1853,1854-1856). In ospiciu
potrivit unro informatii erau internati , trimisi decatre Spitalul
Central din Iasi bolnavi cu cancer uterin . paraplegie
incurabila , morbu incurabil aochilor , slabi de batranete ,
patimasi de picioare , atacati deapoplexie , orbi si damblagiti ,
surpati, epileptici, idropica, fistula etc. (Nota de Pr. Ion
Alte ospicii
Pe la mijlocul secolului al XVI-lea este mentionata

prezenta unui ospciula Manastirea Golia ,ctitoria marelui
logofat IoanGolia(construita in prima forma la 1576 si
transformata in manastire in 1614 ). Lipsiti de cele mai
elementare ingrijiri medicale, bolnavi erau vindecati dupa
marturia egumenului grec doar de Maica Domnului Faima
42
acesteiicoanecare l-a
vindecat pe fiul ei
Stefanita, a facut catoti
epilepticii si toti
bolnavii psihic sa vina
aici, cautand
vindecare, mai tarziu
manastirea fost
transformata in ospiciu
.
In 1866 trecand sub conducerea Statului autoritatile au
hotarart ca ospiciul de la Golia s-a fie pentru femei iar cel de la
Neamt pentru barbati. (Pr. Ion Vicovan , Istoria Bisericii
Ortodoxe Romane pag 292)
Spitale. Spitalul de la Dragomirna:
Termenul de spitali este intalni mai intai in apusul

Europei .La noi, cu destula opozitie , a fost introdus mai tariu ,
pentru prima oara fiind intalnit intr-un uric din 17 mai 1619
.Apoi este intalnit in Pravila lui Vasile Lupu din 1642 si in cea
alui Matei Basarab.
Cel dintai spital din Moldova, deja mentionat in
capitolul de fata, a fost cel din Suceava, ctitoria mitropolitului
Anstasie Crimca. Acest spital isi are inceputul in 1619 , asa cum
rezulta dintr-un document emis de domnitorul Gaspar Gratiani
(1619-1620) la 17 mai 1619, document prin care
mitropolitul Moldoveiprimea un loc domnesc in Suceava ,
tocmai in scoupl de a ridica un spital. Nu se stie cata vreme a
functionat aceste spital, ultima metiune despre el dateaza din
1641. (Pr.Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, pag
294)
Spitalul Sfantul Spiridon
43
Cel mai important spital din Moldova , nu atat ca

vechime cat mai ales , din punct de vedere al continuitatii si
capacitatii dea primi bolnavi a fostcel care poarta numele unui
mare sfant din Biserica primara : Sfantul Spiridon .
Din informatiile existente , organizarea acestui spital se
face pe la inceputul secolului al XVIII-lea .Astfel , se relateaza
ca in jur de 1721 , Dimitrie Bosie din Husi zideste o bisericuta
din lemn , pe un teren de pe langa Magura Iasului . Dupa mai
bine de un deceniu , pe la 1734, Grigorie Ghica Voda si fiual
sau , Matei Ghica , au ridicat pe acest teren , cu acordul
epitropului Stefan Bosie , fiul lui Dimitrie , in locul bisericutei
din lemn , un schit de piatra , Schitul Tarata , stabilind totodata
ca in aceasta asezare sa se organizeze un lazaret ( spital izolat
unde sunt tinute in carantina persoanele presupuse a fi bolnave
de boli contagioase ) pentru gazduirea bolnavilor de ciuma.
Epitropia schitului , pe la 1743 , incepe o actiune de
extindere a spitalului , cu intentia ferma de a incepe zidirea
Bisericii Sfantului Spiridon . In anul mentionat , Stefan Bosie se
gandeste sa ridice o biserica pe ultitele Hagioaiei din Iasi cu
bolnitele aferente , biserica fiind inceputa la 2 iunie 1752. Noua
biserica purta hramul Sfantului Ierarh Spiridon , de acea si
turnul de la intrarea in spital are forma culionului pe care-l purta
marele ierarh
Consrtuirea bolnitelor din jurul acestor biserici s-a facut
intre anul 1753-1755 , la putin vreme de la inaugurarea
spitalului de pe langa Manastirea Sfantul Spiridon , care avea si
o sectie pentru ingrijirea bolnavilor de ciuma si lingoare . Dupa
incheierea lucrarilor , Stefan Bosie devine epitropul ambelor
fundatii. Domnitorul Matei Ghica Voda (1753-1756 ) este
primul domnitor care , la1755 , reglementeaza administratia
acestei fundatii si care , la 18 iulie 1755, doneaza epitropiei
mosia Targu Frumos .
Alaturi de acest hrisov, epitropia lui Bosie dobandeste ,
prin hrisovul lui Constantin Racovita Cehan (1749-1753, 1756-
1757) din 15 mai 1756 , recunoasterea manastirii zidita acum
44
din temelii , precum si o sporire a mijloacelor proprii prin alte

noi venituri harazite de acest domnitor .Acelasi domnitor , dupa
amrturiile existente, mai ctitoreste spitalele Sfantul Prooroc
Samuil din Focsani si Precista din Roman , toate trei fiind
intalnite pana la 1764 cu administrare si conducere seprata .
La 12 iunie 1763 , patriarhul ecumenic declara
Manatirea Sfantul Spiridon ca stavropighie patriahala , in
octombrie acelasi anhotarand ca egumenul ei sa poarte titlul de
Erinopoleos.
Amintim si faptul ca la 7 septembrie 1764, Stefan Mihai
Racovita , domnul Moldovei ( 1763-1765 0, leaga si inchina
Manastirea Precista Mare din Roman , impreuna cu cele doua
metoace ale ei ctitoriile Proorocul Sfantul Samuil din Focsani si
biserica Bodesti de Epitropia Spitalului Sfantul Spiridon.
Ca importanta lui a crescut foarte mult rezulta si din
aceea ca in februarie 1826 are loc hirotonirea a arhimandritului
Varlaam Cuza. Importanta lui rezulta si din aceea ca sub
Epitropia sa se aflau mai multe asezaminte: Spitalul Pascanu
(din suburbia Iasi, Insititutul orfanotrofic Gregorian, unde
functiona si o scoala d emosit, cu 40 de apturi pentru lehuze.
Azilul de batrani Eufrosina Bals (aflat inr-o casa din str. L.
Catargi), ospiciul de la Galata si spitalul de alienate de la Socola
.
Spitalul din Tragu Neamt
O alta institutiei cu caracter social infiintata si patronata

de Manastirea Neamta fostspitaluldin Targu Neamt , care exista
si astazi si caruia Manastirea Neamt i-a purtat de grija intre
1852-1866. Intr-un dosar din 1859 se arata ca spitalul din targul
Neamt era inretinut din averea Manastirii Neamt .
La 1 septembrie 1842 , conducerea Manastirii Neamt ,
dupaceterminase in cea mai mare parte construirea noului local
pentru bolnita arsa in 1841 , hotaraste saprocure material;ele
necesare pentru construirea spitalului din Targu Neamt , dupa
carea purces la ridicarea lui . In 1850 actualacladirea a spitalului
45
era gata .Dupa darea in folosinta a spitalului s-a alcatuit si un

regulament dupa care sa functioneze . Acest regulament avea
urmatorul titlul :Asezamantul Manastirii Neamtul si Secul din
tragul Neamtului , anul 1852 si cuprindea un nr . de 156 de
articole..In 1866., prin decretul 370din 1 aprilie , a trecut sub
administratia Epitropiei generale a Casei Sfantului Spiridon din
Iasi. (Pr. Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, pag
296).
Alte spitale
Mai amintim de Spitalul din Barlad carea luat fiinta in

anul1838 din initiative monahului Sofronie Varnav . Acest
monah prin indemnurile sale a inceput o actiune de colectare a
banilor pentru infiintare unui spital , lucru relatat de arhiereul
Veniamin Pocitan.
Alte spitale despre care se cunosc extreme de putine
lucruri, de cele mai multe ori fiind doar pomenite , sunt :
spitalul din Galati ,din Targu-Ocna si din Focsani
O categorie speciala o consituie asa-numiteles pitale
vremelnice . In general , aceste spital au luat nastere in vremuri
derazboi . Aceste spitale au fost la Manastirile Galata si Hlincea
, infiintate la 1808, cel dintai adapostind un numar de 270 de
bolnavi, avand farmacie , locuinta pentru preot etc .,cel de -al
doilea adapsotea 75 de bolnavi.
La arhivele Sfintei Mitropolii din Iasi , de pilda , se
pastreaza mai multe documenteprivitoare la asociatiile preotesti
m ale cantaretilor bisericesti si ale paracliserilor , cu scopul
intrajutorarii membrilor lor saua famiilor. In afara de societatile
de binefacere mentionate , in perioada de care ne ocupam cel
putin in Iasi fucntionau mai multe asemenea societati , cele mai
multe informatii pastrate fiind legate de Societatea Ortodoxa
Nationala a Femeilor Romane.
Fliantropia in Transilvania
46
De la inceput insa trebuie sa facem afirmatiaca in ceea

