Grila I

1. Academia Română a fost înfiinţată în sec. XIX.

2. Crearea statului dualist Austro-Ungaria a avut loc în anul 1867.
3. Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti din 1812 prevedea: 16 mai 1812 –
partea Moldovei dintre Prut și Nistru (Basarabia) intră în componența Rusiei.
Pentru acest teritoriu în anul următor (21 august 1813) s-a creat o arhiepiscopie cu
sediul la Chișinău, dependentă de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Petersburg.
Primul ei cârmuitor a fost mitropolitul român Gavriil Bănulescu-Bodoni.
4. Seminarul de la Socola de lângă Iaşi a fost înfiinţat de mitropolitul: Veniamin
Costachi în 1803, care a devenit o școală de prestigiu datorită lui Filaret Scriban. În
1840, Mihail Sturza îl va numi seminarul “Veniamin”.
5. Structura Academiei Mihăilene (1834) era următoarea: avea o facultate de
filosofie cu 2 ani de studii, una juridică de 3 ani, cursuri extraordinare de inginerie
și agronomie, arte frumoase și filologie. În 1860 s-a dezvoltat în Universitatea din
Iași.
6. Menţionaţi trei lucrări de istorie bisericească sau literatură patristică publicate în
timpul mitropolitului Veniamin Costachi: Istoria bisericească a Arhiepiscopului
Meletie al Atenei în 5 volume (1841-1843); Istoria Scripturii Vechiului și Noului
Testament în 3 volume Iași (1834); Pidalionul (Neamț, 1844). Din literatura
teologică greacă postpatristică au fost traduse câteva lucrări de către călugării
Gherontie şi Grigorie: din Teofilact al Ohridei, Nichifor Calist Xantopol, Atanasie
din Paros, Ilie Miniat (Didahii la Duminicile postului mare şi la sărbătorile
împărăteşti, laşi, 1837). După moarte: Istoria Bisericească a lui Teodoret al Cirului
București (1894).
7. Prevederile regulamentelor organice cu privire la viaţa bisericească din Ţările
Române: 1/13 ianuarie 1832 (Moldova) și 1/13 iulie 1831 (Ț.R.): primele
constituții românești scrise, cuprindeau (1) o serie de prevederi cu privire la
instituirea, instruirea, judecarea, pregătirea clerului, starea morală și politico-
socială; (2) prevedea înființarea “Vorniciei averilor bisericești” (în Ț.R. îi
corespundea “Marea Logofăție a credinței”); (3) preoții urmau să fie hirotoniți
numai din rândul absolvenților de seminar cu aprobarea Domnitorului; (4) s-au
înființat seminarii la fiecare centru eparhial; (5) s-au introdus pentru prima dată
actele de stare civilă, încredințate preoților parohi; (6) abaterile clerului erau
judecate de dicasterie.
8. Viitorul mitropolit Grigorie Dascălul a fost călugărit la mănăstirea Neamț de
starețul Paisie.
9. Primul profesor al cursurilor de preoţie de şase luni deschise, în anul 1811, la
Sibiu a fost: Gheorghe Lazăr.
10. Câteva referinţe cu privire la Moise Nicoară: (1784-1861), a stat ani de zile la
Viena, a înaintat o serie de memorii în care dezvăluia abuzurile ierarhiei sârbe, în
1813 devine profesor de latină și germană la școala lui Caragea Vodă, datorită lui
în 1822 s-a înființat la Arad o școală teologică, în timpul său a fost numit ca
episcop făgărășanul Nestor Ioanovici (primul episcop român al Aradului în
februarie 1829).
11. Primul episcop român al Aradului a fost Nestor Ioanovici.
12. Legea comunală din anul 1864 prevedea: (1) actele de stare civilă care erau în
sarcina slujitorilor Bisericii, au fost trecute în seama primăriilor comunale; (2) prin
Codul Civil, divorțurile au fost luate din competența instanțelor de judecată ale
Bisericii și date tribunalelor civile; (3) Prin reforma agrară din 1864 s-a prevăzut să
se dea și bisericilor câte un lot de pământ cultivabil pentru preoți și cântăreți
(primăria era obligată să se îngrijească de lăcașurile de cult și de salarizarea
preoților).
13. Potrivit Legii organice (1872), alegerea ierarhilor se făcea de către un colegiu
electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii ortodocși în
funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia dintre arhiereii
titulari, toți trebuind să fie români.
14. Mitropoliţii primaţi ai României au fost Nifon Rusăilă (1787-1875), Calinic
Miclescu (1875-1886), Iosif Gheorghian (1886-1893), Ghenadie Petrescu (1893-
1896), Iosif Gheorghian (1896-1909), Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911), Dr.
Conon Arămescu-Donici (1912-1918), Miron Cristea (1919-1925).
15. Patriarhul Justin Moisescu: 1910-1986, născut la Cândești, Argeș, absolvent al
seminarului orfanilor de război din Câmpulung Muscel, a fost trimis de Patriarhul
Miron la Facultatea de Teologie din Atena (1930-1934), apoi la studii de
specializare la Strasbourg (1934-1936), apoi din nou la Atena pentru doctorat,
obține doctoratul cu lucrarea “Evagrie din Pont”, predă ca profesor de NT la
facultatea din Cernăuți-Suceava (1940-1946) și la seminarul din București (1946-
1956). La 26 februarie 1956 – mitropolit al Ardealului. La 13 ianuarie 1957 este
înscăunat mitropolit al Sucevei și Moldovei. El conduce delegațiile la adunările
generale și la Conferințele Panortodoxe de la Rhodos și Chambesy. Îndrumă
tipărirea revistei “Mitropolia Moldovei și Sucevei”. Traduce “Simbolica” lui
Hristu Andrustos. A fost ales la 12 iunie și înscăunat la 19 iunie 1977. A trecut la
cele veșnice la 31 iulie 1986, îngropat în catedrala patriarhală.

