Contribuția BOR la apariția și dezvoltarea învățământului:

Venianim Costachi și Andrei Șaguna

Colegiul Național “Aurel Vlaicu” – București

 Apariția învățământului românesc în țara noatră este
strict legată de Biserica Ortodoxă.
 În mănâstirile noastre străvechi au trăit oameni cu o
cultură vastă. În vremurile străvechi copiștii rescriau
cărți ale unor autori, le multiplicau.
 Prima tipografie românească – Mânăstirea Dealu 1508
 Prima școală românească – Brașov 1495
 Primii învățători – preoții
 Primele tipografii românești – mânăstirile ortodoxe
 Prima carte tipărită – Liturghierul
 Primele manuale – Biblia și cărțile bisericești
 Creştinismul este o religie prin excelenţă mărturisitoare
şi publică; urmând lui Hristos creştinilor li se cere, la
rândul lor, să ţină mărturisirea şi să dea răspuns oricui le
cere socoteală despre credinţa lor.
 Ca Învăţător, Mântuitorul a învăţat pe oameni tot ceea ce
trebuie să ştie şi să facă pentru a se mântui, propovăduind
învăţătura Sa peste tot locul, în orice timp şi cu orice
prilej. Această misiune a învăţării este încredinţată de
către Mântuitorul Sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli şi prin
ei tuturor urmaşilor lor până la sfârşitul veacurilor.
 Dacă în veacul apostolic încreştinarea se făcea în masă,
graţie puterii şi darului Sfinţilor Apostoli, odată cu
trecerea timpului şi cu răspândirea creştinismului în lume
s-a simţit nevoia unei catehizări sistematice. Ca prim
temei al catehizării găsim aprofundarea Simbolului
credinţei.
 După ce Sfânta Taină a Botezului a început să fie
administrată copiilor, instituţia catehumenatului a
început să se piardă încetul cu încetul, Biserica
îndeplinindu-şi misiunea învăţătorească în alte forme.
 Şcolile catehetice apărute între secolele II şi V şi-au însuşit o
ţinută ştiinţifică şi o metodă de activitate sistematică în
vederea pregătirii unor generaţii de creştini care să poată
răspunde la atacurile păgâne.
 Din secolul IV, în interiorul Bisericii se organizează
monahismul, care va deveni şi o instituţie de cultură şi
educaţie religioasă. Mănăstirile devin adevărate focare de
spiritualitate şi adevărate centre de educaţie religioasă.
Trebuie să specificăm că aceste şcoli mănăstireşti au luat fiinţă
atât în Răsărit cât şi în Apus. În aceste şcoli Religia nu era
singura materie predată. Se predau şi alte obiecte de
învăţământ, însă în spirit religios creştin. În acest fel, întregul
învăţământ este aşezat pe temeiuri creştine, modelul acestor
şcoli mănăstireşti fiind preluat şi de către şcolile parohiale.
 Primele şcoli româneşti au fost ctitorite de călugări,
învăţământul fiind aproape în întregime religios, făcându-se
după cărţile de slujbă. Însăşi trecerea la cartea laică se
înfăptuieşte sub supravegherea Bisericii.
 MITROPOLITUL VENIAMIN COSTACHI al Moldovei
şi Sucevei (1768-1846)

 S-a născut în 1768, în județul Vaslui

 Studii:
 Școala domnească de la Trei Ierarhi (Iași)
 În 1783 s-a călugărit
 În 1792 a fost ales episcop de Huși
 În 1796 a fost ales episcop de Roman
 În 1803 a devenit mitropolit al Moldovei și Sucevei
 În 1842 s-a retras la Mânăstirea Slatina
 Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai
venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
 El a păstorit eparhiile din Moldova cu o rară dăruire de sine,
timp de o jumătate de secol (1792-1842).
 Mare cărturar, ierarh plin de curaj, neobosit traducător de
cărţi, ctitor de şcoli şi biserici, părinte sufletesc al Moldovei,
ales slujitor al Bisericii lui Hristos, dascăl, sfetnic şi călugăr
devotat.