ce priveste misiunea filantropica a Bisericii Ortodoxa din
Transilvania se cunosc relative putine stiri. Sursa princpiala
deinformare cu privire la activitatea filantropica a Bisericii din
Transilani o constituie foaia bisericeasca scoasa de Saguna,
Telegraful Roman o multime dearticole , scurte insemnari, stri
etc .
In timp ce maghiarii, sasii sau secuii aveau scoli bine
organizate, platite de stat, romanii, tolerate, trebuiau sa-si
intemeieze propriile scoli bine organizate, pe care trebuiau sa
le intretina. Asa se explica faptul ca pe la 1845, cand Saguna a
venit la Transilvania, numarul scolilor romanesti erau de circa
400, iar spre sfaristul pastoririi sale numarul acestora ajunsesela
peste 800. Biserica organiza in Transilvania o opera
filantropica, adica organiarea de colecte. (Pr. Ion Vicovan,
Istoria Bisericii Ortodoxe Romane pag 299)
Organizarea de colecte cu diverse ocazii
a) Colecte si daruri pentru Craciun:

In numarul 139 din anul urmator, 1901, sub titlul:
Daruri de Craciun pentru saracii nostril prezinta lista
donatorilor care au contribuit (cu bani, alimente si
imbracaminte) in vederea ajutorarii celor saraci .
b) Colecte ppentru soldatii orbi:
Reuniunea regnicolora penru ajutorarea orbilor a initiat
ridicarea pe seama soldatilor orbiti in lupta pentru causa
dreapta patriei si spre amliorarea sortie lor grele un insitut in
care acestia sa primeasca cunostintele corespunzatoare, ca sa
poata exercita o ocupatiune fie distractive, fie procuratoare de
pane
c) Colecte pentru soldatii raniti:
Comitetul Reuniunii mesriasilor romani dinSibiu a
initiat o colectapentru sprijinirea soldatilor raniti. Astfel, intr-un
47
numar din Telegraful Roman din 1942 este mentionata suma de

18.678 lei oferita soldatilor raniti , iarfemeilorle au mai daruit
920 lei meseriasilor romani dinSibiu in lunile decembrie 1941
si ianuarie 1942 .
d) Colecte pentru inundatiile din Banat :
Cel putin doua colecte au fost amintite in ziarul
Telegraful Roman . Prima dintre ele a fost initiate de episcopul
Arardului Ioan I.Pap ,care a adresat tuturor oficiilor
protopresbiteralesi parohiale din eparhia Aradului o ciculara
prin care sefacea indemnuri staruitoarede a-I ajuta pe cei care au
avut de suferit de pe urma inundatiiilor. Alte actiuni filantropice
mai amintim Organizatia expozitiilor de copii; oferirea de
burse, orfelinate si fundatii de caritate.
.
BIBLIOGRAFIE
1. Pr. Ion Vicovan, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura

Trinitas.
2. Preot Prof. Dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe
Romane Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, 1991
3. Adunarea generala a Societatii Ocrotirii orfanilor
derazboi,sectia Sibiu, in Telegraful Roman , an LXIII (1920),
29 oct/11nov.nr.50
4. Apostolat social
5. Bicentenarul spitalului Clinic din Iasi, in MMS, an. XXXIII,
nr. 8-9/1957. Biserica Ortodoxa Romana ,V, 1880-1881
6. Fundatia Saguna, in Telegraful Roman, an L (1902),18-31
mai, nr.56
7. Institutii filantropice, in Telegraful Roman, an XLI (nr. 32),
21 martie-2 aprrilie 1986
48
Modaliti de mbuntire a accesibilitii

populaiei la serviciile medicale
Drd. dr. Leoveanu T. Ionu Horia

Motto: nainte de a fi terapeut, medicul trebuie s fie un
educator al sntii (PIERRE DELORE)
CAPITOLUL I
INTRODUCERE. NOIUNI GENERALE ASISTENA

SOCIAL
Medicii alaturi de asistentii sociali fac eforturi pentru a

ordona si a crea noi oportunitati pentru oameni intr-o lume din
ce in ce mai complexa. Profesia de medic implica
responsabilitatea de a promova o functionalitate umana optima
si de a modela o societate receptiva si corecta la toate
problemele inclusiv cele legate de asigurarile de sanatate si
asistenta sociala. Pentu atingerea acestor obiective, trebuie sa se
inteleaga foarte clar cum stau lucrurile, dar sa se aiba in vedere
si modul (imaginea) in care acestea ar putea evolua. Pentru a-si
crea o viziune cat mai realista, practicienii din domeniul sanitar
(medici, asistenti medicali) dar si practicienii din domeniul
asistentei sociale isi formeaza explicatii profesionale asupra
comportamentului uman, diversitatii culturale, gradul de
instruire socio-profesionala, nivelului economic, locatiei
geografice, mediilor sociale si nu in ultimul rand asupra
schimbarii.
49
Asistenta sociala isi desfasoara activitatea in cadrul unei

societati. Ea este unul dintre mecanismele de asigurare a
respectarii drepturilor omului si de crestere a calitatii vietii
oamenilor, considerati individual sau in grup, apartinand de cele
mai multe ori categoriilor sociale defavorizate, marginalizate.
Principiul actiunii este cautarea de resurse si sporirea capacitatii
subiectilor de a accesa aceste resurse. Sarcina asistentei sociale
inclusiv din punct de vedere al accesabilitatii populatiei la
serviciile medicale este sa identifice resursele de orice fel,
umane si materiale la deferite niveluri:
Micro (in mediul de viata al persoanei sau grupului);
Mezo (la nivel de comunitate sau zona);
Macro (la nivel de tara, structuri transnationale si
internationale).
Abilitatea in cautarea resurselor tine de pregatirea
medicilor si asistentilor sociali, o pregatire initiala si continua.
In cazul medicilor de cele mai multe ori este vorba de Educatie
Medicala Continua (EMC). De aici vine marea responsabilitate
a ofertantilor de formare, a conceperii programelor de formare
in asistenta sociala in spiritul procesului BOLOGNA, intr-o
viziune deschisa in care medicii sunt proprii lor formatori, in
parteneriat cu structurile educative.
Cu cat zona de actiune a asistentei sociale este mai
dificila, cu atat riscul plafonarii sau al epuizarii profesionale
este mai mare. Actiunile de asistenta sociala desfasurate intr-o
societate de tranzitie, cu schimbari multiple, intr-un ritm
accelerat, sunt expuse in cea mai mare masura acestui risc. n
Romania, asistenta sociala, recreata in 1990 dupa o intrerupere
de peste 40 de ani, se afla in dificila situatie de a reinvata
aproape totul, de la formare pana la activitatea practica. Cel mai
tentant mod de a fece fata acestei provocari este de a copia ceea
ce exista in tarile cu o tranzitie sociala. Dar asistenta sociala nu
poate fi eficienta decat in masura in care este constienta de
caracteristicile societatii in care actioneaza si ale dinamicii.
50
Era nevoie de un bun potential de creativitate pentru a-