Grila II
1. Iosif Naniescu a fost mitropolit al Moldovei.
2. Episcopii Bucovinei au fost: Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia Băloșescu,
Eugenie (Evghenie) Hacman, Teofil Bandela, Teoctist Blajevici, Silvestru Morariu
Andrievici, Arcadie Ciupercovici, Vladimir Rupta.
3. Mitropolia Bucovinei a fost înfiinţată la 23 ianuarie 1873.
4. Prevederile Legii călugăriei (1864): 30 noiembrie 1864, prevedea ca în viitor să
nu fie călugăriți decât cei cu studii teologice, iar dintre credincioși puteau fi
călugăriți doar bărbații de 60 de ani și femeile de 50.
5. Mitropolia Transilvaniei a fost înfiinţată în 1376 (prima atestare).
6. Câteva referinţe cu privire la Gavriil Bănulescu Bodoni: 1746-1821. Era român
de neam cu studii în Transilvania, precum și la Kiev, insula Patmos, Smirna, Athos
și Constantinopol (unde s-a călugărit). A fost profesor la Iași și Poltava. Hirotonit
arhiereu pentru Moldova în 1791, apoi mitropolit al Poltavei, după care al
Kievului. S-a stabilit la Chișinău, unde se consideră întâistătător al Bisericii din
teritoriu. La 21 august 1813, țarul Alexandru I a aprobat înființarea Arhiepiscopiei
Chișinăului și Hotinului având în frunte pe Bodoni cu jurisdicție peste teritoriile de
dincolo de Prut și care era subordonată Sinodului Bisericii Ruse din Petersburg.
Gavriil a murit la 30 martie 1821 și a fost înmormântat la mănăstirea Căpriana. Au
urmat pe scaunul arhiepiscopal de la Chișinău numai ierarhi ruși.
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost o mare şi puternică personalitate în
viaţa bisericească, o mână de fier care a căutat mereu să sprijine preoţimea, un
diplomat adevărat cu diverse organe administrative. Îşi lasă puternic amprenta în
toate eparhiile unde a activat şi slujit, fiind cunoscută grija sa deosebită pentru
copiii şi văduvele preoţilor. Lăsând la o parte construcţia a peste 200 de biserici,
meritul deosebit pe care îl are ca mitropolit al Basarabiei este acela de a fi
organizat învăţământul teologic prin înfiinţarea Seminarului Teologic de la
Chişinău şi de a susţine viaţa liturgică prin deschiderea unei tipografii. Importanţa
acestei tipografii pentru viaţa spirituală şi culturală a basarabenilor a fost foarte
mare, aceştia având posibilitatea de a citi cărţi în limba maternă, cărţi traduse, în
majoritatea lor, de însuşi mitropolitul Gavriil.
7. Exemplificaţi politica de rusificare coordonată de arhiepiscopul Pavel Lebedev
al Basarabiei: Pavel Lebedev (1871-1882), reprezentant tipic al naționalismului
rusesc, din dispoziția sa au fost distruse foarte multe cărți de cult românești.
Rusificarea se făcea prin școlile îndrumate de Biserică. După 1861 se înființează
aproximativ 400 de școli primare parohiale, limba de predare fiind rusa. La
începutul sec. XX, numărul acestor școli se ridica la 600. Din 1867 până în 1918 a
apărut un Buletin Eparhial în rusește. În multe parohii au fost numiți preoți ruși sau
ucraineni care slujeau în slavonă. Viitorii preoți se pregăteau în seminarul teologic
cu 6 clase din Chișinău cu limba de predare rusă. Printre cei mai buni absolvenți ai
seminarului se numără Arsenie Stadnițchi.
8. Asociaţia transilvană pentru cultura şi literatura poporului român a fost înfiinţată
de mitropolitul Andrei Șaguna (1861).
9. Definiţi caracterul şcolilor confesionale din Transilvania (sec. XIX): Școlile
confesionale erau văzute drept unități școlare de elită. Școlile Blajului sunt cel mai
bun exemplu în acest sens. Ziaristul George Barițiu, în secolul al XIX-lea, a
realizat un studiu care arăta faptul că, în fruntea clasamentului celor mai bune școli
din Transilvania erau cele săsești, înființate de Biserica Evanghelică Lutherană. De
asemenea, în Occident, școlile înființate de Biserica Catolică ori de cultele
protestante sunt considerate drept unități de elită, care presupun taxe serioase și
care generează venituri importante pentru cei care le întrețin. Școlile confesionale
aveau caracter anti-ortodox.
10. Prevederile Concordatului cu Vaticanul: La 10 mai 1927 la stăruințele regelui
Ferdinand, Guvernul a încheiat acest concordat, ratificat de Parlament la 23 mai
1929: Bisericile Romano-Catolice din România i s-a creat o situație de stat în stat,
care știrbea suveranitatea statului român. Biserica Ortodoxă era pusă în
inferioritate, lucru ce era în contrazicere cu prevederile Constituției din 1923, care
garanta libertatea și egalitatea cultelor. Prin Concordat se garanta dreptul de a
comunica direct cu Vaticanul fără controlul statului român. Numirea episcopilor
era rezervată Scaunului papal, episcopii erau îndatorați să depună jurământ de
credință către rege. Fiecare eparhie romano-catolică avea dreptul la un seminar
pentru formarea clerului, sub controlul direct al episcopului, fără nici un amestec
din partea statului. Biserica Romano-Catolică avea dreptul de a înființa și întreține
pe cheltuiala ei școli primare, secundare și pedagogice. În ce privește situația
materială, Biserica Romano-Catolică a obținut averi imense, terenuri și imobile
care intrau acum în așa numitul “patrimoniu sacru”.