 De mic, copilul Vasile a fost dat să înveţe carte la şcoala

generală de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. La
vârsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic
la Episcopia Huşilor. După un an, în 1784, este călugărit cu
numele de Veniamin. În anul 1788 este hirotonit diacon şi luat
ca slujitor la Catedrala mitropolitană din Iaşi. După încă un an
este făcut preot şi numit eclesiarh mare. Avea numai 20 de
ani. În acelaşi an, 1789, este numit egumen la Mănăstirea
Sfântul Spiridon din Iaşi.
 În anul 1793, arhimandritul Veniamin este ales şi hirotonit
episcop la Huşi de părintele său duhovnicesc, mitropolitul
Iacob Stamati. Deşi avea numai 24 de ani când a urcat treapta
arhieriei, totuşi de la început s-a dovedit un bun cărturar şi un
adevărat păstor al turmei lui Hristos. În noiembrie, 1794, este
trimis ca delegat al mitropolitului la înmormântarea
Cuviosului Paisie de la Mănăstirea Neamţ.
 La 1 iunie, 1796, după patru ani de păstorie la Huşi, tânărul
vlădică Veniamin trece ca episcop la Roman, unde păstoreşte
încă şapte ani.
 Aici fondează un spital, o farmacie şi plăteşte din fondurile
episcopiei un doctor pentru bolnavi. Totodată, face deosebită
ordine în rândul clerului bisericesc.
 La 10 martie, 1803, mitropolitul Iacob Stamati, venerabilul
său părinte duhovnicesc, se mută la cele veşnice. După câteva
zile, episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al
Moldovei.
 În toamna anului 1803 înfiinţează Seminarul de la Mănăstirea
Socola, primul seminar de preoţi din ţara noastră. Tot atunci
trimite doi fii de preot, Petru şi Gheorghe Asachi, la studii
peste hotare; organizează numeroase mănăstiri şi schituri din
eparhie; susţine zidirea din nou a zeci de biserici la oraşe şi
sate; dă noi aşezăminte pentru marile Mănăstiri: Neamţ, Secu,
Agapia şi Văratec; hirotoneşte în eparhie numai preoţi cu
seminar.În anul 1833, începe construcţia monumentalei
catedrale mitropolitane din Iaşi. Totodată contribuie direct la
înfiinţarea Academiei Mihăilene din capitala Moldovei şi a mai
multor şcoli publice cu predarea în limba română. Face
numeroase vizite canonice la biserici, mănăstiri, şcoli şi mai
ales la seminar. Dar activitatea cea mai vrednică de pomenit a
mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducător şi
tipăritor a numeroase cărţi patristice şi de ritual. În această
pDar activitatea cea mai vrednică de pomenit a mitropolitului
Veniamin Costachi a fost cea de traducător şi tipăritor a
numeroase cărţi patristice şi de ritual.
 În această privinţă rămâne fără egal în istoria Bisericii
moldovene. Cele două tipografii, întemeiate de el la
Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi,
cu greu reuşesc să tipărească cele aproape o sută cincizeci de
titluri de cărţi originale şi traduceri din limbile greacă şi
slavonă, făcute de el şi de „dascălii" de la Neamţu. Pe lângă
grija întregii Eparhii a Moldovei şi Sucevei, mitropolitul
Veniamin a scris şapte lucrări originale şi a tradus personal 32
de cărţi de mare importanţă dogmatică, morală, liturgică,
aghiografică şi istorică.
 Şcoli înfiinţate de către Mitropolitul Veniamin
Costachi:
 Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea
poporului l-a îndemnat să înfiinţeze şi alte şcoli în oraşele
Moldovei, precum şi tipografii pentru tipărirea cărţilor în
limba română. Cele mai importante şcoli înfiinţate din
îndemnul şi cu ajutorul lui au fost:
 - Seminarul de la Mănăstirea Socola, în anul 1803;
 - Şcoala de cântări bisericeşti de la Iaşi, în anul 1805;
 - Şcoala pentru maici din Mănăstirea Agapia, în 1805;
 - Şcoală începătoare, şcoală normală şi gimnaziu la Mănăstirea
Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, în anul 1828;
 - Academia Mihăileană din Iaşi, în anul 1834;
 - Şcoala publică pentru fetele orăşenilor din Iaşi, în 1834;
 - Şcoli publice în toate oraşele din Moldova, după 1834;
 - Prima şcoală de arte şi meserii din Moldova, în anul 1841.
 Concepţia lui Veniamin Costachi despre folosul
învăţăturii:

-„Pe cât învăţătura înalţă şi preamăreşte pe om, cu atât

neînvăţătura îl înjoseşte şi îl nimiceşte mai mult decât
necuvântătoarele vietăţi”.
-“Nădejdea pe care o am hrănit şi o hrănesc în sufletul meu
este că, înmulţindu-se cărţile şi ştiinţele în limba patriei,
dacă nu eu, urmaşii mei se vor învrednici a se folosi de
cler învăţat şi încuviinţat pentru a câştiga popor luminat în
învăţături creştineşti. Această nădejde m-a făcut neadormit
şi neobosit în tălmăcirea sfintelor cărţi, din care multe stau
netipărite pentru neînlesnire”.
 Mitropolitul Andrei Şaguna (1808-1873)
 S-a născut în anul 1808, la Mișcolt în Ungaria, având la naștere numele de
botez Anastasie. A fost numit la data de 27 iunie 1846 vicar general
(locțiitor al episcopului) al eparhiei vacante a Sibiului.
 Studii: -Școala greco-slavă și gimnaziul la Mișcolt
-Gimnaziul superior la Pesta
-Universitatea din Pesta și Universitatea din Vârșeț
 În 1883 a devenit călugăr
 În 1834 este numit profesor la Seminarul din Carlovitz, apoi profesor la
Seminarul din Vârșeț
 În 1848 a fost ales episcop de Transilvania
 S-a adresat prin numeroase memorii Curții din Viena (unde stă și insistă
timp de șapte luni), prin care se cerea ieșirea Bisericii Ortodoxe Române
din Transilvania, de sub jurisdicția Mitropoliei sârbești din Carloviț și
reînființarea vechii Mitropolii proprii pentru românii ortodocși.
 La data de 24 decembrie 1864, se aprobă reînființarea vechii Mitropolii
Ortodoxe a Transilvaniei și numirea lui Andrei Șaguna ca mitropolit.
 Încă din anul 1850 s-a hotărât ca preoții să funcționeze ca directori școlari.
 Activitatea culturală