si orienta mereu actiunile in raport cu realitatea si a initia cele
mai bune practici, definite astfel in functie de eficienta lor
maxima.
In acest fel se naste intrebarea: Care sunt
caracteristicile societatii noastre in tranzitie, cu impact
asupra asistentei sociale, a accesibilitatii populatiei la
servicii medicale performante, eficiente?.
Probabil primul lucru de spus in aceasta situatie ar fi
SARACIA. De curand sondajul realizat de Fundatia Europeana
pentru ameliorarea conditiilor de viata si de munca a aratat ca in
Romania doua persoane din cinci nu isi pot acoperi cheltuielile
zilnice, trei sferturi dintre romani nu isi pot permite o
saptamana de vacanta, iar una din trei gospodarii are acumulate
restante de peste un an de zile la plata facturilor; calitatea si
marirea spatiului de locuit sunt mai proaste comparativ cu ale
bulgarilor si, desigur, sub standardele prevazute de normele
Uniunii Europene.
Se preconizeaza ca in cursul lunilor de iarna o treime
din populatie va necesita asistenta sociala si implicit asistenta
medicala din partea statului pentru a-si putea acoperi
cheltuielile de incalzire, procurare de medicamente, hrana.
Saracia are multiple fete care se rasfrang in modul de a trai si de
a gandi al oamenilor, in legatura cu viata si cu societatea, cu
lumea. Ea se infiltreaza in sufletele tinerilor, afectand sperantele
de viitor ale societatii. Raportul anual al BANCII MONDIALE
privind Dezvoltarea si generatia urmatoare ne arata ca 88%
dintre tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani vor sa plece
legal din tara.
Procentul este semnificativ mai ridicat decat in tari cu
nivel de strai scazut cum ar fi de exemplu BANGLADESH sau
ETIOPIA.. Dar probabil cel mai periculor flagel care insoteste
saracia este coruptia. Toate rapoartele de tara intocmite de
Uniunea Europeana incepand cu anul 2001 (inclusiv Raportul
din 26 septembrie 2006 care a confirmat data de 1 ianuarie 2007
51
ca moment al aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea

Europeana) mentioneaza coruptia ca bariera esentiala in calea
dezvoltarii societatii. Aproape jumatate din populatia Romaniei
(48%) considera ca expresia cine imparte, parte isi face ne
caracterizeaza ca popor/natiune.
Coruptia este profund infiltrata in mintea si practicile
societatii, afectand si tinerile generatii. Potrivit unor opinii se
pare ca acest aspect s-ar regasi si in lumea medicala. Dar
aproximativ 3% dintre tinerii cu varsta peste 18 ani cred ca
bunastarea poate fi atinsa prin munca si merite personale
(Barometrul Politicilor Publice comandat in luna iulie 2008 de
catre Agentia pentru Strategii Guvernamentale). Intr-un sondaj
de opinie tinerii nostrii asociaza automat rromii cu violenta,
violul si crima; considera ca homosexualii/lesbienele nu sunt o
problema cata vreme stau in casa.
Coruptia reprezinta o puternica mostenire din perioada
comunismului. Acea perioada in care simplul fapt ca te
incapatanai sa supravietuiesti impreuna cu copii si familia te
transforma intr-un delicvent: hrana pe care nu o gaseai in
magazine se procura, se scoate din fabrici, se fuserea, se
dadea pe sub mana, se dadea la schimb. In conditiile in care
viata era amenintata in modul cel mai drastic si primar, legile
care guvernau atunci deveneau derizorii.
REFERIRI LA ASISTENTA SOCIALA DIN

PENITENCIAR
Legislatia din Romania prevede ca si persoanele ce

executa o pedeapsa privativa de libertate au dreptul la servicii
de asistenta sociala, la servicii de asistenta medicala de
specialitate.
In privinta rolului asistentului social si medicului in
penitenciar, intalnim o diversitate relativ mare de raspunsuri. Cu
toate acestea, cele mai multe optiuni de raspuns se concentreaza
asupra rolului medicului si asistentului social, psihologului in
52
refacerea, mentinerea sau consolidarea relatiilor detinutului cu

familia si asupra rezolvarii problemelor sociale, medicale,
psihologice ale detinutilor. Un rol important al asistentei sociale
se refera la reabilitarea comportamentala a detinutului.
Un alt rol important al asistentei sociale pentru
persoanele privative de libertate este reprezentat si de legatura
detinutilor cu exteriorul spatiului de detentie. In acest mod
serviciul de asistenta sociala devine garantul continuarii rolului
activ al detinului in cadrul familiei sale si al comunitatii din
care face parte. Aceasta perspectiva are numeroase beneficii
atat pentru diminuarea efectelor negative ale incarcerarii asupra
victimelor indirecte (sot, sotie, tata, mama, copii etc.), cat si
asupra detinutilor.
In toate programele de pregatire pentru liberare se afla masurile
pe care penitenciarul ar trebui sa le intreprinda pentru a asigura
o reintegrare sociala a detinutilor dupa liberare, in special a
celor care au executat pedepse indelungate.
LEGEA NR. 33/2006 arata in mod explicit ca TOTI
DETINUTII TREBUIE SA BENEFICIEZE DE SPRIJIN
PENTRU REINTOARCEREA IN SOCIETATE DUPA
LIBERARE.
CAPITOLUL II
2.1 MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SANATATE
Acordarea unor ingrijiri de sanatate de calitate este o

preocupare, la fel de veche ca si medicina insasi. In epoca
moderna, calitatea serviciilor medicale ocupa un rol central in
reglarea sistemelor de sanatate, in introducerea de mecanisme,
programe, proiecte pentru alocarea resurselor si furnizarea
serviciilor de sanatate.
Interesul crescand aratat calitatii serviciilor de sanatate este
datorat in mare masura mizelor economice, profesionale,
sociologice, financiare, geografice si in egala masura celor
53
politice cu care se confrunta sistemele de sanatate moderne in

majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
In contextul restrangerii economico-financiare si al
cheltuielilor pentru sanatate, se impune tot mai acut gasirea
celor mai bune servicii cu costurile cele mai bune si, in acelasi
timp, evitarea efectelor negative ale acestor solutii.
Managementul calitatii, in general, si al serviciilor de
sanatate, in particular, sunt notiuni relativ recent introduse in
literatura si practica medicala si de aceea s-au preluat metode si
functii din managementul financiar:
Planificarea
Organizarea
Personalul
Conducerea
Coordonarea
Controlul si evaluarea
Imbunatatirea continua
Dirijarea
Specifice managementului calitatii serviciilor de
sanatate sunt considerate: planificarea, organizarea, dirijarea,
controlul/evaluarea.
Putem folosi formula memotehnica:
PLANIFICARE
ORGANIZARE
DIRIJARE
CONTROL PODC
Atingerea obiectivelor de calitate depinde, in mare
masura de o forta de munca bine instruita, adecvata in teritoriu.
Pentru aceasta trebuie sa existe strategii bine definite, la nivel
national, in vederea cresterii eficientei educatiei continue, a
formarii si instruirii resurselor umane.
Managementul este un proces esential pentru orice
organizatie in vederea atingerii unor obiective prin intermediul
altor oameni. Managementul in sectorul sanitar se refera la
obtinerea eficientei, alocarea resurselor fizice, financiare,
54
materiale si utilizarea eforturilor umane pentru realizarea

scopurilor propuse. Managementul este un sistem cu rol in
realizarea obiectivelor sistemelor de sanatate, cel mai important
obiectiv fiind PASTRAREA STARII DE SANATATE A
POPULATIEI.
MANAGERUL este acea persoana din organizatie care
are responsabilitatea de a indeplini activitatile propuse, prin
intermediul oamenilor din echipa cu care lucreaza.
Pentru a fi eficace, managerul trebuie sa inteleaga si sa
indeplineasca sarcinile pe care le impune munca sa. Managerul
trebuie sa stie cum si unde sa obtina cunostintele de care are
nevoie, trebuie sa aiba abilitatea de a intelege nevoile si
problemele celor cu care lucreaza pentru a-i putea ajuta la
nevoie.
Sanatatea este un drept fundamental al cetatenilor, nu
un lux. Luxul ar fi acela sa nu acordam atentia cruciala,
cuvenita dreptului la sanatate.
Tarile care au reusit sa treaca de la subdezvoltare la o societate
prospera au sustinut masiv sanatatea (ca si educatia) deoarece
sanatatea contribuie direct la calitatea vietii individului.
Calitatea ingrijirii este un concept dinamic cu multe
dimensiuni, dependente atat de perspectiva persoanei care
raspunde la aceasta provocare cat si de contextul social
organizational si de mediu. Definirea calitatii ingrijirii de
sanatate se bazeaza pe valori unice in cadrul culturii (atat
cultura profesionala, cat si cultura etnica) si pe contextul
situatiei. Este imposibil sa definesti calitatea ingrijirii, fara a
tine seama de valorile ce se afla in spatele individului, de
situatia sociala si profesionala.
Pentru a fi conpetitiv si concurential, o anumita Unitate
Sanitara care asigura servicii medicale, oricare ar fi statutul sau,
trebuie sa cunoasca concurentii, sa studieze performantele lor,
sa se preocupe de satisfacerea pacientilor, sa cunoasca zona de
influenta si clientela obisnuita, piata sa si tendintele de evolutie
ale acestora.
55
Unul din factorii fundamentali ai societatii actuale este

factorul economic. In anii `70 in cadrul unei rezolutii a
Comitetului de Ministrii ai Consiliului European, au fost
exprimate la international o serie de probleme si preocupari
legate de marirea cheltuielilor pentru sanatate. De atunci au fost
studiate elemente de corectie pentru a obtine un echilibru al
resurselor cu scopul de a asigura contextul resurselor generate,
cele mai bune prestatii posibile, compatibile cu sistemul
economic in cadrul caruia trebuie integrata sanatatea. Instruirea
si formarea in management sanitar este o caracteristica a
sistemelor de sanatate care au reusit sa asigure o buna calitate a
ingrijirilor de sanatate.
Managementul serviciilor de sanatate necesita pregatire
speficica, stabilitate si profesionalism pentu a-si atinge
obiectivele de calitate.
2.2 FUNCTIILE MANAGEMENTULUI (PODC)