11. Concordatul României cu Vaticanul a fost semnat, la Roma, în anul 1927.
12. Mitropolitul român ortodox care a avut, în Senatul României, un discurs
fulminant la adresa Legii Cultelor, a fost Nicolae Bălan al Ardealului.
13. Numiţi trei profesori de teologie arestaţi în timpul regimului comunist:
Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Ioan Savin, Teodor M. Popescu.
14. Bucovina a trecut sub dominaţie habsburgică în anul 1775.
15. Patriarhul Justinian Marina: 1901-1977, originar din Vâlcea, studii la seminarul
din Râmnicul Vâlcea și Facultatea de Teologie din București, preot la parohia
Băbeni. În 1945 este ales arhiereu-vicar la Iași (titlul “Vasluianul”). În 1947 devine
locțiitor de mitropolit al Moldovei. În 1948 după ce moare Nicodim devine
locțiitor de patriarh, iar la 24 mai 1948 este ales patriarh, înscăunat la 6 iunie.
Moare la 26 martie 1977 și este îngropat în biserica Radu Vodă din București.
Evenimente importante: în primul an de păstorire se întocmește noul “Statut pentru
organizarea și funcționarea BOR”, tot în acest an are loc reîntregirea BOR din
Transilvania (venirea la ortodoxie a preoților uniți). În 1949 apar noi reviste:
“Ortodoxia” și “Studii Teologice” de la București. Editarea Bibliei sinodale (1968
și 1975). El publică 12 volume cu titlul Apostolat Social, care cuprinde cuvântările,
pastoralele și articolele sale. Crearea unor așezăminte de asistență socială (Dealu,
Viforâta). A întreținut legături cu celelalte Biserici Ortodoxe surori și cu alte
Biserici creștine. A făcut vizite, în fruntea unor delegații sinodale, la Bisericile
Ortodoxe surori: Rusă (de mai multe ori), Georgiană (1948), Sârbă (1957), Bulgară
(1953, 1966 și 1971), Patriarhiile Ecumenică (1968), de Alexandria (1971) și
Ierusalim (1975) și Biserica Greciei (de mai multe ori).
 Grila III

1. Organizatorul unei școli pentru călugărițe la mănăstirea Agapia în prima

jumătate a sec. XIX a fost mitropolitul Veniamin Costachi, stareță fiind sora sa.
2. Lucrările de construcţie a catedralei mitropolitane din Iaşi au început în timpul
mitropolitului Veniamin Costachi.
3. Hotărârea ca pe viitor, ierarhii români să fie aleşi doar dintre pământeni era
cuprinsă în: Regulamentele Organice.
4. Hotărârea înfiinţării de seminarii la fiecare centru eparhial din Ţara Românească
şi menţinerea celui din Socola, întreţinute de stat, era cuprinsă în Regulamentele
Organice.
5. Prevederile Legii pentru numirea de mitropoliţi şi episcopi eparhioţi: 11 mai
1864 – ierarhii puteau fi numiți de domn la recomandarea Consiliului de Miniștri și
Ministerului Cultelor. Ierarhii puteau fi judecați de Curtea de Casație.
6. Cel care a predat un curs de inginerie în limba română la Academia domnească
din Iaşi (1814-1818) a fost Gheorghe Asachi (1788-1869).
7. Prevederile Legii clerului mirean şi al seminariilor: 1893 – salarizarea preoților,
împărțiți în mai multe categorii, după pregătirea lor și după locul în care activau.
Preoții rurali erau salarizați din bugetul statului, iar cei urbani de primării. Erau
fixate taxele de epitrahil, pe care credincioșii trebuia să le plătească preotului, el
devenea un simplu funcționar. Legea fixa și numărul parohiilor (386 urbane și
3326 rurale). Cei rămași fără parohii erau preoți supranumerari. Aceeași lege
prevedea înființarea de Consistorii eparhiale pentru judecarea clerului. S-a
reorganizat învățământul teologic, dar fără să fie trecut în grija Bisericii.
8. Ierarhi canonizaţi în 1955: Sf. Calinic de la Cernica (11 aprilie), Sf. Mărturisitori
Ilie Iorest și Sava Brancovici (24 aprilie). Alt ierarh: Sf. Iosif cel Nou de la Partoș
(15 septembrie).
9. Mărturisitori ai ortodoxiei din Transilvania (sec. XVIII) canonizaţi în anul
1955: Cuvioșii ierarhi mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și
Mucenicul Oprea din Săliștea Sibiului (21 octombrie), mitropoliții Iorest și Sava
Brancovici.
10. Sfinţi cu moaşte în ţară, cu privire la care s-a hotărât în anul 1955 să fie cinstiţi
în întreaga Biserică Ortodoxă Română: Sf. Dimitrie Basarabov (27 octombrie),
Cuvioasa Parascheva (14 oct), Sf. Filofteia de la Argeș (7 decembrie), Grigorie
Decapolitul (20 noiembrie), Sf. Nicodim de la Tismana (26 decembrie), Sf. Ioan
cel Nou de la Suceava (2 iunie), Sf. Ioan Valahul.
