Viața religioasă oglindită în creații

populare, în datini și în obiceiuri

Profesor religie Constantin Stere

Colegiul Național “Aurel Vlaicu” – București

  Definiție:

 Folclorul reprezintă totalitatea formelor de viață

spirituală, anonimă și colectivă a unui popor, văzută mai
ales în mediul rural.
 FOLCLOR s.n.
 1. Totalitatea creațiilor artistice (spirituale sau
materiale), literare, muzicale, plastice, etc., a obiceiurilor
și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.
 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice, obiceiurile și
tradițiile populare. – Din fr., engl. folklore.
 POPULAR, -Ă, populari, -e, adj.
 1. Care aparține poporului, privitor la popor, care provine din popor.
 2. Creat de popor; specific unui popor, caracteristic culturii lui.
 3. Care este făcut pentru popor, creat pentru necesitățile poporului; accesibil tuturor. (Despre
expuneri, prelegeri, lucrări) Care poate fi înțeles cu ușurință de oricine; simplu, natural.
 4. Care este iubit de popor, care se bucură de simpatia, de considerația opiniei publice; - Din
fr. Populaire.

 0
 SPIRITUAL, -Ă, spirituali, -e, adj.
 1. Care aparține spiritului (Factor ideal al existenței
(opus materiei); conștiință, gândire; p.ext. minte,
rațiune, intelect), privitor la spirit; ideal, imaterial;
sufletesc; intelectual; p.ext. cultural.

 Poporul român se bucură din plin de bogăția spirituală

cu care este înzestrat și de o cultură unică, cu un farmec
aparte.
 Folclorul românesc nu poate fi despărțit de sufletul
poporului român și cu religiozitatea lui. Ce exprimă
românii prin folclor? Cele mai însemnate calități ale
sufletului: credința, durerea, bucuria, armonia cu natura
și cu Dumnezeu, ospitalitatea.
 Creațiile populare, datinile și obiceiurile reflectă credințe
privind viața, moartea, facerea lumii și a omului, practici
religioase, rituri și simboluri cosmice.

 Manifestările populare sunt integrate ritmului vieții

comunității, fiind asociate sărbătorilor calendarului
creștin și agrar, cultului sfinților și al martirilor, vieții
liturgice și învățăturilor Bisericii.

 Creația folclorică religioasă nu trebuie confundată însă

cu manifestările cultului divin public, ci exprimă forma
pe care o ia învățătura Bisericii în creația spirituală a
poporului, pe măsura înțelegerii și a sensibilității
credincioșilor.
 Componentele creației populare
literare, muzicale și plastice cu specific
religios sunt:

1. Literatura orală de inspirație religioasă;

2. Colindele și cântecele de stea;
3. Bocetele;
4. Sculpturile în lemn;
5. Icoanele pe sticlă;
6. Ouăle încondeiate.
Aceste creații au constituit surse de inspirație pentru
scriitori, muzicieni și artiști plastici, care le-au prelucrat
în formă cultă.
 Literatura religioasă cultă s-a dezvoltat în paralel cu literatura
folclorică religioasă. Baladele și legendele din literatura populară au
fost izvor de inspirație pentru mulți scriitori și melozi români: Anton
Pann, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihail
Sadoveanu, Nechifor Crainic sau Vasile Voiculescu.
 Baladele ”Miorița” și ”Monastirea Argeșului” reflectă diferite aspecte
ale vieții religioase românești: natura este dar al lui Dumnezeu
pentru om (grija Mioriței față de ciobănașul moldovean și
credincioșia câinelui), credința în viața de după moarte (testamentul
lăsat de ciobănaș), la moartea fiecărui om cade o stea, dragostea
fiului față de mamă (Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta), omul se
întoarce în țărâna din care a fost luat, credința în vise, orice lucru
măreț se înfăptuiește prin jertfă, omul cere ajutorul lui Dumnezeu în
necazuri, iar divinitatea răspunde, moartea este doar o trecere,
mândrul ciobănel, tras ca prin inel este o prefigurare a lui Hristos,
oile - prefigurare a inocenței și purității raiului, comuniunea om-
natură, dar și comuniunea om-Dumnezeu dincolo de moarte,
măicuța bătrână-Fecioara Maria, acceptarea morții (supunerea față
de voința Tatălui de a Se jertfi pentru păcatele lumii).
 COLINDELE ȘI CÂNTECELE DE STEA
 Colindele exprimă esența spiritualității românești, ca
sinteză între viziunea creștină a lumii și experiența de
viață a poporului care le-a dat. Colindele au avut rolul de
a învăța și de a mișca sufletul. Ele înalță sufletul spre
Dumnezeu, au fost și vor fi o sursă inepuizabilă pentru
cultura noastră modernă.
 Colindele însoțesc sărbătorile creștine: Nașterea
Domnului, Sfintele Paști, Boboteaza, Sfântul Ioan,
Sfântul Andrei.
 Sunt adevărate mărturisiri de credință, prelungiri firești
ale cântărilor de la strană: O, ce veste minunată, La
Betleem acolo-n jos, Praznic luminos...
 BOCETELE
În creația populară religioasă, evenimentul morții a
determinat apariția unei specii aparte: bocetul la
înmormântare, care presupune existența unei melodii
simple, triste și a unor texte în care lângă versuri despre
viața celui care a murit, apar și elemente religioase.
În Versul de despărțire al bocetelor, la rugămintea
copiilor, mama va spune săpătorilor gropii:
...să lase răsuflători,
Să lase patru ferești:
Pe una să vie luna
Și pe una soarele
Și pe una jalele
Și pe una să mai vie
Câte-o zi de Liturghie.
 Bocetul de mai sus reflectă diverse credințe religioase ale
poporului nostru (Biserica făcea parte din viața
comunității: nunți, înmormântări..., ideea că un tânăr
necăsătorit este un om ce nu și-a împlinit destinul pe acest
pământ, credința că, după moarte, omul petrece în cer cu
îngerii, convingerea că oamenii nu ar trebui să se teamă de
moarte, cu toate neajunsurile pe care aceasta le lasă în
urmă etc.)
 Sculpturile în lemn, icoanele pe sticlă și
ouăle încodeiate

În toate acestea apar elemente religioase: pridvoarele

caselor țărănești sunt împodobite cu sculpturi ce trimit la
simbolurile creștine (funia, pomul vieții, Sfânta Cruce,
motive vegetale, zoomorfe, cosmice sau geometrice...),
bisericile de lemn au turle ce parcă vor să atingă cerul și să-
i apropie pe oameni de dumnezeire, troițele, așezate la
răspântii de drumuri, amintesc omului să nu de Dumnezeu,
icoanele sunt adevărate Biblii pentru cei neștiutori ....
Toate aceste creații, indiferent sub ce formă sunt, reflectă
originea și credința nestrămutată a poporului român.

Bogăția folclorului religios din țara noastră conturează

trăsătura definitorie a poporului român, un popor
credincios care și-a păstrat cu sfințenie tradiția
strămoșească.

Este important să le păstrăm și să le promovăm fiind

valorile noastre spirituale, valori ale unui popor creștin.