Functiile de baza ale managementului se refera la activitatile pe
care le indeplinesc managerii intr-o organizatie pentru a atinge
obiectivele organizatiei, prin utilizarea resurselor umane,
materiale, financiare, economice si politice. Aceste functii sunt
in interrelatie. Ele sunt dupa cum urmeaza:
PLANIFICAREA
ORGANIZAREA
FUNCTIA DE PERSONAL
COORDONAREA
CONTROLUL
PLANIFICAREA este functia prin care se stabilesc

strategiile si obiectivele pentru performanta organizatiei,
implica luarea deciziilor in legatura cu ceea ce trebuie facut,
cand si cum trebuie realizat. Activitatea de planificare implica
selectarea unei decizii dintre mai multe alternative. Planificarea
orienteaza managementul in utilizarea resurselor.
Functia de planificare presupune:
56
Unitate: realizarea scopurilor speficice fiecarui compartiment

din organizatie printr-o comuniune si unitate corespunzatoare,
care sa duca la atingerea obiectivului organizatiei.
Continuitate: procesul de planificare se realizeaza pe termen
scurt sau lung, cele doua putandu-se combina.
Flexibilitate: in functie de modificarile aparute, echipa
manageriala trebuie sa fie capabila sa adapteze planul la aceste
modificari.
Precizie: echipa manageriala trebuie sa fie capabila sa prevada
corect directiile de actiune.
Scopul principal al planificarii consta in utilizarea optima a
resurselor.
ORGANIZAREA este functia prin care se creaza o

structura adecvata pentru organizatie, astfel incat aceasta sa-si
poata atinge obiectivele propuse prin planificare. Managerul se
asigura ca toate resursele necesare pentru implementarea
planului vor fi disponibile la nevoie si ca activitatile cuprinse in
plan vor contribui la atingerea obiectivlor. Organizarea ajuta la
indeplinirea sarcinilor servind la realizarea scopurilor
performante. In cadrul organizarii se vor defini rolurile fiecarei
persoane in cadrul diferitelor departamente, si se vor stabili
relatii intre departamente si oameni. Structura organizatiei poate
fi realizata astfel: Pe baza functiilor pe care le indeplinesc,
exemplu gruparea in acelasi loc a activitatilor similare. Dupa
produsele sau serviciilor furnizate: activitatile din diferite
compartimente functionale vor fi in interrelatie, avand ca scop
obiectivarea aceluiasi rezultat.
FUNCTIA DE PERSONAL/DIRIJAREA cuprinde

activitatile legate de managementul resurselor umane si
inseamna a gasi persoanele a caror competenta corespunde cu
nevoile si obiectivele propuse in cadrul compartimentului. In
acest scop, un proces de selectare bun necesita nu numai
evidentierea nevoilor de personal, a posturilor libere, ci si a
57
cerintelor necesare pentru ocuparea acestor posturi. Aceasta

functie are o mare importanta in toate organizatiile si in special
in serviciile de sanatate.
CONDUCEREA este o functie orientata spre angajatii

echipei si se refera la relatiile existente intre manager si
subordonati si necesita crearea unui mediu adecvat pentru
motivatie, astfel incat membrii organizatiei sa inteleaga ce se
asteapta de la munca lor. Angajatii sunt condusi spre realizarea
obiectivelor organizatiei implicand modificari de
comportamente si integrarea personalului in activitati conforme
cu descrierea postului (fisa postului)
CONTROLUL este functia prin care se realizeaza

monitorizarea si evaluarea performantei, avand ca scop
imbunatatirea serviciilor de sanatate. Se va tine cont de
compararea rezultatelor obtinute cu standardele stabilite,
adoptandu-se modificari in cazul existentei unor discordante.
Controlul include activitatile manageriale tintite pe producerea
rezultatelor si cresterea performantei.
Procesul de control este continuu. Taylor mentiona existenta a
patru etape in realizarea acestui proces:
Stabilirea de standarde pentru timp, calitate si cantitate;
Masurarea rezultatelor;
Confruntarea rezultatelor cu standardele;
Adoptarea masurilor necesare.
ORGANIZAREA este un sistem deschis, compus din

doua sau mai multe persoane care desfasoarara activitati in
comun, pentru realizarea unuia sau mai multor obiective care
constituie structura managemetului. Prin organizatie se asigura
coordonarea eforturilor angajatilor pentru a putea realiza
obiectivele propuse, care sunt greu de realizat in mod
individual.
58
Intr-o organizatie, in functie de gradul de autoritate,

responsabilitatea si tipurile de activitati sunt grupate pe mai
multe niveluri ierarhice:
Nivelul superior TOP MANAGEMENT
Nivelul mediu MIDDLE MANAGEMENT
Nivelul operational FIRST-LINE MANAGEMENT
ORGANIZATIA CU STRUCUTRA SIMPLA
ORGANIZATIA CU STRUCTURA COMPLEXA
CAPITOLUL III
SISTEME DE SANATATE
Sistemul de sanatate este alcatuit din totalitatea

componentelor care participa la realizarea starii de sanatate a
59
familiei si comunitatii. Din punct de vedere social, sistemul de

sanatate este o componenta a sistemului, functionand ca un
subsistem. La randul lui, un sistem de sanatate are in structura
sa alte subsisteme aflate in interrelatie. Aceste subsisteme nu se
pot dezvolta in afara sistemului social.
Subsistemele din structura sistemului de sanatate sunt:
producerea si dezvoltarea resurselor umane, materiale si
financiare; alcatuirea, intocmirea de programe de sanatate
(orientate spre o anumita finantare); finantarea (impozite, taxe,
contributii, plata directa, surse externe etc.); managementul
(include planificarea, luarea deciziilor, monitorizarea si
evaluarea programelor de sanatate); oferirea de servicii de
sanatate (se furnizeaza ingrijirile de sanatate).
La inceputul anilor `90 au avut lor schimbari ample ale
sistemelor de sanatate in numeroase tari din Europa, dar si in
America. Aceste schimbari au fost generate de cresterea
continua a cheltuielilor pentru sanatate, fara imbunatarirea starii
de sanatate, de calitate insuficienta a serviciilor acordate,
inegalitatea acoperirii populatiei cu servicii de sanatate,
volumul mare de munca fara o recompensare corespunzatoare.
Modificarile aparute au incercat sa reduca si/sau sa elimine
disfunctiile enumerate anterior.
Un sistem de sanatate ar trebui sa indeplineasca
urmatoarele conditii pentru a fi optim: acoperirea generala a
populatiei cu servicii de sanatate; accesibilitate economica,
geografica si temporala; concordanta cu nevoile de sanatate ale
populatiei; eficacitate; eficienta inalta; echitate; posibilitati la
alegere; accesibilitate din partea populatiei; statul trebuie sa fie
responsabil de sanatatea populatiei/comunitatii. In realitate,
existenta unui astfel de sistem de sanatate care sa raspunda
tuturor acestor conditii este imposibila, deoarece in timp apar
modificarile legate de practica medicala, rezerve disponibile,
prioritati de dezvoltare.
Un sistem de sanatate isi defineste politica de reforma
sanitara prin urmatoarele obiective: imbunatatirea starii de
60
sanatate a populatiei; furnizarea de ingrijiri de sanatate de o