11. Patriarhul Miron Cristea: 1868-1939, originar din Toplița (Harghita) cu studii
de teologie la Sibiu și filologice la Budapesta, a fost secretar și consilier la
Arhiepiscopia Sibiului, redactor al ziarului “Telegraful Român”, iar din 1910
episcop de Caransebeș. A sprijinit tipărirea Bibliei sinodale din 1936, a editat
revista Apostolul (1924), organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A
înființat un seminar pentru orfanii de război din Câmpulung Muscel (1922), a
ridicat actualul palat patriarhal. Pe plan politic a făcut parte din regența instituită în
anii 19271930 și din Guvernul Țării, în calitate de prim-ministru între 1 februarie
1938 – 6 martie 1939. A murit la 6 martie 1939. 12. Lucrările de construcţie a
catedralei mitropolitane din Iaşi au fost finalizate în timpul mitropolitului Iosif
Naniescu. 13. Mihail Sturza a fost domnitorul Moldovei (aprilie 1834 – iunie
1849). 14. Mitropolitul Andrei Şaguna a tipărit la Sibiu ziarul Telegraful Român
(1853). 15. Opera intitulată “Apostolat social” (12 volume) a fost publicată de
patriarhul Justinian Marina.

Grila IV
1. Academia Română a fost înfiinţată în sec. XIX.
2. Crearea statului dualist Austro-Ungaria a avut loc în 1867.
3. Tratatul de pace ruso-turc de la Bucureşti din anul 1812, prevedea: 16 mai 1812
– partea Moldovei dintre Prut și Nistru (Basarabia) intră în componența Rusiei.
Pentru acest teritoriu în anul următor (21 august 1813) s-a creat o arhiepiscopie cu
sediul la Chișinău, dependentă de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Petersburg.
Primul ei cârmuitor a fost mitropolitul român Gavriil Bănulescu-Bodoni.
4. Seminarul de la Socola a fost înfiinţat de mitropolitul Veniamin Costachi în
1803, care a devenit o școală de prestigiu datorită lui Filaret Scriban. În 1840,
Mihail Sturza îl va numi seminarul “Veniamin”.
5. Mitropolitul Andrei Şaguna a tipărit la Sibiu ziarul Telegraful Român (1853).
 6. Opera intitulată “Apostolat social” (12 volume) a fost publicată de patriarhul
Justinian Marina.
7. Efectele revoluţiei din anul 1821: condusă de Tudor Vladimirescu, duce la
înlăturarea regimului fanariot și la restabilirea domniilor pământene, se deschid
primele cursuri superioare în limba română, se dezvoltă presa românească, se
înființează o serie de instituții de învățământ și de cultură.
8. Mitropolitul care a urmărit înlăturarea dascălilor greci din şcoala superioară de
la mănăstirea Sf. Trei Ierarhi şi a dascălilor greci şi francezi din casele marilor
boieri, a fost mitropolitul Veniamin Costachi.
9. Menţionaţi trei lucrări teologice publicate în timpul mitropolitului Grigorie
Dascălul: Kekragarion (Fer. Augustin), Apologia (Sf. Dimitrie al Rostovului),
Cuvântări (Sf. Casian Romanul, Vasile cel Mare) și un Pateric.
10. Potrivit Legii organice (1872), alegerea ierarhilor români se făcea de către un
colegiu electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii
ortodocși în funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia
dintre arhiereii titulari, toți trebuind să fie români.
11. Mitropoliţii primaţi ai României au fost: Nifon Rusăilă (17871875), Calinic
Miclescu (1875-1886), Iosif Gheorghian (1886-1893), Ghenadie Petrescu (1893-
1896), Iosif Gheorghian (1896-1909), Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911), Dr.
Conon Arămescu-Donici (1912-1918), Miron Cristea (1919-1925).
12. Iosif Naniescu a fost mitropolit al Moldovei.
13. Episcopii Bucovinei au fost: Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia
Băloșescu, Eugenie (Evghenie) Hacman, Teofil Bandela, Teoctist Blajevici,
Silvestru Morariu Andrievici, Arcadie Ciupercovici, Vladimir Rupta.
14. Mitropolia Bucovinei a fost înfiinţată la 23 ianuarie 1873.
15. Patriarhul Miron Cristea: 1868-1939, originar din Toplița (Harghita) cu studii
de teologie la Sibiu și filologice la Budapesta, a fost secretar și consilier la
Arhiepiscopia Sibiului, redactor al ziarului “Telegraful Român”, iar din 1910
episcop de Caransebeș. A sprijinit tipărirea Bibliei sinodale din 1936, a editat
revista Apostolul (1924), organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A
înființat un seminar pentru orfanii de război din Câmpulung Muscel (1922), a
ridicat actualul palat patriarhal. Pe plan politic a făcut parte din regența instituită în
anii 19271930 și din Guvernul Țării, în calitate de prim-ministru între 1 februarie
1938 – 6 martie 1939. A murit la 6 martie 1939.

Grila V
1. Potrivit Legii organice (1872), alegerea ierarhilor români se făcea de către un
colegiu electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii
ortodocși în funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia
dintre arhiereii titulari, toți trebuind să fie români.
2. Mitropoliţii primaţi ai României au fost Nifon Rusăilă (1787-1875), Calinic
Miclescu (1875-1886), Iosif Gheorghian (1886-1893), Ghenadie Petrescu (1893-
1896), Iosif Gheorghian (1896-1909), Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911), Dr.
Conon Arămescu-Donici (1912-1918), Miron Cristea (1919-1925).
3. Iosif Naniescu a fost mitropolit al Moldovei.
4. Episcopii Bucovinei au fost: Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia Băloșescu,
Eugenie (Evghenie) Hacman, Teofil Bandela, Teoctist Blajevici, Silvestru Morariu
Andrievici, Arcadie Ciupercovici, Vladimir Rupta.
5. Mitropolia Bucovinei a fost înfiinţată la 23 ianuarie 1873.
6. Prevederile Legii călugăriei (1864): alegerea ierarhilor români se făcea de către
un colegiu electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii
ortodocși în funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia
dintre arhiereii titulari, toți trebuind să fie români.