 Prin îndemnul și contribuția sa au fost tipărite peste 25 de

manuale (Abecedar românesc, Gramatica română, Aritmetica,
etc)
 A contribuit la înființarea a peste 800 de școli confesionale
 În 1869 înființează un gimnaziu la Brad și o școală reală la
Brașov
 A tranformat Școala de pedagogie din Sibiu în instituție de
învățământ de învățământ superior
 În 1861 e primul președinte al Asociației transilvane pentru
literatura română și cultura poporului român (Astra)
 Din 1871 este membru de onoare al Academiei Române
 Școlile erau organizate și întreținute
 de Biserică. Preoții parohiei erau
 directori, iar protopopii, inspectori
 școlari. Profesorii erau pregătiți, fie în
 Institutul Pedagogic din Sibiu, fie la
 Gimnaziul din Brașov, ambele
 înființate și întreținute de Episcopia
 Ortodoxă din Sibiu.
 Pentru apăraea Ortodoxiei și întărirea
 vieții duhovnicești și culturale în
 Transilvania, Andrei Șaguna a înființat,
 în 1750 o vestită tipografie eparhială la
 Sibiu. Sub îngrijirea episcopului Andrei
 s-au tipărit, în decurs de 11 ani, 35 de
 cărți bisericești, dintre care se pot
 aminti:
 Elementele dreptului canonic (1854)
 Kiriacodromionul (1855)
 Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale (1860), în două
volume
 Ceaslovul, Octoihul, Psaltirea, Penticostarul și Triodul
 Cele 12 Mineie (1853-1856), după originalul îndreptat al
Preasfințitului episcop al Argeșului, Kir Iosif
 Biblia ilustrată (1856-1858), după originalul celor 72 de tălmăcitori
din Alexandria, ș.a.
 Numai la un an de la ănființarea tipografiei, se tipăriseră la Sibiu 5000
de Catehisme, 5000 de Abecedare, 700 de Ceasloave, 3000 Istorii
Biblice, 3000 de cărți despre Datoriile supușilor și 1500 Apostoli.
 Odată cu organizarea tipografiei, în 1850 a înființat în Sibiu un Institut
Teologic și Pedagogic cu durata de unu până la trei ani, pentru formarea
de preoți buni, acordând celor săraci şi iubitori de învăţătură ajutoare,
burse şi cărţi gratuite.
 S-a îngrijit de soarta elevilor lipsiţi de mijloace materiale, acordând
burse din veniturile proprii, fie prin fundaţiile pe care le-a înfiinţat în
acest sens: “FUNDAŢIA GOJDU”-înfiinţată la îndemnul său.
 În 1852, Şaguna a cerut ca fiecare parohie să îşi ridice un edificiu şcolar,
iar ca manuale, puteau fi utilizate doar cele care erau editate în
tipografia de la Sibiu. Se cunosc un număr de 25 de manuale, scrise la
îndemnul lui Şaguna (abecedare, catehisme, bucoavne, cărţi de muzică,
de aritmetică, de gramatică, de istorie şi geografie, pentru şcolile săteşti
- parohiale, pentru gimnazii şi mai ales, pentru Seminarul Teologic din
Sibiu)
 La sfârşitul arhipăstoririi sale, erau în eparhie 800 de şcoli, dintre care
cel puţin jumătate au fost înfiinţate la iniţiativa sa. La şcolile primare
confesionale predarea se făcea în limba română. În ele se învăţau, atât
cunoştinţele religioase, cât şi cele de cultură generală.
 În 1870 a rânduit ca în fiecare parohie să se ţină cursuri serale pentru
“neştiutorii de carte”.
 Prin aceste trei mijloace - prin preoţi vrednici şi biserici, prin şcoli
confesionale şi prin cărţi tipărite în grai românesc - mitropolitul Andrei
Şaguna a întărit peste Carpaţi unitatea credinţei ortodoxe, unitatea
etnică naţională şi unitatea de gândire şi acţiune, împotriva atâtor
influenţe străine.