inalta calitate; garantarea accesului, inclusiv economic, la
ingrijirile medicale;
Analizand si caracterizand sistemele de sanatate din
punct de vedere al flexului financiar, indiferent de tipul
sistemului sanitar, se poate observa existenta a trei participanti:
tert platitorul, furnizorul si consumatorul de servicii medicale.
Performanta unui sistem de sanatate este data in mare parte de
modul in care are loc strangerea fondurilor pentru asistenta
sanitara, precum si de modul de distribuire a acestora catre
furnizori. Modul de plata al furnizorilor de asistenta sanitara se
face prin numeroase mecanisme, neexistand insa legatura
directa intre modul de strangere a fondurilor si distribuirea
banilor.
Clasificarea sistemelor de sanatate se poate face in mai
multe moduri in functie de: 1) modul de finantare, 2) relatiile
care se stabilesc intre consumatori, 3) furnizori si tert platitori,
4) rolul pe care statul il are in finantarea si organizarea
asistentei medicale, 5) sursele de finantare.
Romania dupa anul 1990, se afla intr-un proces de tranzitie,
proces care a impus guvernelor care s-au succedat pana in
prezent adoptarea unor modele de dezvoltare, mai mult sau mai
putin viabile. Aceasta viabilitate depinde in mare masura de
adaptarea acestor modele la societatea romaneasca, la
mentalitatea existenta, cat si la resursele de care dispune ea. Au
fost multe influente externe, care au determinat copierea unor
modele general valabile, dar secretul rezida in cunoasterea
amanuntita a tuturor factorilor interni si crearea unui model
propriu, adaptat acestora.
In general un plan de dezvoltare a unei tari presupune
conjugarea celor trei sectoare: sectorul public aflat sub
conducerea structurilor guvernamentale, sectorul privat care
include intreprinzatorii, organizatiile particulare, respectiv
sectorul nonprofit existent astazi si in Romania intr-o
multitudine de sectoare (educatie, sanatate, cultura, mediu etc.).
61
Necesitatile sociale fiind atat de diverse in contextul

procesului tranzitiei, este necesara asadar regandirea procesului
de guvernare si reorientarea acestuia spre comunitate. Acest
lucru este destul de greu de realizat in conditiile schimbarii atat
a mediului politic, economic cat si al mediului social. Din
acesta cauza este nevoie de o reala comunicare intre toate
sectoarele, astfel incat sa incerce acoperirea a cat mai multe
nevoi sociale. Se observa tot mai des o usurinta in procesul de
deschidere spre comunicare a institutiilor din sectoarele privat si
nonprofit.
CAPITOLUL IV
MODALITATI DE IMBUNATATIRE A
ACCESIBILITATII POPULATIEI LA SERVICIILE
MEDICALE
Politicile de sanatate fac parte impreuna cu politicile

din domeniul locuirii, educaitiei, securitatii sociale si asistentei
sociale din domeniul politicilor sociale, caci prin intermediul
acestora statul devine principalul responsabil pentru stabilirea
criteriilor de redistribuire in societate a unei resurse deosebit de
importante pentru bunastarea individului si comunitatilor:
SANATATEA.
Statul stabileste deci nu numai resursele de distribuit
considerate a fi relevante pentru bunastarea individuala si
colectiva, dar si criteriile in baza carora se realizeaza acesta
distribuire/redistribuire. Asigurarea satisfacerii unor nevoi mai
mult sau mai putin elementare de sanatate fizica si psihica a
individului si comunitatilor reprezinta deci un obiectiv social
general, la realizarea caruia politicile in domeniul sanatatii
contribuie in foarte mare masura.
Strategiile de interventie in domeniul ocrotirii sanatatii
trebuie sa tina cont de faptul ca modelele de mortalitate, de
morbiditate si factorii care le conditioneaza sunt diferite in
62
functie de varsta dar si de gradul de accesibilitate a populatiei la

serviciile medicale. Toate aceste considerente sunt o problema
de interes atat national dar si mondial. Sanatatea publica, ca
disciplina de invatamant, a aparut in Romania in urma cu
aproximativ 50 de ani la Bucuresti si Cluj.
Medicina sociala, a aparut in tara noastra in 1942 la
Bucuresti, sub acesta denumire, iar in tara la Cluj-Napoca.
Seful scolii bucurestene a fost PROF. GH. BANU, iar la Cluj a
fost PROF. TH. ILEA. Abordarea multidisciplinara a calitatii si
accesibilitatii populatiei la ingrijirile medicale permite
distingerea diferitelor sale niveluri.
AVEDIS DONABEDIAN, cunoscut pentru munca sa in
echipa si mai ales pentru munca sa in legatura cu teoria calitatii
ingrijirilor medicale prezinta acesta abordare prin patru niveluri
concentrice de la legatura medic-pacient ingrijit pana la
calitatea sistemului in cadrul populatiei / comunitatii. Calitatea
acestor ingrijiri depinde pe de o parte de caracteristicile tehnice
si de pe alta parte de caracteristicile relationale ale celor care
sunt ingrijiti (pacientilor).
Tehnicitatea este legata de cunostintele medicale si de
capacitatea de apreciere a producatorilor ingrijirilor.
Dezvoltarea cunostintelor si competentelor tehnice nu este
suficienta pentru asigurarea caliatatii, deriva tehnologica si
dezumanizarea medicilor/medicinei denuntate de nenumarate
ori in ultimii ani (in special in urma dezbaterilor asupra
reformei studiilor medicale) sunt cele mai concludente
dovezi. Capacitatile relationale ale medicului sau ale celui
ingrijit sunt capitale si inregistreaza diferite elemente cum ar fi
de exemplu: ascultarea, confidentialitatea dar si informarea
pacientului asupra bolii sale, a gravitatii bolii, tratementului
eventual prognosticul bolii in cazul in care pacientul si/sau
apartinatorii doresc acet lucru.
Astfel legatura relationala intre pacient si medicul sau
este un factor primordial a capacitatii ingrijirilor medicale:
element cheie al increderii stabilite intre cei doi protagonisti, el
63
actioneaza adeziunea viitoare a pacientului la strategia propusa

a ingriijirilor si calitatea sa este indispensabila pentru garantarea
succesului celor mai bune tenici de ingrijire propuse. Acest
punct cheie evocat de OMS este adesea uitat atunci cand se
evalueaza calitatea si/sau eficacitatea ingrijirii si a actului
medical prestat. Aceasta uitare nu este voluntara, dar este
explicata prin absenta metodelor valide pentru evaluarea
capacitatii relationale a medicilor.
Pacientii au o viziune a calitatii ingrijirilor medicale
orientata spre comunicarea cu cei care presteaza ingrijirea,
termenele de abtinere a unei intrevederi, conditiile hoteliere ale
unui sejur intr-un asezamand spitalicesc, spital de boli cronice,
sanatoriu, etc. Pentru pacientii acestia, aceste criterii sunt mai
usor de evaluat in functie de asteptarile lor. Datorita acestui
fapt, ei sunt adesea mai sensibili la acest aspect al calitatii
ingrijirilor, lasand excelenta tehnica pe plan secundar.
Informarea crescand a publicului prin diferite mijloace
media asupra progresului medicinei, pe de o parte, si
diminuarea increderii publicului, pe de alta parte, au produs
pacienti mai atenti/vigilenti la calitatea tehnica a ingrijirilor ce
le sunt propuse si in acelasi timp mai exigenti. De altfel
dezvoltarea site-urilor pe internet referitoare la sanatate permit
pacientilor sa acceseze o informatie medicala mai actualizata si
faciliteaza cautarea individuala a informatiilor emise din lumea
intreaga.
Dezvoltarea noilor tehnologii a informatiilor pacientilor
asupra calitatii ingrijirilor, asteptari care vor fi din ce in ce mai
corelate cu informatiile stiitifice obtinute. Imbunatatirea relatiei
medic-pacient este un deziderat in permananet proces de
optimizare, ce preocupa cu precadere segmentul de contractare
din cadrul STRUCTURII DE RELATII CONTRACTUALE.
In consecinta, continuarea si optimizarea modalitatilor
de informare a asiguratilor, prin colaborarea cu CASMB si
furnizorii, asupra drepturilor si obligatiilor lor, implicarea intr-o
masura mai mare a furnizorilor in educarea beneficiarilor.
64
Chiar daca presupune persuasiune din partea CASMB, se