7. Mitropolia Transilvaniei a fost înfiinţată în 1376 (prima atestare).
8. Câteva referinţe cu privire la Gavriil Bănulescu Bodoni: 1746-1821. Era român
de neam cu studii în Transilvania, precum și la Kiev, insula Patmos, Smirna, Athos
și Constantinopol (unde s-a călugărit). A fost profesor la Iași și Poltava. Hirotonit
arhiereu pentru Moldova în 1791, apoi mitropolit al Poltavei, după care al
Kievului. S-a stabilit la Chișinău, unde se consideră întâistătător al Bisericii din
teritoriu. La 21 august 1813, țarul Alexandru I a aprobat înființarea Arhiepiscopiei
Chișinăului și Hotinului având în frunte pe Bodoni cu jurisdicție peste teritoriile de
dincolo de Prut și care era subordonată Sinodului Bisericii Ruse din Petersburg.
Gavriil a murit la 30 martie 1821 și a fost înmormântat la mănăstirea Căpriana. Au
urmat pe scaunul arhiepiscopal de la Chișinău numai ierarhi ruși.
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost o mare şi puternică personalitate în
viaţa bisericească, o mână de fier care a căutat mereu să sprijine preoţimea, un
diplomat adevărat cu diverse organe administrative. Îşi lasă puternic amprenta în
toate eparhiile unde a activat şi slujit, fiind cunoscută grija sa deosebită pentru
copiii şi văduvele preoţilor. Lăsând la o parte construcţia a peste 200 de biserici,
meritul deosebit pe care îl are ca mitropolit al Basarabiei este acela de a fi
organizat învăţământul teologic prin înfiinţarea Seminarului Teologic de la
Chişinău şi de a susţine viaţa liturgică prin deschiderea unei tipografii. Importanţa
acestei tipografii pentru viaţa spirituală şi culturală a basarabenilor a fost foarte
mare, aceştia având posibilitatea de a citi cărţi în limba maternă, cărţi traduse, în
majoritatea lor, de însuşi mitropolitul Gavriil.
9. Exemplificaţi politica de rusificare coordonată de arhiepiscopul Pavel Lebedev
al Basarabiei: Pavel Lebedev (1871-1882), reprezentant tipic al naționalismului
rusesc, din dispoziția sa au fost distruse foarte multe cărți de cult românești.
Rusificarea se făcea prin școlile îndrumate de Biserică. După 1861 se înființează
aproximativ 400 de școli primare parohiale, limba de predare fiind rusa. La
începutul sec. XX, numărul acestor școli se ridica la 600. Din 1867 până în 1918 a
apărut un Buletin Eparhial în rusește. În multe parohii au fost numiți preoți ruși sau
ucraineni care slujeau în slavonă. Viitorii preoți se pregăteau în seminarul teologic
cu 6 clase din Chișinău cu limba de predare rusă. Printre cei mai buni absolvenți ai
seminarului se numără Arsenie Stadnițchi.
10. Asociaţia transilvană pentru cultura şi literatura poporului român a fost
înfiinţată de mitropolitul Andrei Șaguna (1861).
11. Definiţi caracterul şcolilor confesionale din Transilvania (sec. XIX): Școlile
confesionale erau văzute drept unități școlare de elită. Școlile Blajului sunt cel mai
bun exemplu în acest sens. Ziaristul George Barițiu, în secolul al XIX-lea, a
realizat un studiu care arăta faptul că, în fruntea clasamentului celor mai bune școli
din Transilvania erau cele săsești, înființate de Biserica Evanghelică Lutherană. De
asemenea, în Occident, școlile înființate de Biserica Catolică ori de cultele
protestante sunt considerate drept unități de elită, care presupun taxe serioase și
care generează venituri importante pentru cei care le întrețin. Școlile confesionale
aveau caracter anti-ortodox.
12. Prevederile Concordatului cu Vaticanul: La 10 mai 1927 la stăruințele regelui
Ferdinand, Guvernul a încheiat acest concordat, ratificat de Parlament la 23 mai
1929: Bisericile Romano-Catolice din România i s-a creat o situație de stat în stat,
care știrbea suveranitatea statului român. Biserica Ortodoxă era pusă în
inferioritate, lucru ce era în contrazicere cu prevederile Constituției din 1923, care
garanta libertatea și egalitatea cultelor. Prin Concordat se garanta dreptul de a
comunica direct cu Vaticanul fără controlul statului român. Numirea episcopilor
era rezervată Scaunului papal, episcopii erau îndatorați să depună jurământ de
credință către rege. Fiecare eparhie romano-catolică avea dreptul la un seminar
pentru formarea clerului, sub controlul direct al episcopului, fără nici un amestec
din partea statului. Biserica Romano-Catolică avea dreptul de a înființa și întreține
pe cheltuiala ei școli primare, secundare și pedagogice. În ce privește situația
materială, Biserica Romano-Catolică a obținut averi imense, terenuri și imobile
care intrau acum în așa numitul “patrimoniu sacru”.
13. Mitropolitul român ortodox care a avut, în Senatul României, un discurs
fulminant la adresa Legii Cultelor, a fost Nicolae Bălan al Ardealului.
14. Numiţi trei profesori de teologie arestaţi în timpul regimului comunist:
Nichifor Crainic, Dumitru Stăniloae, Ioan Savin, Teodor M. Popescu.
15. Bucovina a trecut sub dominaţie habsburgică în 1775.

Grila VI
1. Bucovina a trecut sub dominaţie habsburgică în anul 1775.
2. Organizatorul unei şcoli pentru călugăriţele de la mănăstirea Agapia, în prima
jumătatea a sec. XIX a fost mitropolitul Veniamin Costachi, stareță fiind sora sa.
3. Cel care a predat un curs de inginerie în limba română la Academia domnească
din Iaşi (1814-1818) a fost Gheorghe Asachi (1788-1869).