impune cu necesitate, avand in vedere relatia directa a
asiguratului cu prestatorul de servicii medicale.
Sistemul sanitar este in prezent mult ramas in urma din
punctul de vedere al reformei sale. Din acesta cauza el nu au
contribuit la cresterea calitatii ingrijirilor de sanatate, la largirea
accesului populatiei la aceste servicii si la scaderea indicatorilor
de mortalitate si morbiditate. O mare parte a populatiei ramane
in afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza
dificultatilor financiare si de transport. O serie intreaga de
indicatori specifici sanatatii si demografiei ne plaseaza in
continuare pe pozitii inacceptabile in clasamentul european.
Alocarile bugetare pentru sanatate, cat si cheltuielile
totale efectuate in Romania pentru sanatate fiecarui locuitor ne
plaseaza pe ultima pozitie in tarile candidate la Uniunea
Europeana. Pe fondul acestei subfinantari cronice,
managementul sistemului si unitatilor sanitare este de slaba
calitate, cu efecte dramatice asupra eficientei cu care
contributiile pentru sanatate ale populatiei sunt cheltuite.
Romania avea in anul 1990 un sistem medical exclusiv
public, puternic centralizat, sustinut financiar de catre bugetul
de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si
Inspectoratele sale Judetene (DSP). Serviciile erau oferite
populatiei, oficial in mod gratuit insa subfinantarea grava a
sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii
serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora
catre populatie.
Multe dintre policlinici si spitale functionau in cladiri
deteriorate, fara dotare tehnica corespunzatoare, medicamentele
romanesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din
unitatile sanitare, iar medicamentele din import, noi si eficiente,
erau inaccesibile pentru cea mai mare parte a populatiei.
Dupa anul 1990 au fost realizate si modificari in sens
pozitiv in oferirea asistentei medicale. Unele dintre policlinicile
si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii imbunatatite
65
si diversificate fata de acum 13 ani, iar pe piata exista

medicamente noi si eficiente, inclusiv medicamente din import.
Exista de asemenea un sistem privat de acordare a serviciilor
medicale, adiacent celui public si o retea existinsa de farmacii
private. In acelasi timp in contextul saraciei populatiei, un
segment larg al acesteia, desi asigurat, nu isi permite costul
tratementelor, accesarea serviciilor spitalicesti performante
aflate in afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile
sistemului privat, ca alternativa la sistemul public de sanatate.
In anul 2003 probemele asistentei medicale publice au
devenit foarte vizibil social, prin imposibilitatea financiara a
sistemului de a acorda, o perioada de timp, medicamente
compensate si gratuite cerute. Starea de sanatate a populatiei
este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte si de
accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. Accesul la
sanatate depinde intr-o mare masura de factorii externi
sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori
de dezvoltare economica, factori socio-culturali. Accesul la
ingrijirile de sanatate este influentat aproape in totalitate de
organizarea sistemului sanitar.
Accesibilitatea la serviciile de ingrijire medicala este
determinata de covergenta dintre oferta si cererea de astfel de
servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de
ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru
sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin
patru motive: etnice sau rasiale; economice; asezare geografica
inadecvata; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.
In Romania sunt evidente toate cele patru tipuri de
inechitati in accesul la serviciile de ingrijiri, ceea ce determina
inechitati in starea de sanatate a diferitelor grupuri de populatie,
a unor comunitati din diferite zone geografice si a grupurilor
defavorizate economic. Aceste disparitati se manifesta prin
indicatori de baza ai starii de sanatate modesti (speranta de viata
la nastere, mortalitatea infantila, mortalitate generala pe cauze
de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viata in stare de
66
sanatate) dar si prin nivelul de informare privind factorii de risc

si de protectie, pentru sanatate sau sistemul de ingrijiri de
sanatate si pachetul de servicii de baza pentru ROMANIA.
Copiii, persoanele aflate in intretinere, veteranii de razboi si
persoanele cu handicap au acces gratuit la asigurarile medicale
si medicatie.
Sistemul de sanatate romanesc trebuie sa devina unul
care ajuta oamenii sa fie mai sanatatosi; un sistem care este
corect, in care oamenii sa aiba incredere si care este acolo cand
e nevoie de el. Modul in care serviciile de sanatate sunt
furnizate in cadrul sistemului trebuie personalizat.
Indivizii difera in multe moduri, inclusiv in ceea ce priveste
cunostintele si capacitatile lor de a intelege sistemul sau propria
stare de sanatate. Indivizii au nevoie de preferinte diferite, iar
serviciile trebuie adaptate acestor diferente.
Un sistem de sanatate centrat pe om este un sistem al
viitorului care va avea structuri dinamice si integrate care se vor
putea adapta diverselor si schimbatoarelor nevoi de sanatate ale
societatii in general si ale indivizilor in particular. Aceste
structuri vor imputernicii oamenii/pacientii pentru a participa
activ in luarea deciziilor in ce priveste propria lor stare de
sanatate.
In concordanta cu prevederile Programului de
Guvernare si al celor de aderare la Uniunea Europeana s-au
creat parteneriate solide cu ONG-urile in vederea dezvoltarii
serviciilor medico-sociale de ingrijire la domiciliu si aducerea
lor la un grad crescut de eficienta cost-beneficiu si calitate, in
vederea alinierii la standardele europene. Dezvoltarea acestor
servicii va contribui la intarirea capacitatii de asistenta sociala,
medicala, comunitara pentru a raspunde nevoilor cetatenilor, in
special grupurilor vulnerabile cu dificultati socio-economice.
Prin sustinerea dezvoltarii serviciilor medicale de ingrijiri la
domiciliu, Primariile, Consiliile Locale vin in sprijinul
preconizat de reforma a sistemului sanitar in vederea reducerii
numarului de zile de spitalizare si implicit a costurilor
67
internarilor nejustificate, dar si pentru prevenirea

institutionalizarii.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv se vor aloca in
continuare fonduri pentru organizatiile specializate care
deruleaza acest gen de servicii contribuind astfel la alinierea
Romaniei in randul tarilor care manifesta o preocupare
deosebita pentru toate categoriile de populatie.
Se are in vedere implicarea mai puternica a cadrelor
medicale (medici si asistenti medicali) existente la nivelul
unitatilor scolare (gradinite, scoli, licee, universitati) in
profilaxia unor boli specifice tinerilor (deformatii ale coloanei
vertebrale) generate de activitatea prelungita de lucru in fata
calculatorului si in prevenirea unor deprinderi comportamentale
gresite pentru sanatate: fumatul, consumul exagerat de cafea,
alimentatie hiperglucidica, alimentatie hipercalorica,
sedentarism, consum de droguri etc. Se vor aloca fonduri pentru
tiparirea unor materiale informative ANTIFUMAT care sa fie
distribuite populatiei mai ales in cadrul scolilor, liceelor,
facultatilor.
Se vor aloca importante fonduri pentru infiintarea in
scolile de cartier a unor cabinete medicale de profilaxie
stomatologica si se va extinde reteaua de medicina scolara.
CONCLUZII
Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii, ele

protejeaza practic toata populatia tarii si anume atat salariatii cat
si pensionarii, somerii dar si persoanele care nu sunt salariate,
dar au obligatia sa-si asigure sanatatea potrivit prevederilor legii
NR. 145/1997. Datorita faptului ca asigurarile sociale de
sanatate functioneaza in ritm obligatoriu, atat pentru persoanele
fizice cat si pentru persoanele juridice plata contributiei de
asigurari sociale de sanatate este obligatorie.
In afara asigurarilor sociale de sanatate care
functioneaza in regim obligatoriu, pot functiona si alte forme de
68
asigurari de sanatate care acopera riscurile individuale, in

diferite situatii speciale. De asemenea, se pot organiza si
societati private de asigurari de sanatate. Acestea nu sunt
obligatorii. Este de mentionat ca reforma sistemului sanitar din
tara noastra cuprinde majoritatea componentelor acestuia iar
asigurarile sociale de sanatate obligatorii, adecvate economiei
de piata din Uniunea Europeana, joaca un rol deosebit.
Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici
nationale, strategii si planuri de actiune pentru a organiza si
sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem
national de sanatate cuprinzator si in coordonare cu alte
sectoare. In acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta
politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire nationala a
resurselor externe disponibile. In acest context, raportul
OMS/UNICEF asupra ingrijirilor primare de sanatate, constituie
o baza speciala pentru functionarea si dezvoltarea in continuare
a ingrijirilor primare de sanatate in lume.
BIBLIOGRAFIE
SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT SANITAR
Autor: DAN ENACHESCU
Editura: ALL, BUCURESTI, 2007
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SANATATE
Autor: CIPRIAN VLADESCU
Editura: EXPERT, BUCURESTI, 2000
PRACTICI DE ASISTENTA SOCIALA
Autor: ANA MUNTEAN
Editura: POLIROM, IASI, 2007
MANAGEMENT SANITAR. NOTIUNI FUNDAMENTALE
DE SANATATE PUBLICA
Autor: PETRU ARMEAN
Editura: CNI CORESI, BUCURESTI, 2008
FUNDAMENTE DE PSIHOLOGIE EVOLUTIONISTA SI
CONSILIERE GENETICA
Autor: DANIEL DAVID, OANA BENGA
Editura: POLIROM, IASI, 2007
69
CONFIGURATIA SOCIALA A ASIGURARILOR DE

SANATATE
Autor: EUGEN BLAGA
Editura: PINGUIN BOOK, BUCURESTI, 2005
POLITICI SOCIALE PENTRU SANATATE
Autor: EUGEN BLAGA
Editura: OMEGA IDEAL, BUCURESTI, 2006
REVISTA MEDICALA NR. 9/2007 SI NR. 11/2007
REVISTA HIPOCRATE ANUL II NR. 17, NOIEMBRIE 2007
REVISTA MEDIC.ro IANUARIE FEBRUARIE 2009
Director Profesor Toma A.

Loveanu
70
ACADEMIA DE POLITIE ALEXANDRU IOAN CUZA

BUCURESTI
Drd.dr. Leoveanu T. Ionu Horia
ACCIDENTUL RUTIER (conform definitiei DEX)

Accidental rutier este un eveniment fortuit, imprevizibil,
care intrerupe mersul normal al lucrurilor soldat de cele mai
multe ori cu avarii grave ale mijloacelor de transport, raniri
multiple de cele mai multe ori grave si nu in rare situatii chiar
moartea uneia sau mai multor persoane.
METODOLOGIA CONSTANTARII SI SOLUTIONARII

ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE
Accidentul de circulatie din punct de vedere al
organelor de politie care au obligatia de a cerceta si de a
solutiona un asemenea caz, accidentele sunt evenimente care
prin evenimentele care le-au produs constituie fapte ce intra sub
incidenta prevederilor codului penal sau altor norme juridice, cu
privire la care trebuie desfasurate activitati de cercetare in
vederea stabilirii cauzelor si imprejurarilor producerii, precum
si a raspunderii ce vor inculpa persoanele care au participat la
comiterea accidentului rutier.
Accidentele rutiere pot fi soldate cu victime si pagube
materiale si/sau accidente rutiere soldate numai cu pagube
materiale. Competenta de a constata si solutiona aceste
accidente rutiere o au potrivit legii, lucratorii politiei din
brigada rutiera, precum si agentii de politie rurala desemnati
prin ordin de zi al Inspectoratelor Judetene de Politie. Cu
aceasta ocazie lucratorul politiei rutiere: Intocmeste procesul
71
verbal al constatarii contraventiilor; Intocmeste autorizatia de

reparatie a autovehiculelor.
EVOLUTIA CADRULUI LEGISLATIV

Circulatia pe drumurile publice reprezinta o activitate
umana marcata de o anumita dezvoltare exponentiala odata cu
progresul tehnologic si dezvoltarea standardului de viata.
Legislatia rutiera constituie un compartiment important al
sistemului legal in acest secol numit epoca vitezei, avand si
contribuind alaturi de celelalte legi la o buna mentinere a ordinii
si linistii publice prin ample procese de desfasurare si
coordonare a circulatiei, prevenirea eventualelor accidente dar
mai ales in intervenirea promta in vederea inlaturarii
consecintelor accidentelor rutiere.
Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor,
pietonilor, precum si a tuturor celorlalti participanti la traficul
rutier, drepturile, obligatiile si raspunderea, care revin
persoanelor fizice si persoanelor juridice, implicate in activitati
rutiere, precum si atributiile autoritatilor statului sunt
reglementate in prezent prin ORDONANTA DE URGENTA
(OUG) 195/2002 privind circulatia prin OUG 63/2006 si OUG
69/2007.
Realitatile vietii cotidiene au aratat ca vehiculele si
autovehiculele care circula pe sosele si drumurile publice
constituie de ce mai multe ori o sursa importanta de pericole
pentru orice persoana. De cele mai multe ori s-a dovedit ca
autovehiculul este un instrument deosebit de periculos, prin
dimensiunile lui, dar si prin acceleratia care i se poate imprima
in acest mod fiind apt de a produce consecinte deosebit de grave
soldate cu vatamarea sau cu moarte uneia sau a mai multor
persoane, distrugeri de bunuri materiale.
Intre toate aceste aspecte factorul uman are insa o
importanta covarsitoare in producerea accidentelor rutiere care
in proportie de 90% sunt cauzate prin actiunea sau inactiunea
72
umana, fie in calitatea persoanei de conducator auto, respectiv

58,25%, iar in calitate de pieton 37,40%.
CAUZELE PRINCIPALE ALE CRIMINALITATII

RUTIERE
Dintre cauzele favorizante in producerea accidentelor
rutiere in Romania, pe primul loc se afle excesul de viteza,
urmate pe locul al doilea de neatentie si/sau indisciplina
pietonilor, locul al treilea revenind cu brio depasirilor
neregulamentare, iar locul al patrulea fiind adjudecat de
consumul de bauturi alcoolice. Cele mai spectaculoase si in
acelasi timp si cele mai dramatice accidente cu urmari grave si
ireparabile de cele mai multe ori sunt consecinta excesului de
viteza la volan.
Datele statistice si experienta au demonstrat ca la baza
comportamentului soferilor pasionati obsesiv de viteza, care
prin atitudinea lor se pun in pericol atat pe ei insisi dar si pe
ceilalti participanti la traficul rutier, se afla de cele mai multe
ori, o structura complexa de motivatii si atitudini specifice,
precum si diferite trasaturi de personalitate specifice fiecarui
individ in parte.
Cei mai multi conducatori auto obsedati de viteza nu
cunosc faptul ca franarea autovehiculului cu viteza foarte mare
nu inseamna si oprirea acestuia, de existenta unui timp de
reactie numit si timp mort, timp in care soferul tebuie sa
decida in ce fel va actiona.
Cu cat viteza este mai mare cu atat leziunile ce vor
rezulta din accidentul rutier vor fi mai mari. Un alt element
cauzator al accidentelor rutiere este alcoolul, care este
responsabil pentru aproximativ 30% dintre accidentele.
Alcoolul consumat in cantitati mari si intr-un interval de timp
scurt sau relativ scurt, reprezinta un veritabil toxic, declansator
in organismul uman al unor fenomene patologice cum ar fi de
exemplu:
Lipsa de coordonare a miscarilor
73
Diminuarea reflexelor
Tulburari senzoriale
Tulburari auditive
Tulburari vizuale
Tulburari de memorie
Modificari de personalitate
Studiile medicale si medico-legale au demonstrat faptul
ca alcoolul, chiar consumat in cantitati mici are efecte de
micsorare a puterii de discernamant, a capacitatii si atentiei
conducatorilor auto cu alterarea reflexelor dar si a timpului de
reactie reflexe.
Persoanele aflate sub influenta alcoolului nu neaparat in
stare de ebrietate conduc cu viteze mai mari in raport cu
conditiile concrete de trafic. In acest fel accidentele rutiere se
produc frecvent in stare de asa-numita prebetie in care
valoarea alcoolemiei este sub valoare de 1 moment in care
alcoolul ingerat da falsa iluzie a unei stari de bine, de euforie
pentru conducatorul auto.
Dupa viteza excesiv de mare a anumitor conducatori
auto, o a doua mare cauza generatoare de accidente rutiere
deosebit de grave o constituie indisciplina pietonala. Sunt foarte
multe cazuri in care pietonul traverseaza neregulamentar, in
apropierea unei treceri de pietoni, la o distanta de aproximativ
20-30 de metrii inainte sau dupa trecerea de pietoni, de cele mai
multe ori traversarea fiind facuta in fuga. In felul acesta
conducatorul autovehiculului este surprins si exista prea putine
sanse de a evita acel accident. Statisticile arata ca, in peste 70%
dintre aceste cazuri, la impactul autovehicului cu pietonul se
produce decesul pietonului. Cele mai multe accidente de acest
fel se produc pe drumurile nationale. Pentru evitarea acestor
evenimente indeosebi pe DN1 au fost construite pasarele pentru
pietoni.
Desi au fost construite aceste pasarele pietonii continua
sa traverseze neregulamentar. Parasirea locului accidentului de
catre conducatorii de autovehicule este o fapta destul de grava
74
atat din punct de vedere al aspectului moral dar si din punct de