4. Lucrările de construcţie a catedralei mitropolitane din Iaşi au început în timpul
mitropolitului Veniamin Costachi.
5. Lucrările de construcţie a catedralei mitropolitane din Iaşi au fost finalizate în
timpul mitropolitului Iosif Naniescu.
6. Hotărârea ca pe viitor, ierarhii români să fie aleşi doar dintre pământeni era
cuprinsă în Regulamentele Organice.
7. Hotărârea înfiinţării de seminarii la fiecare centru eparhial din Ţara Românească
şi menţinerea celui din Socola, întreţinute de stat, era cuprinsă în Regulamentele
Organice.

8. Prevederile Legii pentru numirea de mitropoliţi şi episcopi eparhioţi: 11 mai

1864 – ierarhii puteau fi numiți de domn la recomandarea Consiliului de Miniștri și
Ministerului Cultelor. Ierarhii puteau fi judecați de Curtea de Casație.
9. Prevederile Legii clerului mirean şi al seminariilor: 1893 – salarizarea preoților,
împărțiți în mai multe categorii, după pregătirea lor și după locul în care activau.
Preoții rurali erau salarizați din bugetul statului, iar cei urbani de primării. Erau
fixate taxele de epitrahil, pe care credincioșii trebuia să le plătească preotului, el
devenea un simplu funcționar. Legea fixa și numărul parohiilor (386 urbane și
3326 rurale). Cei rămași fără parohii erau preoți supranumerari. Aceeași lege
prevedea înființarea de Consistorii eparhiale pentru judecarea clerului. S-a
reorganizat învățământul teologic, dar fără să fie trecut în grija Bisericii.
10. Ierarhi canonizaţi în anul 1955: Sf. Calinic de la Cernica (11 aprilie), Sf.
Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici (24 aprilie). Alt ierarh: Sf. Iosif cel Nou
de la Partoș (15 septembrie).
11. Mărturisitori ai ortodoxiei din Transilvania (sec. XVIII) canonizaţi în anul
1955: Cuvioșii ierarhi mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și
Mucenicul Oprea din Săliștea Sibiului (21 octombrie), mitropoliții Iorest și Sava
Brancovici.
12. Patriarhul Miron Cristea: 1868-1939, originar din Toplița (Harghita) cu studii
de teologie la Sibiu și filologice la Budapesta, a fost secretar și consilier la
Arhiepiscopia Sibiului, redactor al ziarului “Telegraful Român”, iar din 1910
episcop de Caransebeș. A sprijinit tipărirea Bibliei sinodale din 1936, a editat
revista Apostolul (1924), organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A
înființat un seminar pentru orfanii de război din Câmpulung Muscel (1922), a
ridicat actualul palat patriarhal. Pe plan politic a făcut parte din regența instituită în
anii 19271930 și din Guvernul Țării, în calitate de prim-ministru între 1 februarie
1938 – 6 martie 1939. A murit la 6 martie 1939.
13. Mitropolitul Andrei Şaguna a tipărit la Sibiu, ziarul Telegraful Român (1853).
14. Opera intitulată “Apostolat social” (12 volume) a fost publicată de patriarhul
Justinian Marina.
15. Efectele revoluţiei din anul 1821: condusă de Tudor Vladimirescu, duce la
înlăturarea regimului fanariot și la restabilirea domniilor pământene, se deschid
primele cursuri superioare în limba română, se dezvoltă presa românească, se
înființează o serie de instituții de învățământ și de cultură.

Grila VII
1. Mitropolitul Nicolae Bălan: 1882-1955, a condus Mitropolia Ardealului între
1920-1955. A fost profesor la Institutul Pedagogic din Sibiu, inițiator și redactor al
revistei “Studii Teologice de la Sibiu” (1907), membru în senat. În ședința
consiliului de coroană de la 29/30 august 1940, s-a numărat printre cei zece care au
votat împotriva Diktatului de la Viena, prin care o parte a Transilvaniei era
atribuită Ungariei horthyste. A refăcut mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta
de Sus. În eparhie s-au construit peste 150 de biserici. . În perioada de pregatire a
unificarii bisericești, el a fost acela care a militat neobosit pentru acceptarea
principiilor Statului Organic șagunian în Legea și Statutul din 1925. A militat toată
viața pentru revenirea clerului și a credincioșilor uniți în sânul Bisericii Ortodoxe,
act care s-a realizat în 1948.
2. Profesori de teologie la Facultatea de Teologie din Cernăuţi (a doua jumătate a
sec. XIX): Vasile Tarnavschi (VT), Vasile Gheorghiu (NT), Simeon Reli (Istoria
Bisericii Române), Nicolae Cotos (Teologie Fundamentală), Vasile Loichiță
(Dogmatică), Domițian Spânu (Morală), Valerian Șesan (Drept bisericesc), Ioan
Zugrav (Liturgică).
3. Mihail Sturza a fost domnitorul Moldovei (aprilie 1834 – iunie 1849).
4. Mitropolitul Andrei Şaguna a tipărit la Sibiu ziarul Telegraful Român (1853).
5. Opera intitulată “Apostolat social” (12 volume) a fost publicată de patriarhul
Justinian Marina.
6. Efectele revoluţiei din anul 1821: condusă de Tudor Vladimirescu, duce la
înlăturarea regimului fanariot și la restabilirea domniilor pământene, se deschid
primele cursuri superioare în limba română, se dezvoltă presa românească, se
înființează o serie de instituții de învățământ și de cultură.
 7. Mitropolitul care a urmărit înlăturarea dascălilor greci din şcoala superioară de
la mănăstirea Sf. Trei Ierarhi şi a dascălilor greci şi francezi din casele marilor
boieri, a fost mitropolitul Veniamin Costachi.