vedere legislativ. Conducatorul auto care a fost implicat intrun
accident rutier, soldat cu persoane ranite sau decedate nu are
dreptul sa paraseasca locul accidentului in lipsa unei motivatii
legale. In aceasta situatie este posibil ca in urma gestului lui sa
lase in urma persoane accidentate a caror viata ar putea fi
salvata prin cateva masuri de prim ajutor sau prin solicitarea
echipajelor SMURD sau AMBULANTEI.
Din pacate tot mai des apar situatii in care conducatorii
auto, implicati in accidente rutiere cu victime omenesti (raniti,
decedati), parasesc locul accidentului.
Romania ocupa un nedorit loc intai in Europa la numarul de
decese provocate de accidentele rutiere, in conditiile in care
unul din trei oameni implicati intrun astfel de eveniment isi
pierde viata. Majoritatea celor decedati sunt adolescenti.
METODE DE PREVENIRE
Prevenirea accidentelor rutiere si a conduitei
neconforme cu legea nu se realizeaza numai prin cresterea
nivelului represiv al sanctiunilor pe care le risca delicventii fie
ei conducatori auto, fie pietoni, deoarece studiile criminologice
efectuate in domeniul rutier au aratat ca eficacitatea acestor legi
este limitata, daca nu se aplica si o serie de masuri de
consolidare. In acest scop sunt aplicate programe de
supraveghere si control automatizat care constau in radare
performante automatizate cu posibilitatea efectuarii unor
fotografii ultra performante care permit reducerea accidentelor
grave.
Alte mijloce de prevenire, precum reducerea
performatelor de viteza a automobilelor sau prin dotarea
acestora cu dispozitive care limiteaza automat viteza au fost
aduse in discutie, unele chiar aplicate in practica, insa
sanctiunea cea mai eficienta ramane retinerea si/sau
suspendarea permisului de circulatie (permisul de conducere),
iar sistemul de puncte amenda, care se acumuleaza pentru
75
delicte repetate si cresterea posibilitatilor de a fi supus

controlului rutier sunt cele mai bune mijloace de disciplinare a
conducatorilor auto.
In prezent se pune o tot mai mare cerinta pentru ca toti
conducatorii auto sa fie pregatiti in tehnicile conducerii
preventive sau defensive. Analiza dinamicii accidentelor rutiere,
nu numai de la noi din tara, demonstreaza ca omul in calitatea
lui de participant la traficul rutier, este vinovat de producerea a
peste 90% din evenimentele rutiere care se produc anual.
Tehnicile de baza ale conducerii preventive se bazeaza
pe: Pregatirea mentala a conducatorului auto pentru efectuarea
unei curse; Vederea, observarea si concentrarea la pericolul
potential; Actiunea si reactia soferului tinand cont de viteza lui
de reactie.
CONCLUZII
Avand in vedere amploarea deosebita a fenomenului
criminalitatii rutiere ilustrata de realitatea cotidiana si sustinuta
si de datele statistice, devine imperativ necesar aplicarea unor
metode de prevenire a accidentelor rutiere, prin reducerea
incidentei cauzelor deja identificate ale acestei criminalitati,
care vizeaza pe orice persoana, fie din punct de vedere al
pietonului, fie in calitate de conducator auto sau pasager.
REVIST E BOTUAR ME KONTRIBUTE VULLNETARE

Colegiul de redacie: Baki Ymeri (Redactor ef), Acad.
Grigore Brncu, Dr. Gelcu Maksutovici (Preedinte de
Onoare a UCAR), Mircea Istrate (Preedinte UCAR),
Adriana Tabacu, Costin Cristescu, Costel Polena,
Alexandru Nica, Mihaela Buican, Mona Agrigoroaiei.
Telefon: 0040.729698600 E-mail: alban.voka@gmail.com
ISSN 1221-6925.
Responsabilitatea juridic pentru coninutul articolelor
aparine autorilor (art.206 C.P.)
76

Revista Albanezul Cu DR - Leoveanu T.ionut Horia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Albanezul Cu DR - Leoveanu T.ionut Horia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondat de Nicolae Nacio (1888) Serie nou (1993)

Periodic al Uniunii Culturale a Albanezilor din Romnia

Revista Albanezul - Shqiptari - Bukuresht, - Nr. 12 - 2013

ISSN 1221-6925 Revista Albanezul cu spitalele din Romnia

Drd. dr. Leoveanu T. Ionu Horia

Eforia spialelor civile

Eforia Spitalelor Civile a fost o organizatie fr scop

obliga la introducerea pentru prima dat a unei taxe de

Dosarele de presa. Cotidianul.ro Eforia spitalelor civile: o

Sistemul sanitar romnesc este fr ndoial ubrezit

Pe vremuri au existat bani pentru toate problemele:

nceputurile: Filantropia in Tara Romaneasca

Biserica noastra ,madular al trupului Ortodoxieie ,

Spitalelor, numindu-se ca efori: vornicul Mihail Ghika,

Mai nti a fost ctitoria Cantacuzinilor

Mnstirea i Spitalul Colea au fost ntemeiate de

sptarul Mihail Cantacuzino, mpreun cu un descendent al

reconstruit i funcioneaz cu 195 de paturi. La 1932 spitalul

A urmat ctitoria Ghiculetilor

Cel de-al doilea spital al Eforiei de la 1832 a fost

Iniiativa unui doctor i milostenia boierilor valahi

Cel de-al treilea spital, care alturi de spitalele Colea i

ndemnai de doctorul Constantin Caraca, medic al Capitalei.

Eforia nfiineaz noi spitale

Manastirea Cozia ( ctitorita in 1837 de catre Mircea

Olt , care a fost mai intaintesatul boierului domniei mele Nau

Manastirea Bistrita, zidita de domnitorul Alexandru cel

cultura , greutatile si incercarile istoriei Manastirea Bistrita

Manastirea Bistrita - scurt istoric

Potrivit traditiei , inceputurile obstei monahale din vatra

se mai adauga si multe altele , precum vamile de la Barlad si

Casa Grigore Ghica in analele parohieie bisericii Sf.

Biserica Sf. Pantelimon semn doveditor pentru

in partea de Rasarit , am gasit in publicatialui Glasasescu

Ploietilor, ase pogoane de vie, zece mii de taleri, dar i patru

Biserica Coltea (cu spitalul Coltea)

Una dintre cele mai frumoase si vechi bisericute ale

clucer Coltea Doicescu , de la care spatarul Mihai Cantazcuzino

La 1696 au fost consttruite casele din jur , iar intre

n anul 1838, Eforia nfiineaz primul Ospiciu de

nervoase, de chirugie urinar, de radiologie, de fizioterapie i

Spitalul Rallet a fost ridicat de Eforie la 1875, n

judeul Dmbovia, cu un numr de 20 de paturi, deschis la

Greuti dup marele rzboi

Reforma agrar din anii 1921-1922 a diminuat

ntreinerea bolnavilor sraci trimii spitalelor de serviciile de

Averea Eforiei n anii interbelici

n afara domeniului agricol deja amintit, Eforia

Elisabeta, astzi acolo fiind Primria Sectorului 5. Aadar,

Eforia Spitalelor Civile, ca instituie public, este o

Instiutii filantropice in Tara Romaneasca.

Azilul saracilor de la Matau : Azilurilor existau in Tara

intarseste hrisovul referitor la azilul amintit . La fel , donitorul

Inca inainte de de 1754 , in Targoviste fiinta azilul

Panati Babeanu mai ridica inca 12 chilii pentru calugarite si

Credinta celor vechi era aceea ca nebuniii fiind posedati

Nastureilor. Aici se gasea icoana facatoare de minuni a

Fratii crestine de asistenta in caz de moarte:

Se cunoaste ca in Tara Romaneasca astfel de fraii au

Breslele constituie cele mai vechi organizatii (asociatii),

Dintre formele de filanropie cunoscute de Biserica

Chiar daca Biserica noastra a practicat acest mod de

Intre formele cele mai cunoscute si mai larg raspandite