8. Menţionaţi trei lucrări teologice publicate în timpul mitropolitului Grigorie
Dascălul: Kekragarion (Fer. Augustin), Apologia (Sf. Dimitrie al Rostovului),
Cuvântări (Sf. Casian Romanul, Vasile cel Mare) și un Pateric.
9. Potrivit Legii organice (1872): alegerea ierarhilor români se făcea de către un
colegiu electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii
ortodocși în funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia
dintre arhiereii titulari, toți trebuind să fie români.
10. Mitropoliţii primaţi ai României au fost: Nifon Rusăilă (17871875), Calinic
Miclescu (1875-1886), Iosif Gheorghian (1886-1893), Ghenadie Petrescu (1893-
1896), Iosif Gheorghian (1896-1909), Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911), Dr.
Conon Arămescu-Donici (1912-1918), Miron Cristea (1919-1925).
11. Iosif Naniescu a fost mitropolit al Moldovei.
12. Episcopii Bucovinei au fost: Dositei Herescu, Daniil Vlahovici, Isaia
Băloșescu, Eugenie (Evghenie) Hacman, Teofil Bandela, Teoctist Blajevici,
Silvestru Morariu Andrievici, Arcadie Ciupercovici, Vladimir Rupta.
13. Mitropolia Bucovinei a fost înfiinţată la 23 ianuarie 1873.
14. Prevederile Legii călugăriei (1864): 30 noiembrie 1864, prevedea ca în viitor
să nu fie călugăriți decât cei cu studii teologice, iar dintre credincioși puteau fi
călugăriți doar bărbații de 60 de ani și femeile de 50.
15. Câteva referinţe cu privire la Gavriil Bănulescu Bodoni: 1746-1821. Era român
de neam cu studii în Transilvania, precum și la Kiev, insula Patmos, Smirna, Athos
și Constantinopol (unde s-a călugărit). A fost profesor la Iași și Poltava. Hirotonit
arhiereu pentru Moldova în 1791, apoi mitropolit al Poltavei, după care al
Kievului. S-a stabilit la Chișinău, unde se consideră întâistătător al Bisericii din
teritoriu. La 21 august 1813, țarul Alexandru I a aprobat înființarea Arhiepiscopiei
Chișinăului și Hotinului având în frunte pe Bodoni cu jurisdicție peste teritoriile de
dincolo de Prut și care era subordonată Sinodului Bisericii Ruse din Petersburg.
Gavriil a murit la 30 martie 1821 și a fost înmormântat la mănăstirea Căpriana. Au
urmat pe scaunul arhiepiscopal de la Chișinău numai ierarhi ruși.
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost o mare şi puternică personalitate în
viaţa bisericească, o mână de fier care a căutat mereu să sprijine preoţimea, un
diplomat adevărat cu diverse organe administrative. Îşi lasă puternic amprenta în
toate eparhiile unde a activat şi slujit, fiind cunoscută grija sa deosebită pentru
copiii şi văduvele preoţilor. Lăsând la o parte construcţia a peste 200 de biserici,
meritul deosebit pe care îl are ca mitropolit al Basarabiei este acela de a fi
organizat învăţământul teologic prin înfiinţarea Seminarului Teologic de la
Chişinău şi de a susţine viaţa liturgică prin deschiderea unei tipografii. Importanţa
acestei tipografii pentru viaţa spirituală şi culturală a basarabenilor a fost foarte
mare, aceştia având posibilitatea de a citi cărţi în limba maternă, cărţi traduse, în
majoritatea lor, de însuşi mitropolitul Gavriil.

Grila VIII
1. Structura Academiei Mihăilene (1834) era următoarea: avea o facultate de
filosofie cu 2 ani de studii, una juridică de 3 ani, cursuri extraordinare de inginerie
și agronomie, arte frumoase și filologie. În 1860 s-a dezvoltat în Universitatea din
Iași.
2. Menţionaţi trei lucrări de istorie bisericească sau literatură patristică publicate în
timpul mitropolitului Veniamin Costachi: Istoria bisericească a Arhiepiscopului
Meletie al Atenei în 5 volume (1841-1843); Istoria Scripturii Vechiului și Noului
Testament în 3 volume Iași (1834); Pidalionul (Neamț, 1844). Din literatura
teologică greacă postpatristică au fost traduse câteva lucrări de către călugării
Gherontie şi Grigorie: din Teofilact al Ohridei, Nichifor Calist Xantopol, Atanasie
din Paros, Ilie Miniat (Didahii la Duminicile postului mare şi la sărbătorile
împărăteşti, laşi, 1837). După moarte: Istoria Bisericească a lui Teodoret al Cirului
București (1894).
3. Prevederile regulamentelor organice cu privire la viaţa bisericească din Ţările
Române: 1/13 ianuarie 1832 (Moldova) și 1/13 iulie 1831 (Ț.R.): primele
constituții românești scrise, cuprindeau (1) o serie de prevederi cu privire la
instituirea, instruirea, judecarea, pregătirea clerului, starea morală și politico-
socială; (2) prevedea înființarea “Vorniciei averilor bisericești” (în Ț.R. îi
corespundea “Marea Logofăție a credinței”); (3) preoții urmau să fie hirotoniți
numai din rândul absolvenților de seminar cu aprobarea Domnitorului; (4) s-au
înființat seminarii la fiecare centru eparhial; (5) s-au introdus pentru prima dată
actele de stare civilă, încredințate preoților parohi; (6) abaterile clerului erau
judecate de dicasterie.
4. Viitorul mitropolit Grigorie Dascălul a fost călugărit la mănăstirea Neamț de
starețul Paisie.
5. Primul profesor al cursurilor de preoţie de şase luni deschise, în anul 1811 la
Sibiu a fost Gheorghe Lazăr.
6. Câteva referinţe cu privire la Moise Nicoară: (1784-1861), a stat ani de zile la
Viena, a înaintat o serie de memorii în care dezvăluia abuzurile ierarhiei sârbe, în
1813 devine profesor de latină și germană la școala lui Caragea Vodă, datorită lui
în 1822 s-a înființat la Arad o școală teologică, în timpul său a fost numit ca
episcop făgărășanul Nestor Ioanovici (primul episcop român al Aradului în
februarie 1829).
7. Primul episcop român al Aradului a fost Nestor Ioanovici (februarie 1829).
8. Legea comunală din anul 1864: (1) actele de stare civilă care erau în sarcina
slujitorilor Bisericii, au fost trecute în seama primăriilor comunale; (2) prin Codul
Civil, divorțurile au fost luate din competența instanțelor de judecată ale Bisericii
și date tribunalelor civile; (3) Prin reforma agrară din 1864 s-a prevăzut să se dea și
bisericilor câte un lot de pământ cultivabil pentru preoți și cântăreți (primăria era
obligată să se îngrijească de lăcașurile de cult și de salarizarea preoților).
9. Potrivit Legii organice (1872): alegerea ierarhilor se făcea de către un colegiu
electoral, format din membrii Sf. Sinod și din toți deputații și senatorii ortodocși în
funcție. Mitropoliții se alegeau dintre episcopii eparhioți, iar aceștia dintre arhiereii
titulari, toți trebuind să fie români.
10. Mitropoliţii primaţi ai României au fost: Nifon Rusăilă (17871875), Calinic
Miclescu (1875-1886), Iosif Gheorghian (1886-1893), Ghenadie Petrescu (1893-
1896), Iosif Gheorghian (1896-1909), Dr. Athanasie Mironescu (1909-1911), Dr.
Conon Arămescu-Donici (1912-1918), Miron Cristea (1919-1925).
11. Exemplificaţi politica de rusificare coordonată de arhiepiscopul Pavel Lebedev
al Basarabiei: Pavel Lebedev (1871-1882), reprezentant tipic al naționalismului
rusesc, din dispoziția sa au fost distruse foarte multe cărți de cult românești.
Rusificarea se făcea prin școlile îndrumate de Biserică. După 1861 se înființează
aproximativ 400 de școli primare parohiale, limba de predare fiind rusa. La
începutul sec. XX, numărul acestor școli se ridica la 600. Din 1867 până în 1918 a
apărut un Buletin Eparhial în rusește. În multe parohii au fost numiți preoți ruși sau
ucraineni care slujeau în slavonă. Viitorii preoți se pregăteau în seminarul teologic
cu 6 clase din Chișinău cu limba de predare rusă. Printre cei mai buni absolvenți ai
seminarului se numără Arsenie Stadnițchi.
12. Asociaţia transilvană pentru cultura şi literatura poporului român a fost
înfiinţată de mitropolitul Andrei Șaguna (1861).
13. Definiţi caracterul şcolilor confesionale din Transilvania (sec. XIX): Școlile
confesionale erau văzute drept unități școlare de elită. Școlile Blajului sunt cel mai
bun exemplu în acest sens. Ziaristul George Barițiu, în secolul al XIX-lea, a
realizat un studiu care arăta faptul că, în fruntea clasamentului celor mai bune școli
din Transilvania erau cele săsești, înființate de Biserica Evanghelică Lutherană. De
asemenea, în Occident, școlile înființate de Biserica Catolică ori de cultele
protestante sunt considerate drept unități de elită, care presupun taxe serioase și
care generează venituri importante pentru cei care le întrețin. Școlile confesionale
aveau caracter anti-ortodox.
14. Prevederile Concordatului cu Vaticanul: La 10 mai 1927 la stăruințele regelui
Ferdinand, Guvernul a încheiat acest concordat, ratificat de Parlament la 23 mai
1929: Bisericile Romano-Catolice din România i s-a creat o situație de stat în stat,
care știrbea suveranitatea statului român. Biserica Ortodoxă era pusă în
inferioritate, lucru ce era în contrazicere cu prevederile Constituției din 1923, care
garanta libertatea și egalitatea cultelor. Prin Concordat se garanta dreptul de a
comunica direct cu Vaticanul fără controlul statului român. Numirea episcopilor
era rezervată Scaunului papal, episcopii erau îndatorați să depună jurământ de
credință către rege. Fiecare eparhie romano-catolică avea dreptul la un seminar
pentru formarea clerului, sub controlul direct al episcopului, fără nici un amestec
din partea statului. Biserica Romano-Catolică avea dreptul de a înființa și întreține
pe cheltuiala ei școli primare, secundare și pedagogice. În ce privește situația
materială, Biserica Romano-Catolică a obținut averi imense, terenuri și imobile
care intrau acum în așa numitul “patrimoniu sacru”.
15. Patriarhul Miron Cristea: 1868-1939, originar din Toplița (Harghita) cu studii
de teologie la Sibiu și filologice la Budapesta, a fost secretar și consilier la
Arhiepiscopia Sibiului, redactor al ziarului “Telegraful Român”, iar din 1910
episcop de Caransebeș. A sprijinit tipărirea Bibliei sinodale din 1936, a editat
revista Apostolul (1924), organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucureștilor. A
înființat un seminar pentru orfanii de război din Câmpulung Muscel (1922), a
ridicat actualul palat patriarhal. Pe plan politic a făcut parte din regența instituită în
anii 19271930 și din Guvernul Țării, în calitate de prim-ministru între 1 februarie
1938 – 6 martie 1939. A murit la 6 martie 1939.